LP1-Farmacologia medicamentelor

simpatomimetice
Farmacologia SNV
-In funcție de sensul de acțiune:
Mimetice-efecte de activare
Litice sau Plegice-efecte de blocaj
-In funcție de locul de acțiune raportat la tipurile de sinapse
PARASIMPATOTROPE
SIMPATOTROPE
GANGLIOTROPE

-In funcție de sensul de acțiune si locul de acțiune

PSmimetice si PSIitice
Smimetice si Slitice
Nicotinomimetice si Ganglioplegice
-In funcție de mecanismul de acțiune:direct si indirect
-In funcție de mecanism, loc si sens
Adrenomimetice si Adrenolitice NeuroSmimetice si Neurosimptolitice
PSmimetice directe si PSIitice Anticolinesterazice
Nicotinomimetice si Ganglioplegice
 MEDICAŢIA ADRENERGICĂ
Receptorii adrenergici sunt : alfa şi beta.
Neuromediatori:NA si ADR
Receptorii alfa se împart în
alfa-1, situaţi la nivelul vaselor, în muşchiul radiar al irisului, capsula splenică,
sfincterele tubului digestiv şi al vezicii urinare, musculatura netedă intestinală,
alfa-2, situaţi în vase şi sistemul nervos central.
Receptorii beta
beta-1, aflaţi la nivelul cordului, ţesutului adipos
beta-2, în vase, musculatura netedă bronşică, detrusorul vezicii urinare şi
miometru.
Medicamentele aparţinând acestei grupe sunt:
I.simpatomimeticele
II.simpatoliticele
Interrelatii
 I.SIMPATOMIMETICELE

Simpatomimeticele sunt medicamente care reproduc efectele stimulării sistemului

nervos vegetativ simpatic.

În funcţie de receptorii pe care acţionează se clasifică în următoarele clase:

a. alfa şi beta stimulatoare
b. predominant alfa-stimulatoare
c. predominant beta-stimulatoare

Locul de acțiune:
sinapsele neuroefectoare de la niv.miocardului, muschilor netezi si gl.exocrine
(cu exceptia gl.sudoripare)
 a) Simpatomimeticele alfa şi beta-stimulatoare

1.Adrenalina (epinefrina) -soluţie 1‰, ambalată în fiole brune.

Este o substanţă foarte instabilă; sub acţiunea aerului şi a luminii se oxidează într-un
compus de culoare cărămizie, numit adrenocrom, cu efect psihotoxic.
Are un efect de durată scurtă, t1/2 fiind de cca 2,5 minute.Cu difuziune in SNC, datorita
lipofiliei.
Efecte farmacodinamice:
la nivelul cordului - creşte contractilitatea, frecvenţa cardiacă, conducerea
atrioventriculară şi excitabilitatea (beta-1).

Scade fragilitatea capilara

la nivelul vaselor - vasoconstricţie puternică la nivelul viscerelor, rinichiului, pielii (alfa-1),
dar vasodilataţie la nivelul vaselor din muşchi, ficat şi coronare (beta-2). La doze mari creşte
atât valoarea sistolică a TA (prin acţiunea asupra cordului de creştere a forţei de
contracţie), cât şi valoarea diastolică (prin efectul vasoconstrictor).
la nivelul musculaturii netede
- bronhodilataţie, relaxarea uterului gravid (tocoliză),
Relaxarea detrusorului vezicii urinare, relaxarea musculaturii intestinului
(beta-2),
contracţia sfincterelor (alfa-1). Mai contractă muşchii radiari ai irisului, cu
midriază activă, capsula splenică şi muşchii piloerectori (“zbârlirea părului”)
(alfa -1).
efecte asupra metabolismului - stimulează glicogenoliza, creşterea
concentraţiei de acizi graşi liberi în sânge (efecte beta-1) cu hiperglicemie si
hiperlactacidemie ; lipoliza (efecte beta-3).Creşte termogeneza.
la nivelul musculaturii scheletice - tremor, creşterea vitezei şi forţei de
contracţie a muşchilor striaţi (efecte beta-2);
efecte endocrine - creşterea secreţiei de ACTH şi cortizol;
efecte central-nervoase - alertă, excitaţie, anxietate.
efecte aparat respirator-bronhodilatație (efecte beta-2), hiposecreție
bronșică și scăderea edemului mucoasei(efecte beta-2);
Crește minut-volumul respirator
 Indicaţii terapeutice:
• în stop cardiac - 0,1-0,2 mg (sol. diluată 1:10000) i.v. sau pe sondă endotraheală;
• în şoc anafilactic - 0,5 mg s.c.; reprezintă medicația de elecție
• în starea de rău astmatic (status astmaticus) 0,5 mg s.c.;
• în asociere cu anestezice locale pentru prelungirea efectului lor local şi
împiedicarea efectului lor general (conc. de 1/200000-1/20000);
• ca decongestionant al mucoaselor în aplicaţii locale;
• ca hemostatic în hemoragii mici, epistaxis, hemoroizi;
• în glaucom (colir).
Reacţii adverse: anxietate, agitaţie, paloare, ameţeli, cefalee, palpitaţii, extrasistole
ventriculare, fibrilaţie ventriculară, hipertensiune arterială cu edem pulmonar acut
sau hemoragie cerebrală.

RA de tip toleranță acută-tahifilaxie la utilizare repetată in astm bronșic

Contraindicaţii: cardiopatie ischemică, hipertiroidie, hipertensiune arterială,
asocierea cu beta-blocanţi neselectivi (risc de HTA severă şi hemoragie cerebrală),
celelalte forme de şoc.
2.Etilefrina (Thomasin) stimulează cordul, creşte moderat TA, dar are o durată de acţiune medie. Se indică în
stări de hipotensiune accentuata izovolemica, stari hipotensive usoare , Hta ortostatica.
Cai de admin:per os , i.v in perfuzie
3.Efedrina(Efitonina) este un alcaloid din Ephedra. Mecanism mixt.
Are toate efectele adrenalinei, dar mai blânde şi de durată mai lungă.
Are şi un puternic efect de trezire.
Indicații:
-vasoconstrictor general:hipotensiune cronica si posturala
-vasoconstrictor local:ca decongestiv al mucoasei nazale , in rinite
-stimulant cardiac:in bloc cardiac(sindrom Adams-Stokes)
-bronhodilatator:in tratamentul de fond al astmului bronșic
-midriatic:in oftalmologie
-stimulant SNC-in supradozarea inhibitoarelor SNC, narcolepsie,
în enurezisul nocturn (produce un somn mai superficial iar prin acţiunea la nivelul vezicii urinare creşte
capacitatea de contenţie a acesteia).
Doza este de 20-50 mg odată, iar local concentraţia este de 1-3%. După administrare de doze mari, la intervale
scurte dezvoltă tahifilaxie (o formă de toleranţă). CI în HTA, hipertiroidie.
 b) Simpatomimetice predominant alfa-stimulatoare

1.Noradrenalina-norepinefrina acț. pe receptorii alfa, dar poate acţiona şi pe receptorii beta-1. Ca

medicament - sub forma preparatului levarterenol bitartrat (Norartrinal). Produce o vasoconstricţie în toate
ariile vasculare, cu creşterea TA. Se indică în şoc cu hipotensiune arterială, (dar în şocul hipovolemic trebuie
mai întâi refăcută volemia). Se adm. exclusiv sub formă de perfuzie, în funcţie de valorile TA. Efecte adverse:
cefalee, HTA, edem pulmonar acut, hemoragie cerebrală. Dacă soluţia ajunge paravenos se poate produce
necroză tisulara prin vasoconstricție brutala, foarte dureroasă.
2.Fenilefrina are acţiune vasoconstrictoare. Nu acţionează pe receptorii beta.Durata medie
Decongestionant nazal si ocular, midriatic
3.Nafazolina se indică în rinite (Rinofug) şi conjunctivite (Proculin). Nu se foloseşte la copii mici (sub 3 ani)
deoarece se poate absorbi sistemic şi poate produce apnee reflexă. După aplicare prelungită poate produce
tulburări trofice (rinită atrofică).

4.Oximetazolina şi 5.xilometazolina (Olynth) sunt cu acț.vasoconstrictoare prelungită, folosite ca

decongestionate nazale. Nu produc tahifilaxie.
Tetrazolina (Visine) se foloseşte în conjunctivite sub formă de colir.
 c) Simpatomimetice predominant beta-stimulatoare

Simpatomimeticele predominant beta-stimulatoare se

clasifică în 3 subgrupe:
c1. beta-stimulatoare neselective
c2. beta-2 stimulatoare selective
c3. beta-1 stimulatoare selective
 c1) Beta-stimulatoare neselective

Beta-stimulatoarele neselective acţionează atât pe receptorii beta-1 cât şi pe cei

beta-2.
1.Izoprenalina sau izoproterenol este un compus de sinteză. Pentru efectele pe
receptorii beta-1 se indică în şoc cardiogen şi bloc atrioventricular de gradul III, cu
sindrom Adam Stokes. Pentru efectele pe receptorii beta-2 se indică în crizele de astm
bronşic sub formă de comprimate sublinguale (Bronhodilatin) sau aerosoli.
CI:la astmaticii cu cardiopatie ischemică, deoarece stimulează cordul, precum şi la
hipertensivi.
2.Orciprenalina (Astmopent) este asemănătoare izoprenalinei, dar are efecte mai
blânde. Se indică în astmul bronşic sub formă de spray. Poate produce tahicardie,
aritmii.
 c2) Beta2-stimulatoare selective
Beta2 -stimulatoarele selective au efect bronhodilatator şi tocolitic. Se indică în
crizele de astm bronşic şi în iminenţa de avort sau naştere prematură. Produc
tremor muscular.
Salbutamol - se foloseşte în special în astmul bronşic, durata de acţiune este de 4-
6 ore.
În doze mari poate stimula şi cordul. Doza este de 4-8 mg de 3-4 ori pe zi.
Terbutalina (Bricanyl) sub formă de aerosoli, comprimate şi fiole. Se poate
injecta şi în starea de rău astmatic.
Fenoterol (Berotec) are durată de acţiune de 6-8 ore.
Salmeterol (Serevent) are durată de acţiune mai lungă, se administrează la 12
ore. Se poate da şi pentru profilaxia crizelor astmatice.
Pirbuterol are durată scurtă de acţiune. Se foloseşte în astmul bronşic.
Formoterolul este asemănător salmeterolului, fiind folosit pentru tratamentul de
fond al astmului bronşic.
 Simpatomimetice tocolitice

 ISOXUPRINA, beta 2 selectiv si spasmolitic musculotrop

Vasolidilatator arteriolar si capilar periferic si central
Relaxant uterin(tocolitic), mai ales pe uterul gravid, in iminen ța de
travaliu prematur si contractii uterine exagerate in travaliu
Se adm oral; i.v;i.m in perfuzie i.v si se supravegheaza TA
CI :hemoragie, post partum
Ftox:RA stimulante cardiace si centrale cu hipotensiune arterial(la
doze mari)

 Ritodrina se foloseşte ca și tocolitic.

 c3) Beta1-stimulatoare selective (cardioselective)
Beta1-stimulatoarele selective au efect asupra rp. beta-1 din cord.
Dopamina-substanţă naturală. Acţionează pe receptorii beta-1 din cord, dar şi pe rp. specifici,
numiţi rp. dopaminergici.Nu difuzeaza in SNC. Se administrează exclusiv parenteral în
perfuzie. Se foloseşte în şoc cardiogen, mai ales la bolnavii oligurici, insuficienţă cardiacă
congestivă severă. Efectul variază în funcţie de doză:
1. În doză mica ,sub10 microg/kgc/min este dopaminergic stimulează rp D-1 periferici,
producând vasodilatație
2. In doze medii, este beta1 adrenergic, stimulează toate functiile miocardului-elib NA
3. În doză mai mare (peste 15 microg/kgc/min) stimulează rp. alfa-1 cu vasoconstricţie şi
creşterea TA.
Indicații:șocul cardiogen, șocul cu oligurie
Interacțiune:antagonism cu neurolepticele(haloperidolul)
Dobutamina (Dobutrex) acţionează mai selectiv pe receptorii beta-1 din cord. Inactivă p.o., nu
difuzeaza in SNC.Se foloseşte în insuficienţa cardiacă din infarctul miocardic acut sau în
insuficienţa cardiacă congestivă.
Relații structură chimică-acțiune farmacologică
Simpatomimeticele prezintă două tipuri de nuclee:
-beta-feniletilamina
-etilimidazolina
Substituţia pe ciclul benzenic:
Hidroxilii fenolici, situaţi la R1 și R2 (derivaţio-dihidroxibenzen=catecoli):
-sunt grupări distribuitoare, cu caracter hidrofil; scad difuziunea prin bariera
hemato-encefalică şi nu au efecte stimulatoare SNC semnificative(NA,DA);
Pozițiile R1 și R2 în orto favorizează metabolizarea cu COMT;→T1/2scurt
(NA,ADR,DA) .
Situarea în poziţia meta scade biotransformarea cu COMT → creşte T1/2 (terbutalina,
orciprenalina);
-lipsa radicalului R1-OH→crește afinitatea pentru receptorii aderenergici alfa-
1(fenilefrina);

R3 și R4–hidroxilalcooliciv=caracter distribuitor→scade difuziunea în SNC(NA);

Nucleu imidazolic-nucleu substituit imprima selectivitate pentru rp postsinaptici alfa si
presinaptici alfa-2