DISCRIMINAREA PRIN PREȚ

REALIZAT DE: JUGĂNARU MARIA VALENTINA

GRUPA A II-A
FINANȚE ȘI BĂNCI
ANUL III
 CE REPREZINTA DISCRIMINAREA PRIN
PREȚ?
Discriminarea prin preț reprezintă o strategie microeconomică de preț prin
care bunuri/servicii similare sau identice sunt tranzacționate la prețuri diferite,
de același producător, pe piețe diferite.
Discriminarea prin preț se distinge de diferențierea de produs prin faptul
că cea din urmă presupune diferențe substanțiale în costurile de producție
pentru produsele cu prețuri diferite. Discriminarea prin preț se bazează, în
esență, pe variația dorinței clienților de a plăti și pe elasticitățile cererilor lor.
Pentru ca discriminarea să reușească, este nevoie de putere de monopol.
 PREȚ DIFERENȚIAL
Termenul de preț diferențial este folosit și pentru a descrie practica de a percepe
prețuri diferite la cumpărători diferiți pentru aceeași calitate și aceeași cantitate a unui
produs, dar se poate referi, de asemenea, la o combinație între diferențierea prețurilor
și diferențierea de produs.
Prețuri personalizate (sau diferențiere de gradul I) - vânzarea către fiecare client
la un preț diferit; aceasta se mai numește și marketing personalizat
Diversificarea produselor sau pur și simplu versionare (sau diferențierea de
gradul II) - oferirea unei linii de produse prin crearea unor produse ușor diferite în
scopul diferențierii prețurilor.
Prețuri de grup (sau diferențiere de gradul III) - împărțirea pieței în segmente și
taxarea unui preț diferit pentru fiecare segment (dar același preț pentru fiecare
membru al segmentului respectiv).
 SCOPUL DISCRIMINĂRII PRIN PREȚ

Scopul discriminării de preț este, în general, să capteze surplusul

consumatorilor de pe piață. Acest surplus apare deoarece, pe o piață cu un
singur preț de compensare, unii clienți (segmentul foarte mic al elasticității
prețului) ar fi fost pregătiți să plătească mai mult decât prețul pieței unice.
Discriminarea prețurilor transferă o parte din acest surplus de la consumator la
producător / marketer.
Este o modalitate de a crește profitul de monopol . Pe o piață perfect
competitivă, producătorii obțin profit normal, dar nu profit de monopol, deci
nu se pot angaja în discriminarea prețurilor.
 DEMONSTRAȚIE GRAFICĂ A PROFITABILITĂȚII
DISCRIMINĂRII PRIN PREȚ
În graficul din Fig.1, un preț unic (P) este
disponibil pentru toți clienții. Suma veniturilor este
reprezentată de zona QAPO. Surplusul consumatorului
este zona de deasupra segmentului de linie PA, dar sub
curba cererii (D).
Cu discriminarea de preț curba cererii este
împărțită în două segmente (D1 și D2). Pentru
segmentul cu elasticitate scăzută (D1) se percepe un
preț mai mare (P1), iar pentru segmentul cu elasticitate
ridicată (D2) se percepe un preț mai mic (P2). Venitul
total din primul segment este egal cu aria Q1BP1O.
Venitul total din al doilea segment este egal cu aria
Q2CEQ1. Suma veniturilor acestor arii va fi
întotdeauna mai mare decât aria veniturilor fără
discriminare de preț, presupunând că curba cererii este
normală. Cu cât sunt introduse mai multe prețuri, cu
atât venitul producătorului crește, captând excedentul
consumatorului.
Fig.1: Venituri din vânzări fără și cu discriminare de preț
 EXEMPLE DE DISCRIMINĂRI PRIN PREȚ

1. Discriminarea vânzătorilor cu amănuntul

2. Industria turismului
3. Cupoane
4. Prețurile premium
5. Segmentarea pe grupe de vârstă, statut social, etnie sau cetățenie
6. Reduceri pentru membrii anumitor bresle
7. Discriminarea de gen
8. Discriminare de preț între națiuni
9. Discriminarea prin preț controlată de consummator

  Industria turismului
Companiile aeriene și alte
companii de turism utilizează în
mod regulat prețurile diferențiate,
deoarece vând produse și servicii
de turism simultan către diferite
segmente de piață. Acest lucru se
face adesea prin atribuirea de
capacități și alte tipuri de restricții
diferitelor clase de rezervare, care
se vând la prețuri diferite.
Discriminarea vânzătorilor cu amănuntul
- Producătorii își pot vinde produsele către
comercianții cu amănuntul la prețuri diferite, în
funcție de volumul de produse achiziționate.
-
Cupoane - Utilizarea cupoanelor în
comerțul cu amănuntul este o încercare de a
distinge clienții funcție de prețul de rezervă.
Presupunerea este că persoanele care
colectează cupoane au o sensibilitate la preț
mai mare decât cele care nu colectează.
Astfel, punerea la dispoziție a cupoanelor le
permite, de exemplu, producătorilor de
cereale pentru micul dejun să perceapă
prețuri mai mari clienților care nu sunt
sensibili la preț, în timp ce obțin în
continuare un profit din clienții care sunt mai
sensibili la preț
 Prețurile premium - Pentru anumite produse sau servicii, clasele premium sunt
evaluate la un nivel (comparativ cu produsele „obișnuite” sau „economice”) care
depășește cu mult costul lor marginal de producție. De exemplu, un lanț de cafea poate
vinde cafeaua obișnuită la 5 lei, dar cafeaua „premium” la 15 lei (unde costurile de
producție respective pot fi 1 leu și 1,5 lei).

Segmentarea pe grupe de vârstă, statut social, etnie sau

cetățenie - Multe cinematografe, parcuri de distracții, atracții turistice
etc. au prețuri de admitere diferite funcție de vârstă sau statutul social.
Grupele tipice sunt: Copii/Studenți/Adulți/Pensionari. Fiecare dintre
aceste grupuri are de obicei o curbă a cererii diferită. Copiii, studenții
și pensionarii au, în general, un venit mult mai mic disponibil. Turiștii
(și străinii) pot fi percepuți ca fiind mai bogați decât localnicii, fiind
capabili să plătească mai mult pentru aceleași bunuri și servicii -
uneori prețurile pot fi chiar de 35 de ori mai mari.
 CONCLUZII

Discriminarea de preț apare atunci când clienții din diferite segmente de

piață plătesc prețuri diferite pentru același bun sau serviciu, din motive
independente de costuri. Discriminarea de preț este efectivă numai dacă
clienții nu pot re-vinde în mod profitabil bunurile sau serviciile altor clienți.
Discriminarea de preț este, de asemenea, relevantă în cazul industriilor
reglementate în care este obișnuit să se perceapă prețuri diferite în diferite
perioade de timp (tarife pentru perioade de încărcare maximă) sau să se
perceapă prețuri mai mici pentru utilizatorii cu volum mare (tarife
preferențiale la volum).