)

Catedra de medicină de laborator

EXPLORAREA SERIEI ROŞII

)
Determinări din sângele periferic

1. Hemoleucograma

2. Studiul frotiului de sânge periferic

3. Studiul frotiului medular

4. Investigaţii speciale în diferite tipuri de

anemii.
Hemoleucograma
• Recoltare de sânge venos, capilar
• vacutainerul de 2 ml cu
• anticoagulant
(K2-EDTA sau K3-EDTA)

• constă în numărarea (cu

ajutorul automatelor
sau în camera de numărat) a
diferitelor elemente
celulare ale sângelui:
– leucocite
– hematii
– Trombocite.
Hemoleucograme
Hemoleucograma
Partametrii care caracterizează seria roșie

1) Numărul de eritrocite
2) Hemoglobina
3) Hematocritul

Indicii eritrocitari: MCV, MCH, MCHC

Numărul de reticulocite
Determinarea numărului de eritrocite RBC
Red blood cell count RBC
Valori normale:
4,0-5,0 x 1012 /l
Metoda de determinare
cu ajutorul automatelor;
Metoda clasică
Numărătoarea
eritrocitelor în camera
Goreaev
Numărătoarea eritrocitelor în cameră
Se numără elementele în 5
pătrate mari conținând fiecare
câte 16 pătrățele mici de 1/4000,
deci în total 80 pătrățele de
1/400
Calcularea volumului unui pătrat
1/4000, diluția sângelui 200
X=ax4000x200/80=ax10000 mkl
X=450x4000x200/80=sau
450x10000=4,5x 106 /mkl x 106 /l
= 1012 /l.
Determinarea concentrației de hemoglobină
HGB
• HGB-120-140 g/l.
• Prezintă 1/3 din masa celulară eritrocitară. În sîngele arterial
se găseşte numai ca oxihemoglobină.
• Eritrocitul uman conţine 200-300 milioane de molecule de
hemoglobină.
• Componenţa principală din sîngele adultului este
Hemoglobina A1. HbA1 alături de care se găseşte în cantitate
mică HbA2 la embrion există HbE iar la făt şi nou născut HbF.
Determinarea concentrației de hemoglobină
HGB
• Hb este o hromoproteidă formată din partea neproteică
numită hem şi partea proteică numită globina
• formată din
• 4 lanţuri (2α şi 2β)
• 4 molecule de hem
• (Fe cu IX protoporfirina)
• Toate tipurile de hemoglobină conţin 4 lanţuri polipeptidice
de cîte 2 tipuri. Sinteza fiecărui tip de lanţ de globină (alfa,
beta, gama, delta, epsilon, zeta) este codificat de gene
separate. Subunităţile epsilon şi zeta sunt întîlnite doar în
hemoglobina embrionară.
Determinarea concentrației de hemoglobină
HGB
• În sângele adultului
putem găsi:
• HbA1(α2β2)-96-98%
• HbA2(α2δ2)-2-3% delta
• HbF (α2γ2)-1% în sîngele
din umbelic şi
concentraţia scade în
primul an de viaţă.
• Grupul hem din Hb este prezent şi în
molecula de mioglobină, în catalază,
peroxidază şi în citocromul b.
Determinarea hematocritului (Ht, HCT)
Packed cell volume - PCV)
• se mai numeşte şi raportul
eritro-plasmatic
• reprezintă procentul din
volumul plasmatic ocupat
de volumul eritrocitar
• reprezintă cea mai precisă
metodă de diagnostic a
unei anemii

Valori normale:
– 47 ± 5% la bărbaţi
– 42 ± 5% la femei
Indicii eritrocitari

• Utilizaţi pentru a aprecia dimensiunea şi încărcarea

cu Hb a eritrocitelor.

• Rezultă prin calcul, utilizând valorile obţinute în

urma determinărilor Hb, Ht şi a numărului de
eritrocite.

• Pot fi determinaţi direct cu ajutorul instrumentelor

de măsurat automate.
MCV -Volumul eritrocitar mediu (VEM) =
Mean corpuscular or cell volume
• MCV= Ht (%) / Nr. eritrocite (milioane/mm3)
• În practică
• MCV= Ht (%) x10/ Nr. eritrocite (milioane/mm3 )
Valori normale: 88 (80–96 -100) fL
Se modifică cu vârsta la nou născuți 120 fl, prima săptămână se
micșorează până la 100-112 fl, la 6 luni cade până la 78 fl, la un
an 77-79 fl, la vârsta de 4-5 la 80 limita de jos a normei și se
stabilizează.
valori scăzute mai jos de 80 se apreciază microcitoză (anemie
microcitară)
valori crescute mai mari de 95fl se apreciază ca macrocitoză
(anemie macrocitară).
MCH Hemoglobina eritrocitară medie (HEM)
= Mean cell hemoglobin (MCH)
MCH măsoară media • Indicele de culoare (IC)
cantității de hemoglobină
pe eritrocit și se exprimă în măsoară media cantității
picograme după formula: de hemoglobină pe
MCH = Hb / Nr. eritrocite eritrocit și se exprimă
(mil./mm3)
după formula:
– valori normale: 30 (27 - 33)
pg/eritrocit IC=HBx3/RBC (primele 3
– valori scăzute: cifre)
anemie hipocromă Valori normale0,86-1,05.
– valori crescute: Mai exact este MCH.
anemie hipercromă
MCHC - Concentraţia medie a Hb eritrocitare (CMHbE)
(Mean corpuscular hemoglobin concentration)

• MCHC măsoară concentrația de hemoglobină în

eritrocite și este important pentru monitorizarea
terapiei în anemii.
• MCHC= Hb (g/dl)/ Ht (%) x 100
• Valori normale: 34 ± 2 g/dl
– valori normale: 34 (32 -36) g/dL
– valori scăzute (anemia se numeşte hipocromă)
– valori crescute (anemia se numeşte hipercromă)
Volumul de distribuţie al eritrocitelor (VDE)
(Red cell distribution width, RDW)

• măsoară variabilitatea dimensiunilor eritrocitelor pe

un frotiu = anizocitoza
• valorile normale indică o populaţie eritrocitară
omogenă
• valorile crescute indică o variaţie mai mare a
dimensiunilor eritrocitelor
Valori normale: 11 – 15% sau 38,7 - 45,1 fL
– valori scăzute: nu se întâlnesc niciodata!
– valori crescute: anemii diverse forme
Devierea numărului de eritrocite, HB, HT

• Micşorarea • Creşterea numărului de

numărului de eritrocite, HB, HT se
numeşte eritrocitoză
eritrocite într-un
(policitemie).
volum de sânge se
numeşte anemie.
Policitemia (eritrocitozele)
• Policitemia este creşterea numărului de hematii
asociată cu o creştere a valorilor hemoglobinei şi
creşterea hematocritului peste valori normale.
• Termenul de policitemie se utilizează când valoarea
HT este mai mare de 52% bărbaţi şi de 47% femei,
creştere asociată cu creşterea Hb şi a numărului total
de eritrocite.
 Policitemia poate fi adevărată (absolută) şi aparentă (relativă)

Eritrocitozele absolute cînd • Eritrocitozele relative

creşte volumul total de prin scăderea volumului
hamatii în circulaţie; plasmatic circulant,
• Eritrocitozele adevărate creşte hematocritul
(absolute) pot fi (hemoconcentraţie).
hipoxemice în cazul unei
hipoxii,
• nehipoxemice –prin
creşterea foarte marcată a
producţiei de
eritropoietină.
Policitemia adevărată (absolută)
• Primară • Secundară
Policitemia vera Datorită unei hipoxii:
Eritrocitoza ereditară -boli cronice pulmonare
benignă (mărită producţia hipoxice
de eritropoetină) -boli cardiace cianogene
-stare după infarct,
-hipoventilaţie alveolară
Policitemia adevărată (absolută) -Secundară

datorită unei obezităţi carcinom hepato-celular,

excesive; hemangioblastom
Datorită unei secreţii cerebral, fibromiomatoză
excesive de masivă uterină,
eritropoetină: Surplus de hormoni
-boli renale (carcinom, adrogeni
chisturi renale, -sindromul Kushing;
hidronefroză, transplant -feohromocitoma;
renal); -hiperaldosteronism.
Policitemie aparentă (relativă)
Ca rezultat al • Policitemie fiziologică
hemoconcentraţiei (scăderea (eritropoieză activă)- la nou-
volumului plasmatic): născuţi în mod fiziologic.
Dehidratare: Pseudoeritrocitoza-
Vărsături, Eritrocitoza de stress,
Diaree, prevalența masculină, mod
Arsuri sedentar de viață, obezitate
ușoară, fumatul, hiperlipidemia,
Transpiraţii abudente,
hiperproteinemia, risc
Tratament cu diuretice, tromboembolic, altitudine
Alcoolism, mare.
aport redus de lichide,
Anemiile
• Micşorarea numărului
de eritrocite într-un
volum de sânge se
numeşte anemie.
• Fals anemie-
• sarcină,
• paraproteină,
splenomegalie,
• ciroză.
Evaluarea unei anemii

Parametrii: Indicii

• Hb(g/l), • MCV (Hct/RBC)x10 fl

• RBC 1012/l • MCH (HB/RBC) pg;
• Ht-% • MCHC (HG/Hct)x100 sau
(MCH/MCV)x1000 g/l
Definiția anemiei
Vîrsta Hb(g/l)
Copii ≤ 5ani ≤ 100
Copii (5-11 ani) ≤ 115
Copii 12-14 ani ≤ 120
Adult femei ≤ 120
Adult femei gravidă ≤ 110
Adult bărbați ≤ 130
Clasificarea anemiilor morfologic
MCV MCH MCHC
Normocitic/normoh Norma Norma Norma
romic
Microcite ↓ ↓ ↓
/hipohromic
Macrocite/normohr ↑ ↑ Norma
ome,hiperhromic
Clasificarea anemiilor după IPR
• IPR- Indicele de producere a reticulocitelor normal 1,0-2,0 sau
• Normal între 10-100
• Mai mare de 100 hiperregenerative
• Mai mici de 10 hiporegenerative

• Anemie Hiporegenerativă ≤ 2,0

• Anemie regenerativă ≥2,0

IPR=[‰retic/10 x timp de maturație zile sînge x hemat/45]

Maturația reticulocitelor în anemii severe
Ht% Măduva hematogenă zile Sînge periferic ziua de
maturare
45 3,5 1,0
35 3,0 1,5
25 2,5 2,0
15 1,5 2,5
Clasificarea anemiilor
• 1 Grupă anemii ca rezultat al formării insuficiente de hematii:
• A) hiporegenerative
• A1 normocitare, normohrome
• Renală: prezența, absența rinichilor
• Aplazia pură roșie (eritroblastopenie),
• Aplazia medulară,
• Anemie infiltrativă medulară,
• Anemie inflamatorii.
• Anemii posthemoragice
Anemii ca rezultat al formării insuficiente de hematii:

• A2 microcitară, hipohromă, hiporegenerativă

• Deficiența de fier,
• anemia inflamatorie,
• Sideroblastică,
• A3 macrocitare, normohrome, hiperhrome hiporegenerativă
• {Deficiența de Vit B12, deficiențe de folate }-megaloblastice
• Non-megaloblastice
• {hipothiroidism, MDS, alcoolism (hepatică)
Anemii ca rezultat al destrucției accelerate de hematii
anemii hemolitice:

1. Anamneza :
• Originea, caz familial,
• Țara unde stă,
• Istoria familiară,
• Tratament medicamentos,
• Transfuzii de sânge.

2. Clinic: icter, splenomegalie.

3. Hemograma
anemie normocitară, normohromă, regenerativă (reticulocitoză,
eritroblastoză, policromatofile), HPN, acantocitoza, stomatocitoza.
• Anemie microcitară hipohromă, talasemia, siclemia,
Microcitară hiperhromă microsferocitele,
• Anemie macrocitară: reticulocitoză, deficit de acid folic
• Morfologia pe frotiu dereglări de formă
• Biochimia
• Hemoliză extravasculară
• bilirubina neconjugată crescută, LDH crescut, Haptoglobina
micșorat, stercobilinogenul în masele fecale crescut, urobilina
crescută.
• Hemoliză Intravasculară Hb plasmatic crescut,
hemoglobinurie, hemosiderinurie
Clasificare

Anemii hemolitice intracorpuscular Anemii hemolitice extracorpusculare

• Anemii ereditare cu • Imune: 1 autoimune,
anomalie de structură • 2.alloimune (accident transfuzie,
• Enzimopatii, anemie hemolitică neonatală,
transplant de măduvă incomp
• Anomalii de membrană a ABO.
eritrocitului • 3. imunoalergice –medicamente
-Membranopatii, penicilină
• Anomalii de structură a • Toxice
hemoglobinei- • Infecțioase
Hemoglobinopatii • Mecanice
• Secundare la hipersplenism