UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“V.BABEŞ” TIMIŞOARA
BIOLOGIE CELULARĂ ŞI MOLECULARĂ
Prof.Univ.Dr. DOINA VERDEŞ

ORGANITE IMPLICATE ÎN
MECANISMUL DE SINTEZĂ ŞI
SECREŢIE CELULARĂ

 Ribozomi
 Reticul endoplasmic
 Aparat Golgi
 RIBOZOMII
(“granulele lui Palade”)

1. Definiţie
2. Morfologie (MO)
3. Ultrastructură (ME)
* aspect, dimensiuni
* subunităţi
* forme de exitenţă în citoplasmă
4. Organizare moleculară
5. Origine
6. Funcţii
* subunităţile ribozomale
* în citoplasmă se găsesc sub trei forme
a) subunităţi libere
b) poliribozomi
c) poliribozomi ataşaţi RE
• imagini TEM- fragment de citoplasmă dintr-o cel. EK
(A) canalicule RER, (B) poliribozomi
4. Organizare moleculară
PK EK
Constanta de totală 70 S 80 S
sedimentare
subunit. mare 50 S 60 S

subunit. mică 30 S 40 S

ARN r subunit. mare 23 S + 5 S 28 S + 5 S

subunit. mică 16 S 18 S

Proteine % totală 40% 50%

(nr. tipuri) 34 (L1-L34) 49
subunit. mare
subunit. mică 21 (S1-S21) 33
5. Origine
6. Funcţii
- Sinteza proteinelor

 Poliribozomii liberi  Poliribozomii ataşaţi RE

- holoproteine - heteroproteine
 RETICULUL ENDOPLASMATIC
1. Definiţie
2. Morfologie (MO)
3. Ultrastructură (ME)
4. Tipuri de membrane ale RE funcţie de ataşarea ribozomilor
5. Compoziţie biochimică
a) a membranelor
b) a lumenului
6. Biogeneză
7. Funcţii
a) generale ale RE
b) specifice zonelor RER
c) specifice zonelor REN
8. Implicaţii medicale
3. Ultrastructura
RE
• (A) TEM: REN în celulele secretoare de h.steroizi
(B) reconstituire 3D a localizării regiunilor RER şi REN în
celula hepatică
5. Compoziţie biochimică
 RER REN

Proteine structurale translocator Citocrom P450

Citocrom b5

Proteine functionale Glucozo-6- Cit.P450 reductaza

fosfataza Cit.b5 reductaza

Lipide Fosfolipide Fosfolipide

colesterol Colesterol ↑↑↑
6. Biogeneză
7. FUNCŢII
a) Rolurile intracelulare ale RE

 Suprafaţă de schimb selectiv de substanţe

între citoplasmă şi lumen
 Sistem circulator intracitoplasmatic
 Biogeneza membranelor
 Segregarea produşilor sintetizaţi şi
transferul lor la Ap. Golgi
b) Rolurile zonelor RER

 Ataşarea şi susţinerea ribozomilor si

Transferul lanţurilor polipeptidice de la
nivelul ribozomilor în lumen
 Modificări biochimice ale lanţurilor
polipeptidice:
• începerea glicozilării proteinelor,
• autoasamblare /scindări proteolitice,
• hidroxilarea lanţurilor polipeptidice
!!! Sinteza proteinelor de export
• transferul lanţurilor polipeptidice mediat de proteina translocator
c) Rolurile generale ale zonelor de REN

 Detoxifierea medicamentelor şi în general a

substanţelor cu grad crescut de toxicitate, prin
reacţii de :
- oxidare
- conjugare (ex.glicuronoconjugarea fenobarbitalului)
 Intervine în metabolismul lipidelor
- elongarea şi desaturarea ac.graşi
- sinteza fosfolipidelor
- biosinteza colesterolului şi a derivaţilor săi
 d) Funcţii specifice ale RE în diferite tipuri celulare (ex.)

 Cel.hepatice:
- transformarea bilirubinei indirecte în bilirubină directă
- sinteza de albumine şi proteine serice
- detoxifierea medicamentelor
 Enterocite: absorbţia trigliceridelor şi formarea chilomicronilor
 Cel. musculare:
- formează reticulul sarcoplasmatic (cuplarea excitaţiei cu contracţia)
 Cel.CSR şi gonadelor: sinteza hormonilor steroizi
 Melanocite: sinteza melaninei
 Cel. cu conuri şi bastonaşe: sinteza rodopsinei (rol în fotorecepţie)
 Cel. pancreasului exocrin - enzime digestive, endocrin - insulina
 Plasmocite: sinteza imunoglobulinelor
8. Implicaţii medicale

 Administrarea à la long a unor medicamente induce proliferarea

marcată a RE (dublare în câteva zile) → creşterea capacităţii de
metabolizare a medicamentelor
!!! Ajustarea dozelor de medicamente administrate concomitent
 Ingestia cronică de alcool accelerează metabolizarea medicamentelor
pe când ingestia acută o inhibă
!!! La dozele de sedative
 Contactul permanent cu anestezicele (personalul din sala de operaţie)
sau contactul unic în doză crescută (persoanele operate) determină
inducerea RE

 Orice toxic (otravă sau medicament) determină modificări ale RE ceea

ce permite dg. de intoxicaţie în medicina legală
 COMPLEXUL GOLGI

1. Definiţie
2. Morfologie (MO)
3. Ultrastructură (ME)
4. Organizare biochimică
5. Origine
6. Funcţii
2. Morfologie
• Descris de Camillo Golgi şi Voinov (dictiozomi sau reţea perinucleară)
• Localizat perinuclear sau la polul de exocitoză, funcţie de tipul celular
• MO: impregnare argentică Golgi
3. Ultrastructură

 Vacuole de
secreţie
(macrovezicule)

 Saci golgieni

 Vezicule de
tranziţie
(microvezicule)
• imagini TEM:
(B) zona de tranziţie
dintre RE şi Ap.Golgi

(C) elementele
ultrastructurale ale ap.
Golgi
4. Origine

4. Fragmentarea sacilor maturi în

vezicule de secreţie

3. Fenestrarea sacilor de pe faţa

matură

2. Avansarea sacului golgian

spre faţa matură

1. Fuzionarea veziculelor de
tranziţie provenite prin
înmugurirea RE
5. Funcţii

1. Este staţia finală a procesului de secreţie intracelulară (“ciclul

secretor”), în care are loc:
a) concentrarea produşilor de secreţie (deshidratare)
b) prelucrarea biochimică a produşilor de secreţie prin:
- glicozilare terminală a proteinelor şi lipidelor
- sulfatare, fosfatare
- conversia proteinelor în proteine de secreţie
(ex: proalbumină→albumină, procolagen→colagen)
c) sortarea şi segregarea produşilor de secreţie
d) ambalarea produşilor şi transportul la membrana plasmatică
2. Biogeneza lizozomilor
3. Formarea acrozomului la spermatozoid