Fizico-chimia petrolului

Sem.I: 2 ore curs+ 2 ore laborator

SemII:2 ore curs+2 ore laborator
Partea I: Proprietatile fizice ale
petrolului
Partea II: Compozitia chimica
Partea III:Teorii privind originea
titeiului si clasificarea

Bibliografie: Koncsag, C., Fizico-chimia petrolului,Ovidius University

Press, Constanta, 2003
 Ce este titeiul
• Tiţeiul este un produs natural de natură
organică (în sensul că, este alcătuit din
substanţe organice); el are un aspect de
lichid vâscos de culoare verzuie, brună
sau neagră; este inflamabil; este constituit
în principal din hidrocarburi gazoase,
lichide şi solide, cele gazoase şi solide
fiind dizolvate în lichidul care este
preponderent.
 Corelatii intre proprietati

Corelaţiile analitice si grafice dintre proprietăţi sunt de trei feluri :

• pur empirice
• semiempirice
• pur teoretice
Pur empirice sunt determinate pe cale experimentală (ex:variaţia
viscozităţii unui produs petrolier lichid cu temperatura).
Pur analitice sunt determinate pe cale analitică, aplicând aparatul
matematic la unele legi ale chimiei-fizice, în special la legile
termodinamicii; ex: determinarea densităţii unui gaz la presiune mică
şi temperaturi mari:
pV = nRT
pV = (m/M)RT
 = m/V = pM/RT
 Corelatii intre proprietati
Corelatii semiempirice:
• PV = znRT
•  = PM/zRT
• z (factorul de compresibilitate) este determinat
experimental, existând o corelaţie grafică empirica
între z ,  şi 
Modul de reprezentare a corelaţiilor dintre
diferite proprietăţi:
• reprezentarea tabelară
• reprezentarea grafică
 Reprezentarea tabelara
• Tabelul 1. Proprietăţile apei şi ale aburului
saturat

P(bar) T oC apa abur iapa , Iabur , l = iabur -

kJ/kg kJ/kg iapa
0.01 6.9 999.9 0,0077 29.32 2513 2487

0.015 13 999.3 0,0113 54,75 2525 2470

0.020 17 …. ….. ….. ….. ….

0.025 21 …. ….. ….. …… …..
 Reprezentarea grafică

• Are avantajul ca sintetizează pe o suprafaţă

mică un număr mare de valori ale variabilelor
permiţând ilustrarea clară a dependenţei
variabilelor.
De exemplu : tabelul de mai sus care ocupă zeci
de pagini poate fi exprimat printr-un grafic, pe o
singură foaie.
6 Graficele sunt trasate în :
• coordonate rectangulare
• coordonate logaritmice
• nomograme
Diagrame în coordonate rectangulare

Pv
bar

1
T, K
0 100 200 300 400 500
Reprezentarea in coordonate
logaritmice

Log Pv
bar
Pv 0,6
bar
10

0,3
1

0,1 0

100 500 T, K 100 500 T,K

-0,3
 Variaţia cu temperatura a densităţii unei benzine
Temp 20 22 25 29 35

Dens. 0.7500 0.7490 0.7472 0.7421 0.7411

d420
0,7500
Gresit: 0,7490
0,7472

Corect: 0,7421
0,7411
d420

0,750

5
3
20
22

25

29
t, oC

0,745

0,740
t, oC
 Diagrame logaritmice
• Functii de tipul: y = a . Xb Functii de tipul: y = a . bx
diagrame logaritmice diagrame semilogaritice

log y = log a +b log x log y = log a +x log b

log10 y log10 y

log10 b
b

log10 log10 a
a

x
log10 x
Caroiajul pentru diagrama logaritmică
 Diagrame multiple
• F = f1(x,y) + f2(z) + f3(u) + f4(v) + …
 Nomograme
Se trasează x şi y paralele, cu scale
• Functii de tipul: x = yz uniforme în direcţie opusă formate
din module egale.
Se unesc originile celor două axe
printr-o diagonală :aceasta va fi axa
y. Scala sa nu va mai fi uniformă,
ca scalele axelor x şi z. Modul de
construire a scalei pentru axa y este
următorul (fig.8): se fixează pe axa z
un punct oarecare P numit “pol”, se
notează cu “d” distanţa pe axa”z” de
la punctul 0.
Se dau valori pentru y; de exemplu,
dacă scara lui y este necesar a fi
formată din module de câte 100, se
dă prima valoare y1 = 100.

mx
xd y
mz
 Nomograme II

Functii de forma:
x a = k . y b . zc
 Nomograme III

Functie de forma:
xa= k.yb.zc.ud.ve.wf