DEALURILE

SI

PODISURILE

ROMANIEI
1. Podisul Getic
1.1. ASEZARE:
- in sudul Subcarpatilor Getici;
1.2. LIMITE:
V – Dunarea;
E – Dambovita;
S - Campia Romana;
N - Subcarpatii Getici , Podisul
Mehedinti.
1.3. CARACTERISTICI:
 s-a format prin sedimentare;
 este alcatuit din roci sedimentare moi (nisipuri,
argile, pietrisuri) dispuse in strate inclinate catre S;
 are aspect piemontan(“PIEMONTUL GETIC”);
 are in - N: 600-700 m
- S: 200-300 m
 raurile JIU ,OLT ,ARGES si afluentii lor il
fragmenteaza, dand nastere la dealuri si platforme
netede cu versanti afectati de alunecari si eroziune.
1.4. DIVIZIUNI:
 PLATFORMA STREHAIEI in Vest, intre Motru
si Dunare;
 PLATFORMA JIULUI in Nord, intre Motru si
Gilort;
 PLATFORMA OLTETULUI in Sud, intre Jiu si
Olt (cea mai intinsa);
 PLATFORMA COTMEANA intre Olt si Arges;
 PLATFORMA ARGESULUI;
 PLATFORMA CANDESTI in Est.
1.5. RESURSE:
 carbuni inferiori(lignit);
 gaze naturale;
 vita de vie,pomi fructiferi;
1.6. CLIMA:
 temperat continentala, specifica regiunilor de podis
joase si de campie din sudul tarii;
 precipitatiile anuale variaza intre 500 mm in S si
aproape 800 mm in N-NE;
 sub raport climatic se delimiteaza mai intai un sector
vestic, dincolo de Olt, aflat sub directa influenta a
activitatii ciclonale mediteraneene, iar al doilea sector
(cel estic) resimte influenta maselor de aer
continental estice (mai ales iarna);
1.7. HIDROGRAFIA:
 cele mai mari rauri sunt: Jiu, Olt, Arges, Vedea.
2.Podisul Moldovei
2.1. ASEZARE:
- in estul Romaniei;
2.2. LIMITE:
N - granita Cu Ucraina;
S - Campia Romana;
E - Valea Prutului, granita cu
Moldova;
V - Culoarul Siretului, Valea
Moldovei.
2.3. CARACTERISTICI:
 s-a format prin sedimentare de la Nord la Sud pe
fundul fostei Mari Sarmatice;
 are in fundament platforma foarte veche si rigida a
Europei de Est;
 la suprafata este alcatuita din straturi orizontale de
roci sedimentare cu tarie diferita;
 are altitudinea medie sub 500 m, dar in N-V ajunge la
689 (Dealul CIUNGI), pe cand in S, doar 150-200m;
 are un tip de relief specific structural format din
cueste (dealuri formate din roci cu tarie diferita);
 din cauza argilelor se produc alunecari de teren.
2.4 DIVIZIUNI:
A.PODISUL SUCEVEI
 cea mai inalta si mai veche parte a Podisului Moldovei format din roci mai tari;
 fragmentat de raurile Siret cu afluentul sau, Suceava;
 se cultiva cu cartofi, plante textile, pomi, vita de vie;
 cuprinde Depresiunea Radauti marginita de Podisul Falticeni in Sud si Podisul
Dragomirnei in Est;
B. CAMPIA MOLDOVEI (sau Jijiei)
 poarta aceasta denumire deoarece este mai joasa (200-300m);
 are relieful format din dealuri netede separate de vai largi;
 solurile sunt argiloase ce permit amenajarea de iazuri;
 se cultiva cereale, grau, porumb;
C. PODISUL BARLADULUI
 ocupa partea central sudica a Podisului Moldovei;
 este cel mai intins;
 se intalnesc frecvent cuestele;
 este inclinat catre S-E;
 versantii dealurilor sunt afectati de eroziune si alunecari;
 cuprinde mai multe parti:
- Podisul Central Modovenesc
- Colinele Tutovei
- Dealurile Falciului
- Podisul Covurlui
2.5. CLIMA:
 se incadreaza in climatul temperat al
dealurilor cu altitudine medie;
 precipitatiile depasesc anual 600 mm;
2.6. HIDROGRAFIA:
 doua bazine (Siret,Prut) ;
 lacuri antropice (helesteie) in Campia
Moldovei (pe raurile Sitna si Baseu), iazuri (in
Podisul Sucevei), lacuri de baraj (Pe Prut –
Stanca Costesti, pe Racova).
3. Podisul Dobrogei
3.1. ASEZARE:
- in Sud – Estul Romaniei;
3.2. LIMITE:
NV – Lunca Dunarii si Delta Dunarii;
S – granita cu Bulgaria;
E – Marea Neagra.
3.3. CARACTERISTICI:
 este unitatea cu evolutia cea mai indelungata;
 partea centrala s-a format odata cu orogeneza caledoniana;
 Podisul Casimcei (sisturi verzi) este cea mai veche parte
situata la suprafata;
 partea nordica este formata in orogeneza hercinica ;
 partea sudica este formata recent, dupa Carpati, prin
sedimentare;
 este alcatuit din roci variate si cu vechime diferita:
E - sisturi verzi
N - granite
S - roci sedimentare
 are inaltime redusa medie de 200-400;
 inaltimea maxima se gaseste in Varful Greci ( 467 m );
 se inclina spre mare in partea de Nord si spre Dunare in Sud;
 in partea central sudica e acoperit de loess (pamant galben);
 de-a lungul tarmului are un releief specific litoral (faleze, plaje,
cordoane de nisip).
3.4. DIVIZIUNI:
A.MASIVUL DOBROGEI DE NORD
 Muntii Macinului (467 m), formati din granite foarte vechi, tociti;
 Podisul Niculitel ( Culmea Niculitel);
 Podisul Babadagului, in partea centrala;
 Dealurile Tulcei (100-200 m) patrund spre est, intre bratul Sf.
Gheorghe si Lacul Razim;
B.PODISUL DOBROGEI CENTRALE
 unitatea de relief cea mai veche, inclusa si in Podisul Dobrogei de Nord;
 cuprinde Podisul Casimcei, format din sisturi verzi;
C. PODISUL DOBROGEI DE SUD
 cuprinde jumatatea sudica;
 este podisul cel mai uniform, cu inaltimi sub 200 m;
 vaile sunt adanci;
 altitudinile coboara spre fosta vale Carasu, azi Canalul Dunare-Marea
Neagra;
 in est se afla litoralul romanesc ( Podisul Mangaliei), cu faleze si plaje.
 Cuprinde: Podisul Medgidiei, Podisul Oltinei, Podisul Negru Voda si
Podisul Mangaliei (zona litorala).
1.6. CLIMA:
 climat continenta;
 se incadreaza in tinutul climatic de campie , dar sectorul N si
NV, unde inaltimile depasesc 300 m , face parte din tinutul
climatic al dealurilor joase;

1.7. HIDROGRAFIA:
 izvoare mezotermale in sectorul de litoral Mangalia-Neptun si
izvoare termale la Harsova si Topalu;
 apele ce apartin retelei hidrografice sunt tributare Dunarii si
Marii Negre;
 reteaua raurilor este saraca: Telita, Taita se varsa in Lacul
Babadag, Slava in Lacul Golovita, Casimcea in Lacul Casaul, iar
in Vest, afluenti ai Dunarii (Peceneaga, Topolog, Buceag);
 lacurile naturale: Oltina, Marleanu, Vederoasa;
 lagune: Razim, cel mai mare lac natural din tara, Golovita,
Zmeica, Sinoe, Techirghiol, Siutghiol.
4.Dealurile de Vest
4.1. ASEZARE:
- in Vestul Carpatilor Occidentali.
4.2. LIMITE:
N - Valea Somesului
V – Campia de Vest
S – Valea Nerei
E – Carpatii Occidentali, Podisul
Somesan.
4.3. CARACTERISTICI:
 formeaza o bordura deluroasa ce face trecerea spre Campia de
Vest;
 s-au format prin sedimentare din materialele aduse de rauri pe
un fundament cristalin;
 sunt alcatuite din roci sedimentare , dar apar si maguri (culmi,
dealuri) mai inalte (Codru, Simleu) formate din roci dure, adica
din roci care se intalnesc obisnuit numai in Carpati;
 sunt inclinate de la Est la Vest, cu un aspect piemontan;
 au inaltimi medii de 200-400 m, dar depasesc 600 m in partea
Nord;
 patrund pe marginile depresiunilor golf in interiorul Carpatilor
Occidentali;
 sunt puternic fragmentate.
4.4. DIVIZIUNI:
A.DEALURILE SILVANiEI
 intre Somes si Barcau;
 fundament cristalin;
 patura sedimentara este relativ subtire, ceea ce a facut ca eroziunea sa
determine maguri si culmi (Magura Simileu - 595 m);
 eroziunea a pus in evidenta doua tipuri de depresiuni (unele mici – la contactul
cu muntele si altele mari pe culoarele vailor principale- Crasna, Bracau);
 subunitati : Colinele Mesesului si Plopisului (300-400 m), Depresiunea Barcau,
Depresiunea Crasnei (Simileu), Depresiunea Zalau, Dealurile Crasnei, Dealurile
Codrului, Depresiunea Salajului;
B.DEALURILE CRISURILOR
 intre Barcau si la sud de Crisul Alb, formeaza o treapta intre munti si campie;
 au desfasurare sinuoasa, dezvoltare spatiala, cea mai mare la extremitatea m-
tilor Plopis, Padurea Crasiului, Codrul Moma, Zarand;
 subunitati: deaurile Plopisului , Dealurile Padurii Craiului, Dealurile Codrului,
Depresiunea Gurahont si Dealurile Cigherului;
C.DEALURILE BANATULUI
 o prispa in vestul si nordul Muntilor Banatului;
 platouri largi care coboara lin de la 300 m (in vecinatatea muntilor) la 140-160
m (la contactul cu campia);
 subunitati: Dealurile Lipovei, Dealurile Surducului, Dealurile Poganisului
(Dealurile Buziasului si Depresiunea Brebu), Podisul Ezeris, Dealurile Tirolului,
Dealurile Verzisor, Dealurile Oravitei.
4.5. CLIMA:
 temperat continentala de dealuri joase cu
nuanta submediteraneana in sud, oceanica in
centru si nord;
 100-120 zile cu precipitatii, cu aprox. 650-750
mm /an;
4.6. HIDROGRAFIA:
 Raurile principale sunt:
- Somes
- Mures
- Timis
- Crisuri.