3instalatii de Transport

Instalaţiile de transport ale depozitelor cu
păstrarea materiei prime în vrac

Clasificarea Forţa motrice a transportorului pneumatic
1. Transportoarele pneumatice
este diferenţa de presiuni la capetele conductei
În funcţie numărul conductelor, transportoarele pneumatice pot fi:
 Cu o conductă;
 Cu ramificaţie.
În funcţie posibilitatea de reciclare a aerului:
 Fără reciclarea aerului;

 Cu recclarea aerului.
Pagina 1
1. Instalaţiile de transport ale depozitelor
cu păstrarea materiei prime în vrac
În funcţie în funcţie de concentraţia amestecului de încărcătură şi aer:
 pneumatică;
 aerosolă.
Pneumatică: Aerosolă:
la un kg de aer la un kg de aer
revine până la 20 kg revine până la 200 kg
încărăctură încărăctură
Pagina 2
În funcţie de metoda creării acestei diferenţe de presiuni şi de

valoarea ei, transportoarele pneumatice pot fi:, şi mixte (de
aspiraţie şi de refulare)
 Transportoare de aspiraţie;
 Transportooare de refulare;
 Transportoare mixte (de aspiraţie şi de refulare);
Pagina 3
Transportoare de aspiraţie
4 5 6
În funcţie de valoarea
2 3 presiunii dun conductă, ele
se divizează în:
- de vacuum redus,
(până la 5.103 Pa),
- de vacuum mediu,
1
(până la 5.104 Pa)
- de vacuum înalt,
1 – mecanism de încărcare; (mai mult de 5.104 Pa);
2 – conductă de încărcătură;
3 –separator;
4 – conductă de aer;
5 – separator de praf;
Pagina 4 6 – suflantă
Transportoare de refulare
1 2 3 4 5
În funcţie de valoarea
presiunii dun conductă, ele
se divizează în:
- de suprapresiune redusă,
6 (până la 5.103 Pa),
- de suprapresiune medie,
(până la 5.104 Pa)
1 – mecanism de încărcare;
- de suprapresiune înaltă,
(mai mult de 5.104 Pa);
3 – separator;
6 – suflantă.
Pagina 5
Transportoare mixte
1 2 3 4
5 3 2 1 6
1 – mecanism de încărcare;
3 – separator;
6 – suflantă.
Pagina 6
Transportoare aerosole
6 7 8 9 10
4
3
1 – ventilator; 8 – buncăr;
2 – obturator cu ecluză; 9 – sită;
2 3 – panou de 10 – buncăr;
1 alimentare; 11 – conductă
4 – conductă de făină; de aer;
14 13 12 11 5 – siloz; 12 – filtru;
6 – filtru; 13 – tobă;
Pagina 7
7 – comutator; 14 – suflantă.
Panoul de comandă:
Este destinat pentru conectarea cisternei automobilului la transportorul

aerosol şi pentru punerea în funcţiune a compresorului automobilului.
El prezintă un dulap de metal, înăuntrul căruia se află:

-două racorduri pentru conectarea furtunurilor flexibile ale cisternei;
-două racorduri pentru conectarea furtunurilor flexibile de aer
comprimat;
-două prize de 220/380 V;
-o rozetă pentru lampa portativă.
Pagina 8
Este destinată pentru transportarea produsului.

În instalaţiile aerosole se folosesc ţevi din oţel, fără sudură,
trase la rece şi laminate la rece (GOST 8734-58) şi ţevi din oţel,
fără sudură, laminate la cald (GOST 8732-58), unite între ele cu
manşoane autoetanşabile, strânse cu buloane.
Suprafaţa interioară a conductei trebuie să fie netedă, fără
bravuri sau proeminenţe. Coatele traseului se confecţionează lente
cu raza de rotunjire mai mare de 20.D.
Pagina 9
Comutatoarele:
Servesc pentru îndreptarea fluxului de produs din conductă în

diferite vase de păstrare a ei.
Comutatoarele se montează în locurile ramificării conductei.
În funcâie de numărul de poziţionate a comutatoarelor, ele pot fi:
•de două poziţii;

•de şase poziţii.
Dirijarea lor are loc:

•manual;
•la distanţă de la panoul de comandă.
Pagina 10
Comutatoarele:
1 – fus;
2 – cep;
3 – transmisie prin lanţ;
4 – motor electric cu reductor;
5 – ţeava de alimentare;
6 – întrerupător de capăt de cursă;
7 – plăcuţe;
8 – roată de lanţ;
9, 10 – ţevi de evacuare;
11 – corp.
Pagina 11
Silosurile şi bunchărele:
Sunt destinate pentru păstrarea produsului în vrac.

Silozuri sunt nişte vase de formă cilindrică sau de pizmă cu
raportul înălţimii lor la cea mai mică dimensiune a suprafeţei
transversale egal sau mai mare de 1,5.
Buncăruri sunt vasele la care acest raport este mai mic de 1,5.
Pagina 12
Silosurile şi bunchărele:
Cerinţele către silozuri şi buncăruri:

1.Suprafaţa interioară trebuie să fie
netedă, fără de fisuri şi fără de găuri;
2.Trebuie. Este necesar să posede instalaţii
de aerare, dozatoare, şubere.
3.Partea conică trebuie să aibă un unghi
suficient şi coeficient de frecare minim pentru
scurgerea liberă a produsului;
4.Trebuie să fie înzestrate cu instalaţii de
luare operativă al probei de produs din orice
punct a vasului.
Pagina 13
Filtrele:
Sunt destinate pentru curăţarea aerului care iese din siloz sau din
buncăr .
Se deosebesc filtre cu:
•acţionare manuală
•acţionare de la motor electric.
Filtrele pentru curăţirea aerului din silozuri şi din buncăruri trebuie

să asigure un grad înalt de curăţire, deoarece conform cerinţelor
sanitaro-igienice cantitatea de praf din încăpere nu trebuie să
depăşească 4 mg/m3. Totodată, filtrele trebuie să-şi păstreze
proprietăţile vreme îndelungată şi să fie antiincendiare.
Pagina 14
Filtrele:
1 – reşou;
2 – ştuţ;
3 – gură de evacuare;
4 – ţevi;
5 – orificiu pentru filtru;
6 – gaură de alimentare;
7 – tijă;
8 – excentric;
9 – motor-reductor.
Pagina 15
Mecanismele de alimentare:
Ele funcţionează în regim de suprapresiune şi de aceea sunt

ermetice.
În funcţie de construcţia mecanismului de alimentare se
deosebesc:
•cu ecluză (cu tambur sau cu rotor);

•cu melc;
•volumetrice acţionare manuală.
Pagina 16
Mecanismul de alimentare cu ecluză:
Avantaje:
•simple în construcţie,
•au dimensiuni de gabarit şi masă reduse;
•posedă consum redus de energie.
Dezavantaje
•pierderi esenţiale de aer comprimat.
Pagina 17
1 – capace laterale;
2 – inele de etanşare;
3 – fir de etanşare;
4 – corp;
5 – arbore;
6 – furtun;
7 – racorsul pentru aer;
8 – racordul de evacuare.
Pagina 18
Productivitatea (Qae în kg/s) se determină cu formula:
Qae  V f n1  mp1 , (7)
în care V este volumul util al alimentatorului, în m3;

f – densitatea făinii în vrac, în kg/m3;
n – turaţia rotorului, în s-1;
m – coeficientul proporţionalităţii, dependent de volumul util al
alimentatorului, variază între 0,004 şi 0,005;
p1 – presiunea aerului la intrare în alimentator, în Pa.
Pagina 19
Mecanismul de alimentare cu melc:
Productivitatea (Qae în kg/s) se determină cu formula:
Qae  V f n1  mp1 , (7)
în care Veste volumul util al alimentatorului, în m3;

f – densitatea făinii în vrac, în kg/m3;
n – turaţia rotorului, în s-1;
m – coeficientul proporţionalităţii, dependent de volumul util al
alimentatorului, variază între 0,004 şi 0,005;
p1 – presiunea aerului şa intrare în alimentator, în Pa.
Pagina 20
este recomandat pentru transportarea produselor fine în conducte cu

suprapresiunea mai mică de 1,4.105 Pa.
1 – motor electric;
2 – racord de alimentare;
3 – melc;
4 – racord de evacuare;
5 – camera de aerare;
6 – perete despărţitor perforat;
7 – ştuţ.
Pagina 21
Productivitatea alimentatoarelor cu melc se determină cu formula :

  D2  d 2  cos  med  cos  med   
Qam  V K al nS, (8)
4 cos 
în care D este diametrul melcului, în m;
d – diametrul arborelui melcului, în m;
V – densitatea făinii în zona ultimei spire a melcului, în kg/m3;
Kal – coeficient de alunecare, dependent de valoarea presiunii din
camera de aerare şi de turaţia melcului, ;
S – pasul ultimei spire a melcului; în m;
med – unghiul mediu de înclinare a ultimei spire a melcului; în grad.;
 – unghiul de frecare a făinii de suprafaţa melcului, în grad.
Pagina 22
Mecanismul de alimentare volumetric:
este recomandat pentru transportarea tuturor produselor fine şi de

granulaţie măruntă în conducte cu presiunea la începutul traseului de
(0,4...4,0).105 Pa.
În funcţie de modul de alimentare a conductei cu făină,

alimentatoarele volumetrice pot fi:
•cu alimentare superioară;

•cu alimentare inferioară;
•cu mecanism de aerare;
•fără mecanism de aerare.
Pagina 23
Mecanismul de alimentare volumetric:
Avantajele
consum redus de energie
ermetizare completă a alimentatorului care
practic nu limitează valoarea presiunii din el.
Dezavantajele
periodicitatea de lucru
durata de încărcare a alimentatorului depăşeşte
mult durata de transportare.
Pagina 24
Mecanismul de alimentare cu volumetric:
Pentru reducerea pierderilor la încărcare adesea se utilizează

alimentatoare cu două camere de lucru care funcţionează periodic.
Productivitatea instalaţiei cu o cameră se calculează cu formula :
KVAV  f, 1   0  (9)
Qam 
tC
în care K este coeficient de utilizare a volumului camerei de lucru,
K = 0,8...0,9 ;
Va.v. – volumul camerei de lucru, în m;
0 – porozitatea stratului de făină;
tc – durata ciclului de lucru, în s.
Pagina 25
Suflantele:
Sunt destinate pentru producerea aerului comprimat şi pentru

asigurarea cu acesta instalaţiile transportare pneumatice.
Cerinţele înaintate suflantelor sunt:
• productivităţi înalte la consumuri reduse de energie,

• productivitate stabilă la variaţia regimului de funcţionare a sistemului,
• fiabilitate în lucru,
• dimensiuni de gabarit reduse,
• simple în exploatare.
Toate suflantele utilizate în instalaţiile de transport pneumatic pot fi

divizate în:
- instalaţii centrifugale;
Pagina 26 - instalaţii cu piston.
Suflanta cu piston - compresorul:
prezintă maşina, în care comprimarea gazului (aerului) se realizează

prin mişcarea rectilinie alternativă a unui piston într-un cilindru .
Productivitatea compresorului (Qp, în m3/s) cu două pistoane se

determină cu formula:
Q p  Fp S  n  m   (10)
în care Fp este aria pistonului, în m2;

S – mersul pistonului, în m;
n – turaţia arborelui cotit, în s-1;
m – numărul de cilindri;
 – coeficient de alimentare, =0,85...0,93.
Pagina 27
Suflanta cu piston - compresorul:
Consumul de energie al compresorului (Np, în Wt) în cazul conectării

nemijlocite la motorul electric se determină cu formula:
p2
230 p1 lg Qp
p1
Np  (11)
 iz mec
3
 m .e .
în care p1 şi p2 sunt presiunile absolute de aspiraţie şi de refulare, în N/m2;
Qp – productivitatea compresorului, în m3/s;
is şi mec – randamentul izotermic şi mecanic;
m.e. – randamentul motorului electric.
Pagina 28
Suflanta cu rotor:
1 – corp;
2 – rotoare;
3 – angrenaj din roţi dinţate;
4 – cuplaj;
5 – racord de admisiune;
6 – racord de evacuare.
Pagina 29
Suflanta cu rotor:
Productivitatea suflantei (Qs, în m3/s) se determină cu formula:
1
Qs   D 2 l k  n (12)
2
în care D este diametrul rotorului, în m;
l – lungimea rotorului, în m;
k – coeficient de utilizare a ariei secţiunii transversale a rotorului,
k = 0,55
 – coeficientul avansului,   0,75  0.85 ;
n – turaţia rotorului, s-1;
Pagina 30
Suflanta cu rotor:
Puterea necesară pentru punerea în funcţie a suflantei (N, în Wt) se determină

cu formula:
Qs P
N (13)

în care Qs este productivitatea suflantei, în m3/s;
P – diferenţa de presiuni din racordurile de admisiune şi de
evacuare, în N/m2;
 – randamentul suflantei,  = 0,9.
Pagina 31
Suflanta cu rotor:
Pentru funcţionarea normală a suflantei, ea este complectată cu un şir

de utilaje adăugătoare, care în complex alcătuiesc staţia de compresoare:
1. filtre pentru curăţarea aerului de impurităţi mecanice;

2. separatoare de ulei şi filtre de ulei pentru curăţarea
aerului comprimat de lubrifianţi şi de apă;
3. rezervor pentru acumularea aerului şi pentru egalarea
presiunii sin sistema pneumatică;
4. refrigerente pentru răcirea finală a aerului vehiculat;
5. instalaţii de uscare a aerului.
Pagina 32
Calculul:
Calculul transportorului aerosol se reduce la determinarea:

•debitului aerului (V), în m3/s;
•presiunii nominale a aerului din conductă (Pn), în N/m2;
•diametrului interior al conductei (d), în m.
Debitul necesar de aer poate fi determinat cu formula:

Qk
V  (14)
a  
în care Q este productivitatea transportorului, în kg/s;
k – coeficient dependent de pierderile de aer în alimentator;
a – este densitatea aerului, în kg/m3;
 – concentraţia amestecului, în kg/kg;
Pagina 33
Calculul:
Diametrul interior al conductei (d, în m) este

4 V
d (15)
  f
in care f este viteza aerului la ieşire, în m/s.
Viteza aerului la ieşire este dependentă de pierderile de presiune din

conductă şi se determină cu formula:
 p c 
 f   i  1   (16)
 66 600 
în care pc sunt pierderile de presiune din conductă, în N/m2.
Pagina 34
Calculul:
Pierderile de presiune totale din conductă (Pt.c) se determină ca suma

pierderilor de presiune apărute la:
•deplasarea încărcăturii pe sectoare rectilinii (Pc), în N/m2;

•accelerarea încărcăturii (Pa), în N/m2;
•depăşirea rezistenţelor din almentator (Palim), în N/m2;
pt .c  p c  p a  p a lim (17)
Pagina 35
Calculul:
Pierderile de presiune apărute la deplasarea încărcăturii pe sectoare

rectilinii (Pc) se determină cu formula:
26 ,66    L
p c  (18)
1  0 ,0002    L
în care L este lungimea conductei, în m.
Pagina 36
Calculul:
Pierderile de presiune la accelerarea încărcăturii, inclusiv şi după

deflectoare (Pa) se stabilesc cu expresia:
p a  1,1 1  0.5  n     f (19)
în care n este numărul de deflectoare.
Pagina 37
Calculul:
Pierderile de presiune la depăşirea rezistenţelor din alimentatorul

cu ecluză (Palim) se determină cu formula:
pa lim  0,002  Q (20)

Pierderile de presiune la depăşirea rezistenţelor din alimentatorul
cu melc (Palim) se determină cu formula:
 
 0,2  Q  V 0,35 10 5  V 
pa lim   133,3 (21)
 d 2
 p 
D 2 1  t5.c  
  10  
în care D este diametrul camerei de aerare, în m .
Pagina 38
Calculul:
Presiunea creată de suflantă (ps, în n/m2) se determină ca

suma pierderilor totale de presiune.
p s  1,1 pt .c  p a  p a lim  (22)
Consumul de energie al suflantei (Ns, în W) este
ps V
Ns  (23)
1   2
în care 1 este randamentul mecanismului de acţionare al suflantei;
2 – randamentul motorului electric.
Pagina 39

3instalatii de Transport

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

3instalatii de Transport

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Instalaţiile de transport ale depozitelor cu

păstrarea materiei prime în vrac

este diferenţa de presiuni la capetele conductei

În funcţie numărul conductelor, transportoarele pneumatice pot fi:

În funcţie posibilitatea de reciclare a aerului:

 Fără reciclarea aerului;

este diferenţa de presiuni la capetele conductei

În funcţie în funcţie de concentraţia amestecului de încărcătură şi aer:

este diferenţa de presiuni la capetele conductei

În funcţie de metoda creării acestei diferenţe de presiuni şi de

Este destinat pentru conectarea cisternei automobilului la transportorul

El prezintă un dulap de metal, înăuntrul căruia se află:

Este destinată pentru transportarea produsului.

Servesc pentru îndreptarea fluxului de produs din conductă în

•de două poziţii;

Dirijarea lor are loc:

Sunt destinate pentru păstrarea produsului în vrac.

Cerinţele către silozuri şi buncăruri:

Filtrele pentru curăţirea aerului din silozuri şi din buncăruri trebuie

Ele funcţionează în regim de suprapresiune şi de aceea sunt

•cu ecluză (cu tambur sau cu rotor);

Mecanismul de alimentare cu ecluză:

Mecanismul de alimentare cu ecluză:

Mecanismul de alimentare cu ecluză:

Productivitatea (Qae în kg/s) se determină cu formula:

Qae  V f n1  mp1 , (7)

în care V este volumul util al alimentatorului, în m3;

Mecanismul de alimentare cu melc:

Productivitatea (Qae în kg/s) se determină cu formula:

Qae  V f n1  mp1 , (7)

în care Veste volumul util al alimentatorului, în m3;

Mecanismul de alimentare cu melc:

este recomandat pentru transportarea produselor fine în conducte cu

Mecanismul de alimentare cu melc:

Productivitatea alimentatoarelor cu melc se determină cu formula :

Mecanismul de alimentare volumetric:

este recomandat pentru transportarea tuturor produselor fine şi de

În funcţie de modul de alimentare a conductei cu făină,

•cu alimentare superioară;

Mecanismul de alimentare volumetric:

Mecanismul de alimentare cu volumetric:

Pentru reducerea pierderilor la încărcare adesea se utilizează

Sunt destinate pentru producerea aerului comprimat şi pentru

Cerinţele înaintate suflantelor sunt:

• productivităţi înalte la consumuri reduse de energie,

Toate suflantele utilizate în instalaţiile de transport pneumatic pot fi

Suflanta cu piston - compresorul:

prezintă maşina, în care comprimarea gazului (aerului) se realizează

Productivitatea compresorului (Qp, în m3/s) cu două pistoane se

în care Fp este aria pistonului, în m2;

Suflanta cu piston - compresorul:

Consumul de energie al compresorului (Np, în Wt) în cazul conectării

Productivitatea suflantei (Qs, în m3/s) se determină cu formula:

Puterea necesară pentru punerea în funcţie a suflantei (N, în Wt) se determină

Pentru funcţionarea normală a suflantei, ea este complectată cu un şir

1. filtre pentru curăţarea aerului de impurităţi mecanice;

Calculul transportorului aerosol se reduce la determinarea:

Debitul necesar de aer poate fi determinat cu formula:

Diametrul interior al conductei (d, în m) este

Viteza aerului la ieşire este dependentă de pierderile de presiune din

Pierderile de presiune totale din conductă (Pt.c) se determină ca suma

•deplasarea încărcăturii pe sectoare rectilinii (Pc), în N/m2;

pt .c  p c  p a  p a lim (17)