MEDIUL MEDITERANEAN

SAU
SUBTROPICAL

• Profesor: Adam Daniel

• Elevi:-Diaconu Robert
-Budacea Alexandra
-Chirita Vlad
 FACTORII GEOECOLOGICI (2)

 Mediul inconjurator este Mediul inconjurator are pentru om o intindere

precum un sistem deschis, spatiala care este egala cu limita spatiului
care are anumte schimburi locuit. Factorii geoecologici pot fi de doua
de materie, de energie sau feluri: factori naturali sau factori antropici.
informative cu alte sisteme
sau componente ale
acestora cu care
interactioneaza, el fiind
influentat si de partile
componente ale sale
datorita prezentei dinamicii
interne.
 MEDIUL GEOGRAFIC

Mediul geografic este un sistem

specific Terrei, rezultat din
combinarea şi interacţiunea
tuturor componentelor proprii
Pământului (litosfera,
atmosfera, hidrosfera, biosfera,
inclusiv omul şi activităţile
sale).
MEDIUL MEDITERANEAN (SUBTROPICAL)

Mediul mediteranean este legat Santiago (Chile) constituie tipul cel mai racoros si mai uscat situat
de bazinul Marii Mediterane, dar pe coasta vestica a continentelor, iar Siracusa (Sicilia) este un tip
acesta se mai afla si in Cali­fornia, mai cald si mai umed, cu un interval de variatie termica mai mare si
in Africa de Sud, sud-vestul cu veri mai calduroase.
Australiei, Grecia, Cipru, Liban,
Sudul Italiei, al Frantei, Bulgariei,
Nordul Egiptului, Iordania,
Israel,Vestul Croatiei s.a. intre 30
si 450 latitudine, si este
caracterizat prin ierni blande,
ploioase si veri calduroase,
uscate, avand regiuni intens
populate si cu multiple modi­ficari
in peisaje.
CLIMATUL SPECIFIC MEDIULUI MEDITERANEAN

Climatul se remarca prin doua sezoane

distincte: vara calda (4-6 luni) si uscata
(tem­peraturi de 20-250 C), cu frecvente
mase de aer tropical si iarna umeda (in 4-
5 luni cade cea mai mare cantitate de
precipitatii, sub forma de ploi torentiale,
din cele 500-1.000 mm/anuale), racoroasa
(temperaturi medii de 5-100 C) si cu
nebulozitate accentuata, facilitata de
prezenta vanturilor de vest. Relieful
predominant muntos diversifica aceste
caracteristici o data cu cresterea in
altitudine (scad tempera­turile si creste
cantitatea de precipitatii).
POZITIONAREA GEOGRAFICA
 FACTORII GEOECOLOGICI (1)

 Sunt factorii care determina sau

influenteaza caracteristicile
mediului inconjurator sau
caracteristicile unor elemente
componente ale mediului
inconjurator. Mediul
inconjurator precum si
elementele, procesele sau
fenomenele sale componente
are unele caracteristici
cantitative si calitative de
ansamblu, in cadrul sau
desfasurandu-se activitatea si
existent umana.
 FACTORII GEOECOLOGICI (2)

 Mediul inconjurator este Mediul inconjurator are pentru om o intindere

precum un sistem deschis, spatiala care este egala cu limita spatiului
care are anumte schimburi locuit. Factorii geoecologici pot fi de doua
de materie, de energie sau feluri: factori naturali sau factori antropici.
informative cu alte sisteme
sau componente ale
acestora cu care
interactioneaza, el fiind
influentat si de partile
componente ale sale
datorita prezentei dinamicii
interne.
 FACTORI NATURALI

 Au in componenta lor elementele Factorii naturali se grupeaza in functie de

majore ale mediului inconjurator prezenta sau lipsa elementului viu in factori biotic
precum aerul, apa, relieful si altele, (caracterizati de prezenta elementelor vii) si in
ei putand actiona prin anumite factori abiotici (lipsiti de viata).
elemente ale mediului (ghetari
montani, banchiza) sau prin unele
proprietati, fenomene si procese ale
acestuia (mareele, eroziunea,
radiatia, iluminarea).
FACTORII ANTROPICI

 Sunt influentati de activitatea de transformarea a omului asupra mediului. Acesti

factori se manifesta prin elemente majore, elemente ale acestora sau fenomene si
procese ale antroposferei (agricultura intensiva, defrisarea). In actiunea factorilor
geoecologici este un concept de interactiune reprezentat prin relatiile stabilite
intre doi sau mai multi factori componenti.
 ZONA MEDITERANEANA

 Zona mediteraneană sau bazinul

mediteranean se referă la teritoriul
înconjurat și din jurul Mării Mediterane. Cea
mai mare parte din Europa de Sud este
dominată de Marea Mediterană. Dintre
țările mai mari, doar Portugalia, cu acces la
Oceanul Atlantic, nu are țărm la Marea
Mediterană.
Cu o lungime de 3.880 km și o suprafață totală de 2.503.000 km2,
Mediterana este cea mai întinsă mare interioară din lume. Este
aproape integral înconjurată de uscat, la sud de Africa, iar la nord
de Europa și este unită cu Oceanul Atlantic doar printr-un canal
îngust, numit Strâmtoarea Gibraltar, care măsoară între 13 și 27 km
lățime.
HARTA POLITICA A BAZINULUI
MEDITERANEAN

Harta politică a bazinului

mediteranean
 VEGETATIE (1)
Variabilitatea condițiilor
climatice și ecologice explică
diversitatea covorului vegetal
nord-african mediteranean.
Ca și clima, vegetația nord-
africană reprezintă o trecere
de la vegetația
mediteraneană spre una de
stepă și apoi la deșert
(Sahara).
Vegetația este compusă din arbori xerofiți, copacii find
scunzi, cu coaja groasă si frunzele mici și cerate pentru a
rezista la uscăciune. Acest lucru se datorează capacității
plantelor de a-și închide porii prin care vaporii de apă pot
să iasă.
După sezonul de secetă plantele își
reiau activitatea de fotosinteză.
Vegetația tipic mediteraneană, cu
caracter sud-european, este
specifică zonei de litoral și
munților. Stepa ocupa regiunile
mai uscate de podiș.
 VEGETATIE (2)

Se pot distinge două tipuri principale de vegetație:

Pădurea și formațiunea de Stepa

arbuști mediteraneeni
 PLANTE/ARBUSTI DIN ZONA
MEDITERANEANA

 Dafinul, cunoscut și sub numele de laur, este

o specie de plante aromatice din familia
Lauraceae, arbore sau arbust, care ajunge
până la 10–18 m înălțime, originar din zona
Mediteranei.

• Leandru, arbust mediteranean, înalt

până la 5 m, cu frunze lanceolate și cu
flori albe, gălbui sau roșii plăcut
mirositoare, cultivat la noi ca plantă
ornamentală.
 VEGETATIE DE STEPA

 În zonele de trecere spre stepă (ce primesc

300-400 mm precipitații anual, ca, de
exemplu, Meseta marocană sau fâșia
substepică de la sud de Tell) este frecventă
gigifa (Zizyphus lotus), în asociații
asemănătoare scrubului australian, mai mult
sau mai puțin amestecat cu fistic (Pistacia
atlantica) și cu palmierul pitic (Chamaerops
humilis); singur, palmierul pitic formează
asociația vegetală palmito.
ZONELE MUNTOASE

 Înălțimea munților determină o etajare a vegetației. Aici, în urma creșterii

umidității, apar păduri cu specii de copaci mediteraneeni, mai ales quercinee și
conifere: stejarul de plută (Quercus suber) până la 1300 m altitudine și stejarul de
stâncă (Quercus ilex) între 1000 și 1600 m, în amestec cu Pinul de Alep (Pinus
pinaster) și stejarul de carmaz (Quercus coccifera).

Stejarul de pluta Stejarul de stanca

 EUROPA MEDITERANEANA

• Europa de Sud include următoarele

țări:
Portugalia - Lisabona;
Spania - Madrid;  Europa de sud cuprinde cele trei
Malta - Valletta; mari peninsule sudice ale
Italia - Roma; Europei (Peninsula Italică,
Peninsula Iberică și Peninsula
Grecia - Atena; Balcanică), o serie de insule și
Cipru - Nicosia; porțiunile din Marea
Albania - Tirana; Mediterană strâns legate de
Bulgaria - Sofia; continent (golfuri, mări
Serbia - Belgrad; semideschise).
Muntenegru - Podgorița;
Slovenia - Ljubljana (Liubliana);
Croația - Zagreb;
Macedonia - Skopje (Scopie);
Bosnia și Herțegovina - Sarajevo
(Saraievo);
PEISAJUL DIN ZONA MEDITERANEANA

 Peisajul din jurul Marii Mediterane este unul dintre cele mai transformate antropic
de pe intreaga planeta. Aici au inflorit, din vechi timpuri, stralucite civilizatii
(egipteana, iudaica, greceasca, romana, bizantina, s.a.),exista o mare concentrare
de populatie si de asezari omenesti, se desfasoara activitati economice, se
manifesta cea mai mare presiune turistica de pe Glob.
 ACTIVITATEA UMANA(1)

 Mediul mediteranean a fost si este propice activitatilor antropice avand repercusiuni in alcatuirea
si structura mediului natural. S-au inregistrat: taierea abuziva a padurilor, insotita de accelerarea
proceselor de eroziune ce au dus la degradarea solurilor; impunerea unor medii intens antropizate
atat in cadrul asezarilor urbane mari, cat si in lungul litoralului oceanic sau maritim; in afara
instalatiilor si a amenajarilor portuare, se afla o retea de statiuni turistice si balneomaritime cu
dotari, porturi si infrastructura ce modifica mult, caracteristicile initiale ale tarmului.

vs
 ACTIVITATEA UMANA (2)
 De exemplu, deschiderea canalului de Suez in anul 1867 a creat o bresa prin care apa sarata din Marea
Rosie a patruns in Mediterana, crescand astfel nivelul salinitatii. Timp de mai multe decenii migratia
naturala fost impiedicata. Pe masura ce nivelul salinitatii s-a apropiat de valori aproximativ egale intre
cele doua mari, specii din Marea Rosie au migrat in Mediterana, practic colonizand-o.

orbită; imagine
Canalul Suez,
văzut de pe

a NASA
O navă de război americană în
Canalul Suez

Majoritatea speciilor din Mediterana sunt specii care au provenit din Atlantic. In prez.ent se observa ca
procentul speciilor alohtone, de origine tropicala creste in detrimental speciilor endemice, deoarece speciile
din Marea Rosie sunt mai bine adaptate la lipsa hranei decat speciile din Atlantic
ACTIVITATEA UMANA (3)

 In plus, construirea barajului de la Aswan in 1960 a dus la o scadere

a nivelului de apa proaspata si a nutrientilor care ajung in
Mediterana, ceea ce a facut ca mediul de viata sa semene din ce in
ce mai mult cu cel din Marea Rosie.

Ianuarie 1960: incepe construirea barajului de la

Aswan
 ACTIVITATEA UMANA (4)

Coasta mediterana a Spaniei Atena-Grecia

PLAJA KAPUTAS, TURCIA

Nenumăratele trepte care duc spre această plajă pitorească de pe

riviera turcească pot părea intimidante, dar nu sunt chiar atât de
periculoase pe cât par. Odată ce ajungi pe nisip vei da peste plaje
pustii înconjurate de stânci înalte. Ceea ce nu vei găsi, însă, sunt
zgomotoasele baruri sau vânzători ambulanți care au invadat
majoritatea plajelor turcești.
 EGREMNI, LEFKADA, GRECIA

 Egremni pare a fi desprinsă din peisajele idilice întâlnite în Caraibe, cu ale sale ape albastre și plaje
sclipitoare cu nisip alb. Aceasta este una dintre cele mai frumoase plaje grecești.
 Datorită locației sale mai izolate și a accesului mai dificil, acest loc este și o adevărată oază de liniște.
PLAJA NAVAGIO, ZAKYNTHOS, GRECIA

 Această bucată de nisip izolată

este cunoscută și sub numele
de „Golful Refugiaților”, după
contrabandiștii de țigări care
eșuau aici în anii ’80. Golful
este înconjurat de stânci
calcaroase și, deși poate fi
vizitată doar cu barca, este
explorată de sute de turiști în
fiecare zi, datorită plajelor cu
nisip fin și apă perfect
albastră.
 IMPACTUL ANTROPIC ASUPRA ZONEI
MEDITERANEENE
 S-a produs in momentul
in care primul om pescuit
primul peste. Din acel
moment, echilibrul
natural al ecosistemului
mediteranean nu a mai
fost acelasi. Actiunea
omului asupra acestui
mediu dateaza de mai
bine de doua milenii. Primele transformari ale mediului s-
au produs in Antichitate, in prezent
efectele activitatilor umane fiind din
ce in ce mai grave si mai accelerate.
 DEFRISARILE DIN ZONA MEDITERANEANA

 Cel mai mare impact pe care insa l-a avut

omul asupra mediului mediteranean a
fost defrisarea, mai ales prin incendiere
care a afectat spatii intinse. Landele,
macquisul si garriga sunt rezultate ale
activitatii umane. Paradoxal numarul de
specii din aceste formatiuni secundare
este drastic redus de lipsa focului.
Defrisarile au avut ca baza cresterea
spectaculoasa a populatiei. Pe tarmurile
Mediteranei traiesc in prezent aproximativ
300 milioane de oameni. Cresterea
populatiei este spectaculoasa in nordul
Africii, iar acceasi suprafata de teren trebuie
sa hraneasca mai multi oameni.
 MACHIA/MAQUIS

Machia joasa in Corsica

 Machia, numită și maquis, macchia, sau machi, este o
asociație vegetală formată din tufărișuri xerofile
sempervirescente (veșnic verzi) dense, greu de
străbătut, cu înălțimea de 6—11 m, dezvoltate în
climatul uscat mediteranean. Machia se întinde pe tot
țărmul nordic al Mediteranei - pe dealuri de până la 400
—600 m altitudine, formate din roci și soluri silicioase,
pe litoralul occidental al Italiei, sudul Portugaliei, Grecia,
în insulele Corsica, Sardinia și Sicilia.

În Corsica ocupă 20% din suprafața insulei. Ea s-a

format prin defrișări succesive și pășunat excesiv,
ceea ce a făcut imposibilă reinstalarea arborilor. Nu
este altceva decât o pădure degradată situată pe
soluri bogate în siliciu.

Machia inalta Sardinia

FAUNA MEDITERANEANA (1)

 Fauna cuprinde nume­roase insecte, vipera cu corn, broasca testoasa, lupi, ursi,
jderi, capre salbatice, magotul si sacalul.
 FAUNA MEDITERANENA (2)

 Sacalul :

• Broasca testoasa

• Vipera cu corn
SOLURILE MEDITERANEENE

 Solurile specifice sunt solurile calcaroase, solurile galbene și roșii (terra rossa).
Este o regiune care are încă vulcani activi (Etna, Vezuviu). Cutremurele sunt dese.
Populația este adunată lângă râuri și fluvii din cauza secetei. Cele mai importante
resurse naturale sunt: fier, cupru, plumb, uraniu, mercur, zinc, bauxită, crom,
cărbunii superiori, etc.
CURIOZITATI

 Numele Geysir l-au dat islandezii unei coloane înalte de apă fierbinte, ţâşnită de
sub pământul vulcanic în 1294; de atunci, denumirea de gheizer s-a răspândit în
întreaga lume.

• Munţii Pirinei au foarte puţine lacuri de munte, dar excelează la capitolul cascade,
torente (gaves) şi izvoare termale. Cea mai mare cascadă din Franţa se află aici şi
se numeşte Gavarnie (422 metri).

• Frumoasele piscuri ale Munţilor Dolomiţi din Italia s-au născut din recifele
coraligene din adâncurile mării de acum 65 milioane de an.
BIOGRAFIE

 GOOGLE PHOTO
 WIKIPEDIA
 SCRITUB
 PIXABAY
 RASFOIESC
 BLOGSPOT
MULTUMIM PENTRU VIZIONARE !!!!!