LUMEA INTERBELICĂ

- Crize economice
- State democratice și state totalitare

STUDII DE CAZ:
 S.U.A.
 Marea Britanie
 Franța
 U.R.S.S.
 Germania
 Italia
 I. Situația Europei și a lumii după
primul război mondial

Dificultăți economice - folosite de unele state pentru a răsturna

sistemele democratice și a instaura regimuri totalitare

 S.U.A devin principala putere economică a lumii

 Marea Britanie își creează un mare imperiul colonial

 Franța se restabilește, cu ajutorul resurselor oferite de colonii

 Sporirea producției de bunuri provoacă crize de suprapoducție.

 II. Marea criză economică
(1929 - 1933)

 Șomaj și mizerie
 Criza s-a încheiat după intervenția statului în economie:
- fixarea prețurilor
- ajutor pentru șomeri
- protecționism vamal
 Sfârșitul crizei a permis relansarea producției și comerțului
 Statele care au depășit criza economică și-au consolidat regimurile
democratice (S.U.A.. Marea Britanie, Franța)
 Statele care au întâmpinat dificultăți economice majore au trecut
la regimuri politice totalitare (U.R.S.S., Germania, Italia)
Marea criză economică din 1929-1933

Criza a pus în pericol întreg capitalismul, ajuns

în pragul colapsului
  În anul 1929, în magaziile fabricilor se
adunaseră mari cantități de produse
industriale, iar silozurile și hambarele erau
pline cu produse agrare. Oamenii nu le
puteau cumpăra din cauză că salariile și
veniturile lor erau prea mici.
 În ciuda faptului că oamenii flămânzeau,
pentru a menține prețurile, în SUA au fost
arse mari cantități de grâne și bumbac,
milioane de porci au fost tăiați și
transformați în îngrășăminte, livezile au
fost lăsate neculese.
 În Brazilia se ardeau zilnic vagoane de cafea
● Mulți țărani și-au văzut gospodăriile scoase  Numeroși patroni au închis fabricile,
la vânzare de către cămătari și bănci și s-au milioane de muncitori rămânând șomeri.
îndreptat spre orașe, îngroșând numărul
șomerilor.
● Peste 27 milioane de șomeri din lumea
capitalistă se zbăteau în mizerie. Celor care
mai aveau încă de lucru li se reduseseră
salariile la jumătate.
● În principalele orașe ale lumii (Berlin,
Paris, Londra, New York, Tokio) milioane
de oameni participau la demonstrații și
marșuri ale foamei. Acestea se împleteau cu
puternice greve în marile centre industriale.
 Motto: “ Democraţia este un sistem politic prost, însă cel mai bun dintre cele pe care omenirea le-a
inventat până acum” W. Churchill

III. Trăsăturile statelor democratice

 Democrație = regim politic în care puterea este exercitată de către popor prin
reprezentanții aleși.
 Libertăți:
- Presei
- Cuvântului
- Persoanei
- Religioasă etc.
 Alte caracteristici:
- Pluralism politic
- Alegeri libere
- Existența opoziției.
 Cele trei democrații liberale din această perioadă sunt:
- S.U.A.
- Marea Britanie
- Franța
 a) Statele Unite ale Americii

 Viața politică americană este dominată de republicani și democrați

 Regimul politic este unul prezidențial, puterea președintelui este

controlată de un parlament bicameral.

Casa Albă
Congresul american
 b) Marea Britanie

 pierde primul loc în plan economic, în favoarea S.U.A.

 Monarhie parlamentară bicamerală
 Parlamentul său format din Camera Lorzilor și Camera
Comunelor a reprezentat un model pentru alte regimuri
democratice.
 viața politică engleză era şi este dominată de Partidul
Conservator și Partidul Laburist.
 ele vor alterna la guvernare până la al doilea război mondial
și vor crea astfel o stare de echilibru în politica britanică.
 c) Franța

 creștere economică însemnată;

 se va alinia Marii Britanii în problemele internaționale;

 în viața politică, s-au manifestat atât perioade de

stabilitate, cât și de crize.
 Motto: “ Democraţia este un sistem politic prost, însă cel mai bun dintre cele pe care omenirea le-a
inventat până acum” W. Churchill

IV. Trăsăturile statelor totalitare

Totalitarism = regim în care un partid unic exercită un control strict asupra
statului și poporului
 Lipsa drepturilor și libertăților.
 Un singur partid politic.
 Puterera este deținută de o singură persoană.
 O ideologie unică – teroarea folosită împotriva oricărei forme de manifestare a
opoziției.
 Existența sistemului de lagăre de muncă și închisori
 Forme de manifestare:
- De extremă stânga – comunismul în U.R.S.S
- De extremă dreapta:
– nazismul în Germania
– fascismul în Italia
 a) U.R.S.S.

 „Revoluția din octombrie”, 1917 a însemnat preluarea puterii de către Partidul

Comunist (bolșevic), condus de V.I. Lenin.
 Din 1922 se adoptă denumirea de U.R.S.S. (Uniunea Republicilor Sovietice
Socialiste)
 A fost impusă teroarea de stat, prin organele de represiune.
 Între 1924-1953, statul a fost condus de I.V. Stalin.
 În economie, au fost impuse colectivizarea agriculturii și industrializarea forțată.
 Toate acestea au frânat creșterea economică.
Lenin Stalin

SECERA ȘI CIOCANUL
simbolul comunismului
 Proletarul și
colhoznica,
sculptura Verei Industrializarea
Muhina (1937),
simbolizând
alianța dintre
proletariat și
țărănime

Stahanovismul a fost o mișcare impusă muncitorilor din

URSS în vederea creșterii productivității muncii, inspirată
de exemplul minerului ucrainean Alexei Stahanov care a
realizat, într-o tură de 5 ore, de 14 ori cota de cărbune
cerută. Evenimentul petrecut în 1935 și folosit de
autoritățile sovietice pentru a arăta ce fapte mărețe
erau posibile în URSS, a fost dat ca exemplu
muncitorilor sovietici pentru a-și ridica mereu normele
de producție. Grație unui efort uriaș, URSS ajunge în
1940 a treia putere industrială a lumii, după SUA și
 ● Agricultura este colectivizată prin
exterminarea culacilor. Cooperativizarea
● Pământurile sunt lucrate în comun în
colhozuri și sovhozuri.

Culaci= țărani bogați în URSS

Colectivizare=desființarea proprietății private,
transformată în proprietate colectivă
Colhoz=cooperativă agricolă realizată prin punerea în
comun a mijloacelor de producție (pământ, unelte,
animale)
Sovhoz=fermă de stat în care lucrătorii agricoli primeau
salarii
 Gulagul rusesc
- sistemul închisorilor comuniste
sovietice -
 b) GERMANIA

 Adolf Hitler ajunge la putere în anul 1933;

 S-a autoproclamat liderul suprem: „Führer”
 Pune bazele partidului unic (scoate în afara legii partidele liberale)
 Are ca prioritate înarmarea țării
 Promovează principiul „rasei pure, superioare” (rasa ariană)

 Duce o politică „antisemită” (ură față de evrei)

 Politică de expansiune prin crearea Imperiului German.

 Antisemitismul

Evreii sunt excluși din națiunea germană,

mulți fiind arestați și deportați
 c) ITALIA

 În 1922, Benito Mussolini a preluat puterea în Italia, după

marșul asupra Romei.

 A instaurat un regim dictatorial, ce a durat până în 1943.

 Votul universal a fost desființat.

 Singurul partid politic existent era cel fascist.

 A suprimat libertățile, interzicând sindicatele, partidele non-

fasciste și eliminând pe opozanți.
Marșul asupra Romei
26 octombrie 1922
Mussolini și Hitler Fascie

SIMBOLURILE FASCISMULUI ȘI ALE NAZISMULUI

Zvastică
 V. Evaluare

 Care este situația Europei după primul război mondial?

 Când s-a produs și în ce a constat marea criză economică?

Cum a fost depășită?

 Care sunt caracteristicile statelor democratice? Dare ale

celor totalitare?

 Care sunt democrațiile de referință pentru perioada

interbelică?

 Dar statele totalitare?

 VI. PROIECT

 Utilizați surse variate pentru a realiza proiecte despre:

- V.I. Lenin

- Adolf Hitler

- Benito Mussolini