BOLI INFECȚIOASE

CURS

ȘEF LUCR. UNIV. Dr. Cocuz Maria-Elena

 BOALA LYME

Def. : antropozoonoză produsă de spirocheta Borrelia

burgdorferi, prin intermediul mușcăturii unei căpușe din genul
Ixodes.
Etiologie - Borrelia burgdorferi :
• Spirochetă mobilă, flagelată; poate fi cultivată din produse
patologice umane ( sânge, LCR, lichid sinovial, biopsie
cutanată) si din sângele vectorului ( capușa), pe medii speciale
de cultură;
• Exista 3 genospecii ( E, G, M), toate patogene pentru om;
• Sensibilă la Penicilina G, Amoxicilina, Eritromicina,
Tetracicline, Cefalosporine de gen. II si III.
Epidemiologie:
Răspândire – universală; evoluție endemică sau în mici focare.

Sursa de infecție: rozătoarele mici, căprioare, păsările

migratoare, unele animale domestice ( câini, bovine, cai, capre) –
fac o formă asimptomatică de boală.

Transmitere ( între animale sau animal - om) – prin intermediar –

căpușa din genul Ixodes ( în Europa Ixodes ricinus, în America
Ixodes scapularis și pacificus); căpușa rămâne infectată pe toată
durata vieții dar nu transmite spirochetele la descendenți.
• Nu se transmite interuman.
https://www.google.com/search?q=lyme+serology&rlz=1C1PRFC_enRO815RO815&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEw
iryYDRy-HhAhVMpIsKHSBpBiYQ_AUIDigB&biw=1920&bih=975#imgrc=P75BRka68UrICM:
Sezonalitate – incidența maximă în lunile mai-septembrie; cazuri
sporadice pot apare în tot timpul anului.

Vârsta – poate apare la orice vârstă.

Factori de risc: profesia ( îngrijitor de animale, agricultor,

zootehnist, medic veterinar).
Patogenie:
• Poarta de intrare - tegumentul, prin care Borrelia pătrunde prin mușcătura
capușei;

• multiplicare la poarta de intrare și diseminare în organism pe cale

limfatică și sanguină; consecinta - apariția leziunilor precoce cutanate
( eritem migrans);

• Prin diseminare hematogenă și depasirea apărării nespecifice ( fagocitoza)

spirochetele se fixează în miocard, SNC, articulații, ganglioni, splină, ficat.
• Se realizeaza o infecție persistentă, cu evoluție trenantă a bolii ( luni-ani),
cu afectarea predominantă a cordului, articulațiilor, SNC.

• Răspunsul imun la infecție:

- Răspuns imun mediat celular, în faza acută a bolii – cu proliferarea LfT;
- Răspuns imun umoral, cu apariția de Ac IgM (precoce, cu titru maxim la 3-6
săptămâni de la debutul infecției) și IgG ( la 4-6 săptămâni de la infecție).
Tablou clinic:
Manifestări polimorfe, cu evoluție în 3 stadii:
1. Stadiul 1 – precoce, caracterizat prin apariția eritemului
migrator cronic; durata 3-21 zile;
2.Stadiul 2 – generalizarea infecției; durata săptămâni-luni; apar
manifestări de afectare sistemică cardiacă, neurologică și
articulară.
3. Stadiul 3 – apare tardiv, după ani de la debutul infecției,
implică o evoluție cronică a infecției; clinic se produce agravarea
suferinței multiorganice.
a. Eritemul cronic migrator:
- apare la locul mușcăturii căpușei, în peste 75% cazuri, la 2-14
zile de la mușcătură; aspect de maculo-papulă eritematoasă,
care se extinde treptat, fără durere locală;
- după câteva zile apar leziuni secundare multiple, cu tendința la
extindere; durează 3-4 săptămâni și se remite treptat.
- în această perioadă ( stadiul 1 de boala) se pot asocia: febră,
frisonete, tuse seacă, artralgii tranzitorii, mialgii, cefalee,
fatigabilitate, adenopatii, hepato-splenomegalie, afectare
hepatică.
https://www.google.com/search?q=lyme+serology&rlz=1C1PRFC_enRO815RO815&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiryYDRy-Hh
AhVMpIsKHSBpBiYQ_AUIDigB&biw=1920&bih=975#imgrc=fNqh8OVoIFoZGM:
b. Manifestări musculo-scheletale:
- pot apare atât în stadiul acut cât și în cel cronic al bolii.
 artralgii – precoce, , cu caracter migrator, afectează prevalent
articulația genunchiului; poate evolua, fără tratament, spre
artrită;
 artrita – apare tardiv, în forma cronică; afectează articulațiile
mari, cu semne inflamatorii locale; evoluție intermitentă, cu
puseuri dureroase de săptămâni-luni, urmate de perioade de
remisiune; cu tratament adecvat nr. puseurilor scade.
c. Manifestari neurologice:
- în stadiul 1 al bolii: cefalee, uneori meningism ( cu durata de
câteva ore), fără modificări cito-biochimice ale LCR, dar cu
prezența de ADN borrelian în 2/3 din cazuri;
- în stadiul 2 de boală : meningită acută ( la 15% dintre bolnavi);
mielite, radiculonevrite, nevrite craniene ( în special perechea
VII);
- în stadiul 3 : encefalopatie subacută ( cu tulburări de memorie,
de somn, ataxie, tulburari ale stării de conștiență), neuropatie
periferica senzitivă ( parestezii, dureri radiculare),
encefalomielită ( cu pareze, ataxie, tulburari cognitive, nevrite
craniene).
d. Manifestari cardiace:
- miocardita – în faza acută;
- tulburări de ritm, de tip bloc atrio-ventricular, aritmie
ventriculară;
- sincopă cardiacă;
- insuficiență cardiacă congestivă;
- cardiomiopatie, cu evoluție ireversibilă în timp.
e. Alte manifestari:
- ocular – conjunctivită, keratită, panoftalmie;
- afectare hepatică – citoliză hepatică moderată;
- osteomielite.
 
Investigații de laborator:
• Evidențierea spirochetei în leziunile de eritem migrator cronic
( prin biopsie cutanată) - doar in faza acută – examinare dificilă;
spirochetele se pot vizualiza la microscopul cu contrast de fază
sau pe fond întunecat.
• Teste serologice: determină apariția Ac tip IgM și IgG în sânge și
în LCR; tehnici ELISA ( de detectie) si Western-Blot (pentru
confirmare)
- Limite – Ac IgM apar la 3-4 săptămâni de la începutul bolii și nu
permit diagnosticul precoce al bolii; pot da reacții fals pozitive sau
negative prin imunitate încrucișată în caz de infecție cu
Treponema.
• PCR – permite evidențierea prezenței ADN borrelian în sânge,
LCR, urină, lichid sinovial, tegument.
Diagnostic diferențial:
• Boli dermatologice cutanate acute și cronice;
• Miocardite de alte cauze;
• Reumatism poliarticular acut și cronic, poliartrita reumatoidă,
colagenoze, metastaze neoplazice osoase;
• Boli neurologice : leuconevraxita, paralizii de alte cauze, boli
psihice.
Tratament:
• Boală de grup A, cu spitalizare (pentru monitorizarea funcțiilor
vitale, în special cardiacă) și declarare nominală.
• Tratamentul antibacterian – trebuie instituit precoce.
• Se poate efectua cu : Doxiciclina, Amoxicilina, Eritromicina,
Ceftriaxona.
• Durata tratamentului - depinde de stadiul bolii, de la 10 zile în
stadiul de eritem migrator la 21-30 zile în stadiul de
diseminare sistemica sau stadiul cronic.
• Tratamentul patogenic – corticoterapie în cazuri special
selecționate.
• Tratament simptomatic: antitermice, antialgice etc.
Profilaxie:
1. Evitarea mușcăturii de capușă:
- Evitarea zonele în care sunt prezente căpușe, mai ales în timpul
verii;
- Purtarea de șosete care să creeze bariere între capușă și piele;
- Se introduce marginea inferioară a pantalonilor în șosete și se
poartă haine colorate în culori vii, care să permită identificarea
rapidă a prezenței căpușelor pe materialul textil;
- Aplicarea unui insecticid special la nivelul hainelor si al pielii;
nu se recomandă în cazul copiilor, care pot absorbi acest
insecticid prin piele; aplicarea insecticidului scade riscul infectării
prin reducerea riscului de mușcătură de căpușă.
2. Îndepărtarea căpușelor:
- Pentru a transmite Borellia căpușele au nevoie de un interval de
24-48 de ore în care să stea atașate de suprafața pielii; inspectarea
tuturor zonelor de piele expuse reduce riscul de infecție;
- Daca remarcați o înțepătură de insectă este important să fiți
atent la simptomele asociate, care pot apare în următoarele trei
săptămâni;
- Daca observați o căpușă, îndepărtați-o rapid; această manevră
reduce riscul de contractare a infecției; dezinfectarea locului
mușcăturii cu alcool medicinal sau altă soluție antiseptică.
3. Profilaxia cu AB - se recomandă în zonele geografice cu risc de
infecție mare; se realizează cu Doxiciclină 100mg - 2 cps priză unică
( la adulți) sau cu Amoxicilină 20mg/kg în 3 prize la 8 ore ( la
copil).