Analiza economico-

financiara
Cheltuielile la 1000 lei CA
 Permite stabilirea consumurilor de resurse si analiza eficientei economice si
financiare a acestor consumuri
 – La nivel de firma
 – Comparativ cu alte firme similare
 • Costul total – determina nivelul pragului de rentabilitate la nivel de firma, pe
total si pe categorii de activitati, grupe de produse, sorto- tipo-dimensiuni etc
 • Se pot analiza componentele costului pe cele 2 clasificatii folosite in evidenta
contabila:
 – pe elemente de cheltuieli
 – Pe articole de calculatie
 Conditionalitati pentru baza de date de analiza (1)
 • Evidentele contabile, cu exprimarea consumurilor de resurse in unitati
valorice
 • Definirea clara a structurii cheltuielilor
 • Asigurarea comparativitatii analizei pe tipuri de cheltuieli, la nivel de produs
si la nivel de firma
 • Utilizarea bazelor de date referitoare al consumurile specifice pe categorii
de resurse si regimul contabil de inregistrare al acestora
 Conditionalitati pentru baza de date de analiza (2)

 • Accesul la baza de date specifica analizei gestiunii consumurilor materiale-

metoda de inregistrare si gestiune a stocurilor
 • Dinamica pietei preturilor unitare de achizitie
 • Politica de salarizare si mecanismul de stabilire a platii muncii in functie de
productivitate
 • Metodele de amortizare folosite, pe categorii de imobilizari corporale
 • Metodele de salarizare folosite, pe categorii de personal
 Obiectivele analizei costurilor
 • Identificarea analizei comparative la nivel de firme similare pentru definirea
avantajului comparativ de cost al firmei fata de competitorii sai
 • Stabilirea performantei firmei fata de media performantei pe piata specifica,
din perspectiva costului mediu
 • Definirea marjei de interventie pentru politica de costuri a firmei, pornind
de la decalajul relativ in performanta costului
 • Stabilirea relatiei cost mediu- nivel/generatie tehnologica
 • Posibilitatea de fundamentare a strategiei de dezvoltare a firmei, pe baza
deciziei de optimalitate privind tehnologia si cosumurile specifice de resurse
 • Analiza conformitatii de cost in evaluarea performantei firmei
Delimitari

 Consum de resurse
 • Cheltuiala – atasata fiecarui consum de resurse prin exprimare calorica,
functie de pretul unitatii de resursa consumata: pret de achizitie, tarif orar etc
 • Cost – suma cheltuielilor, dupa criterii de grupare specifice – costul total,
costul pe produs etc
Ce analizam?

 Cheltuielile firmei = reflectă sub formă valorică întregul consum de factori de

producţie sau de resurse materiale, umane şi financiare

 • Nivelul, dinamica şi structura acestor cheltuieli =reflectă în mod sintetic

eficienta economica

 • Costul unitar, ca masura a eficientei tehnologice

 • Performanta consumurilor prin analiza reducerii nivelului – absolut si relativ

 Clasificarea cheltuielilor pe elemente (dupa natura lor)
 a. cheltuieli de exploatare - cuprind categoriile de consumuri privind
realizarea obiectului de activitate şi altor activitati
 - cu materii prime şi materiale consumabile,
 - energie, apă,
 - costul mărfurilor vândute şi al ambalajelor,
 - cheltuieli cu terţii,
 - cu personalul,
 - cu amortizarea şi provizioanele,
 - alte cheltuieli de exploatare: despăgubiri, amenzi, donaţii, privind activele
cedate);etc
b. cheltuieli financiare:
 - pierderile de creanţe legate de participaţii,
 - investiţii financiare cedate,
 - diferenţe de curs valutar,
 - dobânzi,
 - sconturi acordate clienţilor;
 c. cheltuieli extraordinare:
 - pierderi din calamităţi
 - vanzare active imobilizate
 - vanzare stocuri greu vandabile
 -amenzi si penalitati din derularea contractelor cu partenerii de afaceri etc
Modelul de analiza integrator

 Ct(i) = Ce(i) + Cfin(i) + Cex(i)

 • Unde:
 – Ct – cheltuieli totale;
 – Ce – cheltuieli de exploatare;
 – Cfin – cheltuieli financiare;
 – Cex – cheltuieli extraordinare.
 – i – perioada de gestiune
 Analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri din exploatare

 – Importanta pentru toate firmele – productie/prestari servicii

 – Defineste performanta firmei, activitatea de baza/de exploatare/prestari
servicii si se determina ierarhia dupa importanta diferitelor tipuri de activitati,
respectiv evidentiaza ponderea cea mai mare a veniturilor firmei – de regula
este din activitatea de baza, dar, functie de conjunctura dezvoltarii firmei si a
extinderii tipurilor de activitati poate fi, temporar, devansata de cheltuielile
exceptionale (de ex. In caz de reinnoire tehnologica)
Principalele grupe de cheltuieli de
exploatare
 cheltuielile privind consumurile de materii prime,
 materiale, combustibil, energie şi elemente asimilate;
 • cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi, chirii, locaţii de
gestiune;
 • cheltuieli cu impozite şi taxele suportate de unitatea patrimonială;
 • cheltuieli cu personalul;
 • alte cheltuieli de exploatare.
Sursa datelor

 Date anuale/semestriele/trimestriale =
 bilantul contabil formularul 20
 • Date lunare: balanta lunara de verificare
 • Gestiunea contabila pe comanda, serie mica
 de produse etc
Modelul de analiza a cheltuielilor de
exploatare la 1000 lei CA
 Pentru comenzi de produse unicat
 • Ct1000= Ns * (Qf/Ns) * (CA/Qf) * (Ct/CA) *1000

 • Pentru productie omogena, bazata pe produse unice diferentiate

 pe sortimente sau clase de calitate or sortotipodimensiuni sau
 pentru produse diferite cu caracteristica comuna a tehnologiei de
 fabricatie
Ct1000 = [ (∑(i) qici ) / (∑(i) qipi ) ] *
1000
  
Exemplu:
  
Interpretare

 În perioada analizată s-a înregistrat o creştere a cheltuielilor la 1000 lei CA precum şi în conformitate cu
necesitatea creşterii economice în condiţii de ineficienţă sporită, o apreciere de ansamblu referitoare la
dinamica acestui indicator trebuie să ia în considerare următoarele constatări:
  

- structura cifrei de afaceri a influenţat în mod favorabil, contribuind la reducerea cheltuielilor la 1000 lei
cifra de afaceri cu 1.42 lei si care arată creşterea pondeii acelor produse cu cheltuielil prevăzute la 1000 lei
mai mici decât cheltuiala medie programată la 1000 lei CA. Rezultă că firma a reuşit să îşi direcţioneze
eficient eforturile în vederea alegerii unei structure mai bune a producţiei.
- preţul de vânzare a influenţat favorabil cu 22.74 lei ca urmare a îmbunătăţirii calităţii producţiei şi a
valorificării condiţiilor impuse de raportul cerere-ofertă.
- influenţa cea mai puternică este determinate de costul variabil pe produs înregistrându-se o depăşire de
79,20 lei, datorită modificării consumurilor specific, a preţului de aprovizionare a materialelor şi a forţei de
muncă precum şi de acţiunea managementului firmei.
 După comportamentul fata de nivelul producției, cheltuielile firmei sunt de 2 categorii:

 ■ Cheltuieli fixe (CF)–sunt dependente de capacitatea de producție instalata si de

 structura activității. Se modifica pe sistemul pragurilor de dezvoltare a capacitații de
 producție instalate si in funcție de nivelul ethnic al capacitații adiționale de
 producție creata
 ■ Cheltuieli variabile (CVar)–sunt dependente de capacitatea firmei de comercializare
 a produselor, de volumul de activitate exprimat in unități fizice de producție, se
 modifică proporțional cu numărul de produse realizate si/sau vândute
 ■ CT= CF + Cvar = CF + ∑(i) qicvari

 ■ Se poate calcula fata de producția fabricata (Qf) sau de producția vânduta/cifra de

 afaceri (CA)
 Cheltuielile fixe (CF)
 ■ sunt indispensabile existenței, funcționării întreprinderii.
 ■ sunt dependente de Planul de desfacere si de eficienta implementării
Planului de marketing al firmei, respective de rețeaua de distribuție a firmei.
 ■ sunt angajate în manieră permanentă și reprezintă consecința deciziei de
investiții.
 ■ Suma lor nu se modifică pe termen scurt – praguri de modificare funcție de
 capacitatea de producție instalata, organizata pe secții de fabricație, linii
 tehnologice, centre de producție etc.
 ■ Valoarea unitară a CF (cost fix unitar = CF/∑(i) qi ) prezintă tendința de
 scădere odată cu creșterea volumului de activitate, pana la un anumit nivel
“de plafonare” care definește minimul costului fix unitar aferent unui prag al
capacitații instalate
 Componenta CF
 ■ Toate categoriile de cheltuieli, după natura lor, care asigura funcționarea corecta a tehnologiei
de fabricație si permite gestionarea fluxului de fabricație, pe secții, ateliere,
 linii de producție:
 – Cheltuieli cu salariile personalului de întreținere a utilajelor, cu cei responsabili cu evidenta
contabila si de gestiune a secției, cu personalul de conducere a secției,
 atelierului etc
 – Cheltuieli cu consumuri de materiale auxiliare procesului tehnologic, consumabile, servicii
specifice etc, consumuri ale departamentelor funcționale si de administrare
 – Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale de uz general – clădiri, instalații comune,
utilaje din dotarea secției de reparații si întreținere, imobilizări din dotarea serviciilor
administrative, inclusiv pentru paza, conducerea generala a firmei etc
 – Cheltuieli cu impozite si taxe specifice domeniului de activitate, tipului de tehnologie
 Aceste cheltuieli se regăsesc in literatura de specialitate si sub denumirea de cheltuieli indirecte si
se împart in cheltuieli comune ale secției, atelierului etc si cheltuieli generale ale firmei, fiecare
subgrupa având coeficienți specifici de repartizare pentru adiționarea la costul direct al produsului
 Utilitatea determinării CF

 ■ Permit aplicarea metodei de calculație “direct costing” și a studiilor de previziune a costurilor

 firmei, funcție de Planul de producție si Strategia de investiții.
 ■ furnizează informații necesare fundamentării costului total pe produs/serviciu si la nivel de firma, a
 deciziilor de preț unitar de vânzare
 ■ Contribuie la fundamentarea si optimizarea profitabilității firmei, la determinarea Df sau a CA
 optime. Rata de structură a cheltuielilor fixe determină pragul de rentabilitate, de flexibilitate a
 firmei
 ■ Reprezintă componenta in analiza si fundamentarea strategiei de dezvoltare a firmei. Rata
 cheltuielilor fixe reprezintă factor de determinare a avantajului comparative fata de competitorii
 similari pe piața si a avantajului competitiv fata de produse cu valoare de întrebuințare similara,
 diferențiate după nivelul tehnologic al proceselor de producție/prestări de servicii
 ■ Reprezintă indicator de input in analiza riscului firmei
 ■ Fundamentează strategia de ocupare pentru personalul auxiliar, pentru specialiștii
 departamentelor funcționale
 Cheltuielile variabile (CVar)

 ■ sunt in legătura directa cu domeniul de activitate si gama de produse/servicii realizate.

 ■ sunt dependente de Planul de producție, tehnologia de fabricație (nivelul tehnologic) si Planul de organizare a
producției pe fiecare produs/serviciu realizat;
 ■ Sunt rezultatul aplicării rețetelor de fabricație si/sau a Planului tehnologic de realizare a produselor/serviciilor –
reprezintă exprimarea valorica a consumurilor specific de factori de producție – materii prime, materiale, resurse de
munca, rata exploatării utilajelor si planul de amorezare pentru imobilizările corporale active etc.
 ■ sunt angajate în manieră permanentă și reprezintă consecința deciziei de normare tehnologica si a Planului de
aprovizionare al firmei.
 ■ Suma lor pe produs nu se modifică pe termen scurt decât in cuantum redus (prin economii la consumurile specifice,
in marja limita a tehnologiei de fabricație). Pe total, suma cheltuielilor variabile este direct proporțională cu
cantitatea de produse realizate
 ■ Valoarea unitară a CVar prezintă tendința de scădere ușoară pe seama optimizării procesului de fabricație si a
consumului tehnologic, cantitativ, dar este dependent de preturile de aprovizionare ale materiilor prime si
materialelor, de creșterea salariului tarifar pe produs, de reevaluarea imobilizărilor corporale implicate direct in
procesul de producție etc
 ■ Negocierea contractelor de aprovizionare si reînnoirea tehnologica periodica a firmei poate contribui la
 creșterea profitului unitar pe produs/serviciu pe seama reducerii absolute si relative a cheltuielii variabile unitare
 Componentele CVar
 ■ Toate categoriile de cheltuieli, după natura lor, care asigura realizarea
 produselor/serviciilor – se determina pe sorto-tipo-dimensiuni de produse si pe
 categorii de servicii prestate de firma:
 – Cheltuieli cu consumuri de materii prime si material ce se identifica pe fiecare
 produs fabricat in parte, in consumuri cantitative date de rețetele/tehnologiile
 de fabricație; consumuri de SDV sau alte material identificabile pe produs
 – Cheltuieli cu combustibilul si energia electrica, in măsura in care se identifica
 pe produs/serviciu
 – Cheltuieli cu salariile personalului direct productiv, plătiți pe bucata sau in
 funcție de durata prelucrării (norma de timp pe produs/serviciu
 – Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale direct productive
 – Alte cheltuieli identificabile pe produs – servicii prestate de terți etc
 Aceste cheltuieli se regăsesc in literatura de specialitate si sub denumirea de
 cheltuieli directe sau cheltuieli pe produs/serviciu
 Utilitatea determinării CVar
 ■ în situațiile stabilirii riscului de exploatare, rezultatului din exploatare, rezultatului exercițiului și prognoza
 acestuia.
 ■ Pentru întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli.
 ■ Permit aplicarea metodei de calculație “direct costing” și a studiilor de previziune a costurilor firmei, funcție de Planul
de producție si Strategia de investiții.
 ■ furnizează informații necesare fundamentării costului total pe produs/serviciu si la nivel de firma, a deciziilor de preț
unitar de aprovizionare
 ■ Contribuie la fundamentarea si optimizarea profitabilității firmei, la determinarea Qf sau a CA optime si maxime,
aferente unei capacitate de producție instalate
 ■ Reprezintă componenta in analiza si fundamentarea strategiei de dezvoltare a firmei. Reprezintă factor de determinare a
avantajului comparativ fata de competitorii similari pe piața si a avantajului competitive fata de produse cu valoare de
întrebuințare similara, diferențiate după nivelul tehnologic al proceselor de producție/prestări de servicii
 ■ Reprezintă indicator de input in analiza riscului firmei
 ■ Fundamentează strategia de ocupare pentru personalul direct productiv si a normelor de munca
 ■ Estimarea evoluției probabile a cheltuielilor variabile este importantă în studiile de fezabilitate, în
 operațiuni de evaluarea economică a întreprinderii, în situații de angajare a unor comenzi ale
 beneficiarilor, stabilindu-se dacă există rezervă de capacitate de producție, în cazul previziunii prin
 bugetul de venituri și cheltuieli.