IGIENA LP 10

IGIENA APEI
ANALIZA FIZICO-CHIMICA A APEI
Norme de potabilitate
 Pentruca o apă să fie potabilă trebuie să corespundă din
punct de vedere
 organoleptic,
 fizic,
 chimic,
 microbiologic
 radioactiv.
 Recoltarea probelor de apă pentru analiza fizico-chimică

 în flacoane de sticlă cu dop rodat sau de polietilenă închise ermetic

 recipientele sunt puse la dispoziţie de către laboratorul de chimie a
apei
 spălarea flacoanelor cu amestec sulfo-cromic şi detergenţi, clătire
cu apă de robinet şi apoi cu apă distilata, o ultimă clătire se face
înainte de recoltare cu apa ce urmează a fi recoltată
 vasul se umple cu apă până la refuz, astfel încât apa să se reverse
când se fixează dopul şi să nu rămână aer în interior pentru ca
gazele dizolvate din apă să nu-şi modifice concentraţia
Recoltarea probelor de apă pentru analiza fizico-
chimică

Recoltarea probelor se face diferit în funcţie de sursa de apă :

 
din reţeaua de distribuţie
se curăţă robinetul cu un tampon curat
se lasă apa să curgă 5 minute
din instalaţii care funcţionează cu intermitenţă – din primele jeturi şi după
2 ore de funcţionare a instalaţiei
 
din rezervoare, bazine, cisterne
proba se recoltează de la nivelul punctelor de ieşire

 
Recoltarea probelor de apă pentru analiza
fizico-chimică
 din fântâni
 cu
pompă (mecanică/electrică) recoltarea se face după o
pompare de 5 minute (ca la robinet)
 cugăleată - se face din găleată, introdusă la 10 - 30 cm
sub oglinda apei
 
 din ape de suprafaţă
 recoltare pe firul apei, în amonte sau în aval de afluenţi
 cuajutorul sondei, prevăzută cu o armătură metalică în
care se fixează flaconul de recoltare
Transportul probelor de apă pentru analiza
fizico-chimică

 în ambalaje izoterme, ce menţin temperatura

între 6 – 8°C,
 cât mai rapid (în max. 4 ore), deoarece
procesele biologice din apă continuă.
 Dacă nu se pot transporta imediat, se păstrează
la frigider dar în aşa fel încât să nu se
depășească mai mult de 24h între momentul
recoltării şi momentul efectuării analizelor
Clasificarea veche a analizelor fizico-chimice de apă

I. Analizele curente
Determinarea substanţelor organice (Consumul
chimic de oxigen)
Determinarea amoniacului
Determinarea nitriţilor
Determinarea nitraţilor
Determinarea clorului rezidual liber (pentru
apele care se supun dezinfecţiei prin clor)
Clasificarea veche a analizelor fizico-
chimice de apă
II. Analize complete
 Analizele curente
 Proprietăţile organoleptice (gust, miros)
 Culoare
 Turbiditate
 pH
 Duritatea totală
 Clorurile
 Unele minerale : Ca, Mg, Fe, I, F
Clasificarea veche a analizelor fizico-chimice de apă

III. Analize speciale – pentru substanţe nocive; se efectuează în scop

de cercetare sau în accidente de poluare în determinarea de :
 Pesticide
 Detergenţi
 Fenoli
 Produşi de petrol
 Arsenic
 Cianuri
 Pb, Hg, Se, Cadmiu, etc.
 Determinari actuale conform Legii 458/2002
Parametrii chimici
Parametru Valoare CMA Unitate de masura

Acrilamidă1) 0,10 µg/l

Arsen 10 µg/l
Benzen 1,0 µg/l
Benz*(a)piren 0,01 µg/l
Bor 1,0 mg/l
Bromați2) 10 µg/l
Cadmiu 5,0 µg/l
Clorură de vinil1) 0,50 µg/l
Cianuri totale 50 µg/l
Cianuri libere 10 µg/l
Crom total 50 µg/l
Cupru3), 4) 0,1 mg/l
 Determinari actuale conform Legii 458/2002
Parametrii chimici
Parametru Valoare CMA Unitate de masura
1,2 Dicloretan 3,0 µg/l
Epiclorhidrină1) 0,10 µg/l
Fluoruri 1,2 mg/l
Hidrocarburi policiclice aromatice5) 0,10 µg/l

Mercur 1,0 µg/l

Nichel3) 20 µg/l

Nitrați6) 50 mg/l

Nitriți6) 0,50 mg/l

Pesticide7), 8) 0,10 µg/l

Pesticide7), 9)
0,50 µg/l
Total
Determinari actuale conform Legii 458/2002
Parametrii chimici

Parametru Valoare CMA Unitate de masura

Plumb3), 10) 10 µg/l

Seleniu 10 µg/l

Stibiu 5,0 µg/l

Tetracloretena și Tricloretenă
(suma concentrațiilor 10 µg/l
compușilor specificați)

Trihalometani11)
Total (suma concentrațiilor 100 µg/l
compușilor specificați)
 Determinari actuale conform Legii 458/2002
Parametrii indicatori
Valoare Unitate
Parametru
CMA de măsură
Aluminiu 200 µg/l
Amoniu 0,50 mg/l
Bacterii coliforme1) 0 număr/100 ml
Carbon organic total Nicio modificare anormală
(COT)2)
Cloruri3) 250 mg/l
Clostridium perfringens 0 număr/100 ml
(specia, inclusiv sporii)4)
Clor rezidual liber12), 13) ≥ 0,1 - ≤ 0,5 mg/l
Conductivitate3) 2.500 µS cm-1 la 20°C
Culoare Acceptabilă consumatorilor
și nicio modificare anormală
Determinari actuale conform Legii 458/2002
Parametrii indicatori
*CMA=Concentratia maxima admisa

Valoare Unitate
Parametru
CMA* de măsură
Duritate totală, minim 5 grade germane
Fier 200 µg/l
Gust Acceptabil consumatorilor și
nicio modificare anormală
Mangan 50 µg/l
Miros Acceptabil consumatorilor și
nicio modificare anormală
Număr de colonii la 22°C Nicio modificare anormală
Număr de colonii la 37°C Nicio modificare anormală
Oxidabilitate5) 5,0 mg O2/l
Determinari actuale conform Legii 458/2002
Parametrii indicatori

Valoare Unitate
Parametru
CMA de măsură
pH3), 6) ≥ 6,5; ≤ 9,5 unități de pH
Sodiu 200 mg/l
Sulfat3) 250 mg/l
Sulfuri și hidrogen 100 µg/l
sulfurat
Turbiditate7) ≤ UNT
Zinc 5.000 µg/l
Determinari actuale conform Legii 458/2002
Parametrii indicatori

Valoare Unitate
Parametru
CMA de măsură
Tritiu8), 9) 100 Bq/l
Doza efectivă totală 0,10 mSv/an
de referință9),10)
Activitatea alfa 0,1 Bq/l
globală11)
Activitatea beta 1 Bq/l
globală11)
NOTE

1 ) Pentru apa îmbuteliată, unitatea de măsură este număr/250 ml.

2 ) Acest parametru va fi măsurat numai pentru sistemele de aprovizionare care furnizează mai mult
de 10.000 m3 /zi.
3 ) Apa nu trebuie să fie agresivă.
4 ) Acest parametru trebuie monitorizat atunci când sursa de apă este de suprafață sau mixtă, iar în
situația în care este decelat trebuie investigată și prezența altor microorganisme patogene, de
exemplu, criptosporidium.
5 ) Acest parametru se va analiza când nu se poate sau nu este prevăzută determinarea carbonului
organic total.
6 ) Pentru apa potabilă îmbuteliată în sticle sau alte recipiente, valoarea minimă poate fi redusă până
la 4,5 unități de pH. Pentru apa îmbuteliată care conține în mod natural sau este îmbogățită cu
dioxid de carbon, valoarea pH-ului poate fi mai mică.
7 ) Pentru apa rezultată din tratarea unei surse de suprafață nu se va depăși 1,0 UNT (unități
nefelometrice de turbiditate) înainte de dezinfecție.
8 ) Frecvența, metodele și localizările pentru monitorizare vor fi stabilite conform anexei nr. 2 pct.
1.3.
NOTE
9
) Doza efectivă totală de referință acceptată pentru un adult corespunde unui consum zilnic de 2 litri
apă potabilă pe o durată de un an. Monitorizarea tritiului și a radioactivității în apa potabilă se face
în cazul în care nu există datele necesare pentru calcularea dozei efective totale. În situația în care
este demonstrat, pe baza unor monitorizări efectuate anterior, că nivelurile de tritiu la doza
efectivă totală de referință sunt cu mult inferioare valorii parametrice, se poate renunța la
monitorizarea tritiului.
10
) Exclusiv tritiu, potasiu-40, radon și descendenții radonului. Frecvența, metodele și localizările
pentru monitorizare vor fi stabilite conform anexei nr. 2 pct. 1.3.
11
) Caracterizarea calității apei din punct de vedere al conținutului radioactiv se face prin măsurarea
activității alfa și beta globală. În cazul în care valoarea de referință este depășită, este necesară
determinarea activității specifice a radionuclizilor, conform Normelor de inspecție sanitară și
monitorizare a calității apei potabile.
12
) Sau orice alt parametru considerat reprezentativ pentru procedeul de dezinfecție.
13
) Intervalul valoric al CMA trebuie respectat în rețeaua de distribuție (branșament, capăt de rețea).
Tarife analize probe de apă – apă din rețeaua centralizată
Parametrii chimici

Tarife analize probe de apa potabila

Parametru conform Ordinului MS 208/07.03.2012
(lei)

Substante organice oxidabile -CCOMn 25

Amoniac 25
Nitriți 25
Clor rezidual liber 15
Total 90
Parametrii chimici suplimentari solicitați Conform devizului
Tarife analize probe de apă – apă din surse locale
(fântâni, izvoare)
Parametrii chimici

Tarife analize probe de apa

potabila conform Ordinului MS
Parametru
208/07.03.2012
(lei)
Substante organice oxidabile -CCOMn 25
Amoniac 25
Nitriți 25
Nitrați 35
Duritate 25
Total 135
Parametrii chimici suplimentari
Conform devizului
solicitați
Determinarea cantităţii de substanţe organice din apă
(oxidabilitatea)
Substanţele organice din apă provin din dizolvarea materiei organice
proprie solului sau prin poluare
o În mod normal, în apă, există o cantitate constantă, relativ redusă
de substanţe organice de provenienţă telurică
o Poluarea apei cu substanţe organice determină o creştere bruscă a
concentraţiei. Ex. poluare în urma deversării apelor reziduale ce
provin de la ferme de animale, abatoare, industrie alimentară,
spitale
• Creşterea nivelului de substanțe organice semnifică o poluare
recentă cu risc de contaminare cu floră patogenă
• Confirmarea contaminării microbiene se obţine numai prin analiză
bacteriologică
Determinarea cantităţii de substanţe organice din apă
(oxidabilitatea)
Metoda de determinare – Metoda cu permanganat de potasiu
 Principiul şi tehnica metodei
 substanţele organice din 100 ml apă de analizat sunt oxidate cu 10 ml permanganat de
potasiu în mediu acid (5 ml acid sulfuric), prin fierbere de 10 minute. Excesul de KMnO 4 se
neutralizează cu 10 ml acid oxalic şi apoi se retitrează acidul oxalic rămas tot cu KMnO 4
până la o tentă slab roz persistentă
 
 calcul [(V + V1) x f – V2] x 0,316 x 1000
100
 V – ml permanganat de potasiu introduşi iniţial (10 ml)
 V1 – ml permanganat de potasiu folosiţi la titrare
 F – factorul soluţiei KMnO4 0,01 N
 V2 – ml acid oxalic (10 ml)
 0,316 – echivalent pentru KMnO4
 100 – ml apă
Determinarea cantităţii de substanţe organice din apă
(oxidabilitatea)

 Norme :

 Concentraţia maximă admisă = 5 mg O2/l

(20 mg KMnO4/l)
Determinarea amoniacului
• Amoniacul din apă provine din degradarea microbiană incompletă a
substanţelor organice care conţin azot

• În apele de mare profunzime amoniacul poate proveni prin

reducerea nitraţilor din sol în absenţa oxigenului şi în acest caz nu
indică o poluare

• Din acest motiv, pentru interpretarea prezenţei amoniacului în

astfel de ape, se face corelarea cu examenul bacteriologic şi
conţinutul în substanţe organice

• În apele de suprafaţă şi freatice, indică o poluare recentă de ore

sau zile
Degradare microbiană Reducere în anaerobioză

Substanţe
organice

Amoniac (NH3)
Amoniac (NH3)

Nitriţi (NO2–) Nitriţi (NO2–)

Nitraţi (NO3–) Nitraţi (NO3–)

Determinarea amoniacului

Metoda de determinare - Metoda colorimetrică

 Principiul metodei
 amoniacul în mediu alcalin, formează cu reactivul Nessler
(tetraiodomercuriatul de potasiu) un complex de culoare
galbenă (iodura amido-oxi-dimercurică) a cărei
intensitate este proporţională cu concentraţia de amoniac

 se măsoară fotometric sau se utilizează o scară etalon

Determinarea amoniacului

Tehnica de lucru:
 25ml de apă de analizat se adaugă 1ml tartrat
dublu de sodiu şi potasiu şi 1 ml
tetraiodomercuriat de potasiu, se aşteaptă 10
minute
Norme :
 Concentraţia maximă admisă = 0,5 mg NH4+/l
Determinarea nitriţilor
• Provin din oxidarea amoniacului acţiunea bacteriilor
nitrificatoare

• Indică o impurificare mai veche a apei, de zile sau săptămâni

• În apele subterane, nitriţii pot proveni din reducerea nitraţilor

şi de aceea prezenţa lor trebuie corelată cu examenul
bacteriologic şi conţinutul în substanţe organice şi amoniac

• Concentraţia nitriţilor în apă este scăzută datorită labilităţii

lor ridicate, trecând în nitraţi sau amoniac
Determinarea nitriţilor
Metoda de determinare - Metoda colorimetrică

Principiul metodei
 ioniinitrit (NO2–) în mediu puternic acid, reacţionează
cu acidul sulfanilic şi α-naftilamina, cu formarea unui
compus de culoare roz

 intensitateaculorii se măsoară vizual (comparativ cu

o scară etalon de azotat de potasiu) sau
spectrofotometric
Determinarea nitriţilor

Mod de lucru
 într-o eprubetă se introduc 10 ml din proba de
apă, 0.5 ml α-naftilamina şi 0,5 acid sulfanilic, se
lasă 10 minute

Norme :
 Concentraţia maximă admisă = 0,5 mg NO2–/l
Determinarea nitraţilor
 Rezultă în urma degradării oxidative a substanţelor organice azotoase, sub acţiunea
bacteriilor nitrificatoare

 Pot proveni din structura normală a solului dar şi din substanţele fertilizante sau
pesticide

 Concentraţiile nitraţilor din sursele de apă subterane sunt mai mari decât în apele de
suprafaţă

 Coexistenţa în apă a substanţelor organice, amoniacului, nitriţilor şi nitraţilor indică o

impurificare persistentă a apei

 Dacă există numai nitraţi arată o poluare veche, cu semnificaţie epidemiologică

foarte slabă
Determinarea nitraţilor
 Nitraţii sunt toxici prin reducerea lor în organismul uman
în nitriţi;

 nitriţii
reacţionează cu hemoglobina şi formează
methemoglobină.

 La sugari determină methemoglobinemie, datorită

sensibilităţii Hb fetale la substanţe oxidante dar mai ales
faptului că până la vârsta de 6 luni sugarii nu posedă încă
sistemul enzimatic eritrocitar care converteşte metHb.
Determinarea nitraţilor

Metoda de determinare - Metoda fotometrică

 Principiul metodei
 ionii nitrat (NO3–) reacţionează cu acidul
fenoldisulfonic formând un nitroderivat (derivatul
nitrofenolsulfonic) de culoare galbenă
 intensitatea culorii se măsoară fotometric

Norme :
 Concentraţia maximă admisă = 50 mg NO3–/l
Duritatea
 Duritateaapei este dată de prezenţa tuturor cationilor din apă, în afară de cationii
metalelor alcaline

 Duritatea este un indicator al gradului de mineralizare al apei

 Duritatea apei este de două feluri :

duritatea temporară (carbonatată) - dată de bicarbonaţii de Ca şi Mg care se
depun prin fierbere
duritatea permanentă (necarbonatată) - dată de celelalte săruri de Ca şi Mg
(nitraţi, sulfaţi, cloruri, fosfaţi ) care rămân solvite în apă şi după fierbere
 Suma celor două durităţi formează duritatea totală

 duritatea
apei se exprimă în grade de duritate - la noi grade germane (1
grad = 10 mg CaO)
Duritatea
apelese împart în
ape moi - cu duritatea totală sub 5°G
ape cu duritate medie - între 5 - 20°G
ape dure - cu o duritate de peste 20°G

apele dure
formează depozite pe conducte şi vasele în care se
fierbe apa
împiedică fierberea în condiţii normale
nu produc spumă cu săpunurile

apele moi : afecţiuni cardiovasculare.

Duritatea
 Metoda de determinare - Metoda complexometrică
Principiul metodei
 cationiide Ca şi Mg formează cu sarea disodică a EDTA
(acidul etilen-diamino-tetraacetic) complecşi
neionizabili, stabili
 se utilizează indicatorul negru eriocrom T care la pH = 10
are o culoare roşie în prezenţa ionilor de Ca şi Mg şi o
coloraţie albastră după ce au fost fixaţi cu EDTA
 Norme :
 Valoare CMA = minim 5°G