Rolul și sursele de finanțare a

cheltuielilor publice pentru servicii de

stat cu destinaţie generală în Moldova.

Elaborat sold.cl.III SANDU Cristian

NOTIUNE DE CHELTUIELI

 Componenţa funcţiei de repartiţie a finanţelor publice, cheltuielile

publice reprezintă etapa următoare constituirii fondurilor publice şi
se referă la distribuirea acestor resurse băneşti către diferite
obiective sociale sau economice (reglementate de către programe
guvernamentale).
 ,,Cheltuielile publice exprimă relaţii economico-sociale în
formă bănească, care se manifestă între stat, pe de o parte, şi
persoane fizice şi juridice, pe de altă parte, cu ocazia utilizării şi
repartizării resurselor financiare ale statului, în scopul îndeplinirii
funcţiilor acestuia”.
 Din perspectiva domeniului în care sunt realizate
cheltuielile publice, putem afirma că acestea conţin în
structura lor:
 a) cheltuieli publice efectuate de administraţiile publice
centrale de stat;
b) cheltuieli publice finanţate din fondurile asigurărilor
sociale de stat;
c) cheltuieli publice ale organismelor internaţionale ;
 d) cheltuieli publice ale comunitatilor locale.
 Cheltuielile publice totale reprezintă suma cheltuielilor
efectuate de tipurile diverse de administraţii publice.
 Cheltuielile publice totale consolidate cuprind:
cheltuieli publice ale administraţiei publice centrale
(finanţate de la bugetul de stat, din fondurile securităţii
sociale şi fonduri speciale) plus cheltuieli publice ale
subdiviziilor politice şi administrative intermediare plus
cheltuieli publice ale autorităţilor supranaţionale.
 1.2. Clasificarea cheltuielilor publice se face pe mai multe criterii:
  
 clasificareaa administrativă – pe criteriul instituţiilor prin intermediul
cărora se efectuează cheltuieli publice (ministere, instituţii publice
autonome, unităţi administrativ teritoriale etc.).
 clasificarea economică – pe două criterii: al scopului în care sunt efectuate
plăţile (cheltuieli publice curente sau de funcţionare şi cheltuieli publice de
capital sau de investiţii); al existenţei sau nu a unei contraprestaţii (cheltuieli
publice ale serviciilor publice, numite şi administrative şi cheltuieli publice
de transfer).
 clasificarea funcţională – pe criteriul sectoarelor de activitate către
care sunt repartizate resursele financiare publice (a) în domeniul
social: învăţământ, sanitare, ocrotire socială etc.; b) în domeniul
cercetării; c) în domeniul economic (investiţii, acordarea de subvenţii
şi facilităţi; d) în domeniul apărării şi siguranţei naţionale; e) în
domeniul administrativ public central şi local; f) în ceea ce priveşte
dobânzile aferente datoriei publice).
 clasificarea financiară – pe criteriul momentului efectuării şi a
efectului avut de acestea (cheltuielile publice definitive
caracterizate prin faptul că se finalizează cu plăţi la scadenţe ferme,
certificând lichidarea totală a angajării statului pentru efectuarea
cheltuielilor prevăzute în buget; cheltuieli publice temporare:
majoritatea sunt operaţiuni de trezorerie urmate de plăţi cu scadenţe
certe; cheltuieli publice virtuale: pe care statul le va realiza în
anumite condiţii doar).
 şi pe criteriul forme de manifestare (cu/ fără contraprestaţie;
definitive/ provizorii; speciale/ globale)
 clasificarea după rolul cheltuielilor publice în reproducţia socială
pot fi: cheltuieli publice negative (reale) şi cheltuieli publice pozitive
(economice)
 clasificarea folosită de instituţiile specializate ale O.N.U. – pe
criteriile:
 a) funcţională (cheltuielile publice sunt împărţite în cheltuieli pentru:
servicii publice, apărare, educaţie, sănătate, securitate socială,
locuinţe şi servicii comunale, recreaţie, cultură şi religie, acţiuni
economice, alte scopuri)
 b) economică (cheltuielile publice reprezentând un consum final şi
cheltuielile publice în scopul formării brute de capital)
SURSE PRIMARE DE FINANTARE

 Autofinanţarea activităţii curente

 Profitul întreprinderii,
 antreprenorului
 Capital de rezervă
 Contribuția de capital a fondatorilor în bunuri/monetară
SURSE PRINCIPALE

 Credite bancare, non-bancare,

 Leasing
 Credite comerciale
 Emiterea Obligaţiunilor Factoring,
 Сapital de risc,
 Business angels
SURSE ALTERNATIVE

 Subsidii
 Fonduri şi programe internaţionale de asistenţă
 Uniunea Europeană este, de departe, principalul
finanțator al Republicii Moldova. În ultimii cinci
ani, UE a aprobat pentru țara noastră finanțări de
peste 880 mln. de euro. Acești bani sunt prevăzuți
pentru drumuri, educație, sănătate, agricultură,
dezvoltarea afacerilor și altele.
 Peste2,89 mlrd. de euro - acesta este volumul
angajamentului financiar aprobat în ultimii cinci
ani de către partenerii de dezvoltare ai Republicii
Moldova. Sprijinul vine prioritar din partea Uniunii
Europene, a statelor membre UE și a SUA.
CONCLUZIE

 Fără aceste resurse ar fi fost imposibilă resuscitarea economică, dar

și dezvoltarea infrastructurii sau reformarea instituțiilor statului. Cei
mai mulți dintre banii primiți sunt granturi, adică donații
nerambursabile - peste 1,54 mlrd. de euro din totalul asistenței
aprobate în perioada 2009-2014. În cea mai mare parte, banii
donatorilor sunt investiți în reabilitarea drumurilor, construcția de
centre sociale, gazoducte și apeducte, în reparația grădinițelor și
școlilor, în construcția sau reparația centrelor medicale, în susținerea
autorităților locale, în dezvoltarea afacerilor în mediul rural, în
reabilitarea sistemelor de irigare și în acordarea de finanțare în
domeniul agricol.