Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie

”Nicolae Testemițanu”

BOALA CROHN
CE REPREZINTĂ BOALA CROHN?

 Inflamaţia cronică transmurală şi

segmentară a tubului digestiv, care poate
interesa orice segment al acestuia: de la
cavitatea bucală pînă la anus, localizîndu-se
cu predilecţie la nivelul ileonului terminal .
INCIDENȚA
 LOCALIZAREA PROCESULUI ÎN
BC

 Intestinul subţire şi gros (ileită terminală, 60-70%)

 Intestinul subţire (20%)
 Intestinul gros (20%)
 Afectări ano-rectale (20%)
 Esofag, stomac şi duoden (1-5%)
 Tabloul clinic al BC
Simptome locale (intestinale)
 diaree > 4-6 sâptămâni ;
 dureri abdominale, mai frecvent postprandial (garguiment
intestinal
 meteorism) ;
 eliminarea sângelui cu scaunul (hematochezia, rectoragia);
 mucus şi/sau puroi în masele fecale;
 afectări anorectale: fistule, fisuri, abcese pararectale.
Simptome generale
 scădere ponderală;
 tulburări dispeptice;
 astenie;
 febră;
 anemie;
 tahicardie.
Manifestări extraintestinale
 Localizarea segmentului afectat:
L1 – ileită terminală;
L2 – colon;
L3 – ileocolon;
L4 – segment superior al TGI.

Vârsta la debutul bolii:

Formele evolutive ale BC:
A1 – < 17 B1 – fără tendinţă de stenozare sau penetrare (forma
luminală);
A2 – 17-40 B2 – cu stenozare;
A3 – > 40 B3 – cu penetrare;
B1p sau B2p sau B3p – cu fistule, fisuri, abcese perianale.

CLASIFICAREA MONTREAL A BC
GRADUL DE ACTIVITATE A BC
COMPLICAŢIILE
CRITERIILE DIAGNOSTICE ALE BC
 Diagnosticul se confirmă prin evaluarea complexului de
date clinice, endoscopice, histologice, radiologice şi
biochimice.
 Se utilizează:
• ileocolonoscopia – în afectarea segmentului terminal al
ileonului şi a colonului;
• enterografia prin RMN şi TC – în afectarea intestinului
subţire;
• endoscopie cu capsulă – în afectarea intestinului subţire;
• gastroduodenoscopia – în afectarea segmentelor superioare a
TGI .
Radiologice: • afectarea segmentară; • afte şi ulcere fisurale;
• rigiditatea pereţilor, îngroşarea pereţilor; • relief “în
pietre de pavaj”; • îngustarea lumenului, stenozare; • fistule.
Endoscopic:
 afectarea segmentară ;
 afteşi ulceraţii pe mucoasă normală
sau inflamată;
 desenul vascular absent sau frust;
 ulcere longitudinale, fisurale;
 relief în ”pietre de pavaj”;
 defecte în peretele intestinal (fistule),
frecvent cu “nodul santinelă”;
 îngustarea lumenului, stenozare;
 mucus purulent în lumen.
DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL AL BC
 TRATAMENT
Preparate de primă intervenţie
1. budesonid 9 mg în caz de activitate moderata
2. prednizalon 40-60 mg cu scăderea treptată a dozei în caz de
activitate severă
Preparate de intervenţie secundară
1. azatioprina 2-3 mg/cg/zi, 6
2. mercaptopurină - metotrexat 25 mg/săpt.
În cazuri grave
1. infliximab 5mg/kgc, 3 infuzii succesive la 0-2-6 săptămâni
2. alte medicamente biologice
3. alimentaţia parenterală sau intraduodenală (la copii)
4. substituirea electroliţilor, albuminelor etc.