Exclusiv pentru uz didactic

APARATUL
DIGESTIV
Cuprinde:
-TUBUL DIGESTIV si
- ORGANELE ANEXE

℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
Exclusiv pentru uz didactic

TUBUL DIGESTIV
Format din mai multe segmente:
- cavitate bucală (cavitate
orală),
esofag, stomac, intestin şi
rect

℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
Exclusiv pentru uz didactic

Obiectivul lucrării practice

Cunoașterea caracteristicilor histologice ale

℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
University of Michigan Medical School
Exclusiv pentru uz didactic

CAVITATEA ORALĂ
- comunică cu exteriorul printr-un orificiu delimitat de BUZE
-posterior, se continuă cu faringele

Buză Gingie
Dinți
Palat dur
Uvulă
Palat moale
Amigdală palatină
- prezintă: Trigon retromolar Mucoasă
Limbă (2/3 orală de
-VESTIBUL delimitat acoperire
ant.)
anterior de buze Planșeu oral
posterior de dinti si gingie

-CAVITATE ORALĂ
PROPRIU- ZISĂ http://www.cancer.gov/PublishedContent/MediaLinks/494199.html

℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
Exclusiv pentru uz didactic

Cavitatea orală este cāptuşită de mucoasa orală:

- mucoasă de acoperire- buze, obraji, suprafaţa

inferioară a limbii, planşeul bucal, palatul moale

• masticatorie- gingia şi palatul dur

• specializată- faţa dorsală a limbii

℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
Exclusiv pentru uz didactic

• Epiteliu pavimentos stratificat necheratinizat.

• Lamina propria

Buză, om (HE)

℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
University of Michigan Medical School
Exclusiv pentru uz didactic

AX MUSCULO- CONJUNCTIV
Fibre musculare striate
Tesut conjunctiv dens cu fibre elastice
Gl. salivare mici
Faţă externă
Epiderm
Derm
Faţă internă
Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat
Corion
Marginea liberă (roşul buzei/ vermilion)
Epiteliu pavimentos stratificat keratinizat subţire
Corion bogat vascularizat

℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
Exclusiv pentru uz didactic

Fir de păr
Faţă internă Suprafața pielii

Glandă mucoasă Glandă sebacee

Epiderm

M. orbicular
Arteră
Faţă externă

Ep. pav.str.necher.
Duct excretor Joncțiunea
cutaneo-mucoasă
Submucoasă

Glandă sebacee

℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
Exclusiv pentru uz didactic

Buză, 85x, HE

Epiderm (Ep) /
Derm (De) – (F=folicul pilos / HS=tija firului de păr)
℗2013 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
Exclusiv pentru uz didactic

Buză, om (HE)

Epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat

Corion- ţesut conjunctiv lax cu glande salivare accesorii
℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
University of Michigan Medical School
Exclusiv pentru uz didactic

Roșul buzelor / vermilion

= linia normală de demarcație dintre
mucoasă și pielea din vecinătate (trecerea
de la epiteliu necheratinizat la
cheratinizat).

Epiteliu pavimentos stratificat keratinizat

Poate conține epiteliu paracheratinizat
Corion bogat vascularizat

Nu conține glande sebacee, sudoripare

sau foliculi piloși.

Buză, om (HE)
℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
University of Michigan Medical School
Exclusiv pentru uz didactic

Papilă filiformă
• Mucoasă
- Ep.pavimentos stratificat necheratinizat (1)
1
- Corion subţire
Pe fața dorsală- Papile gustative – (hipertrofii
adaptative ale
mucoasei)
4

3
• Ax muscular - fibre musc. striate (2)
Glande salivare accesorii sero-mucoase (3)
2
Țesut conjunctiv cu celule adipoase albe (4)
(HE)
Bogată vascularizaţie şi inervaţie http://www.lab.anhb.uwa.edu.au/mb140/corepages/oral/images/tng041he.jpg
℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
Exclusiv pentru uz didactic

• Formate dintr-un ax de țesut conjunctiv lax, acoperit

de epiteliu pavimentos stratificat necheratinizat Clasificare după formă:

1.Filiforme
2.Fungiforme
3.Foliate
4.Circumvalate

Mescher AL, Junqueira’s Basic Histology, 12th Ed.

℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
Exclusiv pentru uz didactic

• cele mai numeroase papile gustative, dispuse în 2/3 ant. ale lb.

• epiteliu pavimentos stratificat cheratinizat, fără muguri gustativi

GS

CT= țesut conjunctiv

GS= glandă salivară http://www.vetmed.vt.edu/education/curriculum/vm8054/labs/Lab17/IMAGES/FILIFORM COMPOSITE.jpg

℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
Exclusiv pentru uz didactic

• conțin 1-5 muguri gustativi la nivelul suprafetei apicale

• la vârful și pe marginile laterale ale limbii

Mugur
gustativ Țesut
conjunctiv

http://www.vetmed.vt.edu/education/curriculum/vm8054/labs/Lab17/IMAGES/FUNGIFORM COMPOSITE.jpg

℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
Exclusiv pentru uz didactic

http://www.vetmed.vt.edu/education/curriculum/vm8054/labs/Lab17/IMAGES/FOLIATE COMPOSITE 2.jpg

℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
Exclusiv pentru uz didactic

• Cele mai mari papile gustative (diametru de până la 3 mm)

• Dispuse în “V”
• Prezintă șanțuri în jur, la baza cărora se deschid gl. seroase von Ebner
Papilă

Țesut
conjunctiv Țesut
conjunctiv

Muguri
gustativi Muguri
Șanț gustativi
Glande
von Ebner
SEM Image courtesy of Dr. Suraj Kumar

http://www.vetmed.vt.edu/education/curriculum/vm8054/labs/Lab17/IMAGES/VALLATE COMPOSITE.jpg
℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
Exclusiv pentru uz didactic

Comunică cu spațiul exterior prin porul gustativ. Tipuri de celule:

• Celule tip 1 (≈60%) - de susținere, subțiri, întunecate, cu microvili
• Celule tip 2 (≈30%) - gustative, groase, palide, cu mai puțini vili
• Celule tip 3 (≈7%) - intermediare, fără microvili
• Celule tip 4 - bazale, cu potențial regenerativ
Por gustativ
Microvili

Țes. epitelial Cel. gustativă

Cel. de susținere Cel. bazală

Țes. Neuroni senzitivi

conjunctiv http://wikis.lib.ncsu.edu/images/2/2d/Gustatory_receptor_cell.gif

℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
University of Michigan Medical School
Exclusiv pentru uz didactic

Dinții sunt de 4 tipuri: incisivi (I),

canini(C),
premolari(PM),
molari(M)
Dinți temporari: 20 ( IC, IL, C, M1, M2 pe fiecare hemiarcadă)
Dinți permanenți: 32 ( IC, IL, C, PM1, PM2, M1, M2, M3 / hemiarcadă)

Dintele poate fi studiat pe 2 tipuri de preparate:

• Dinte uscat și șlefuit, pentru componenta anorganică
• Dinte decalcifiat, pentru componenta organică
℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
Exclusiv pentru uz didactic

1. Coroană
2. Colet
3. Rădăcină
4. Smalț
5. Gingie
6. Dentină
7. Cavitate pulpară
8. Cement
9. Ligament parodontal
10. Os alveolar
Mescher AL, Junqueira’s Basic Histology, 12th Ed.

℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
Exclusiv pentru uz didactic

situaţi în cavităţi = alveole dentare

alcătuiţi din:

1. Coroană- deasupra alveolei dent.

2. Colet- locul de inserţie al gingiei
3. Rădăcină- în alveola dentară
În interiorul dintelui: o cavitate (7) ce
comunică prin apex cu ţ. peridentare

4- Smalț, 5- Gingie, 6- Dentină,7- Cav. pulpară,

8- Cement, 9- Ligament parodontal, 10- Os alveolar
Mescher AL, Junqueira’s Basic Histology, 12th Ed.

℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
Exclusiv pentru uz didactic

c
cuspid o
r
smalț o
• Țesut mineralizat, mai dur decât osul a
dentină n
• Componenta organică (20%) gingie ă
r
pulpă
- Colagen I, GAG ă
cement d
ă
- Odontoblaste lig.parodontal c
i
- celule cilindrice os alveolar n
ă

- tapetează cavitatea pulpară

- au prelungiri localizate în tubulii dentinari
• Componenta anorganică (70%) *restul de 10%=apă*
- Hidroxiapatită
• Poate fi primară, secundară sau terțiară
http://rickwilsondmd.typepad.com/.a/6a01156e42deab970c013489381d01970c-500wi
℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
Exclusiv pentru uz didactic

Canaliculele dentare (Tomes)-striaţii radiare

orizontale spre rădăcină, oblice şi verticale la coroană

(negre-
pt. că sunt pline cu aer şi refractă lumina)

Defecte de mineralizare ale dentinei primare:

1. Spaţii lacunare Czermack
(sub smalţ- la partea externă)
2. Stratul granulos Tomes (sub cement)

http://rickwilsondmd.typepad.com/.a/6a01156e42deab970c013489381d01970c-500wi
℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
Exclusiv pentru uz didactic

Canaliculele dentare (Tomes)- 5- ce conţin fibrele Tomes, prelungirile

odontoblastelor - 6- ( celule ce tapetează cav. pulpară
(9) şi secretă s. organică a dentinei )

5. Dentină
6. Odontoblaste
7. Zonă acelulară
8. Zonă bogat celulară
9. Pulpă dentară

10. Predentină H.E.

© 2013 Wolters Kluwer Health / Lippincott Williams & Wilkins
℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
Exclusiv pentru uz didactic

• Acoperă dentina la nivelul coroanei

• Structură acelulară, mineralizată (96%) , de origine epitelială

• Este format din:

• Prisme de smalț
• Substanța interprismatică
• Pot apărea defecte de mineralizare
sub formă de mănunchiuri (M), fusuri (F)
sau lamele (L) de smalț)-
ex. Liniile incrementale (striurile lui Retzius)-
Paralele cu suprafaţa dintelui M F L
© 2013 Wolters Kluwer Health / Lippincott Williams & Wilkins
℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
Exclusiv pentru uz didactic

Ameloblaste: - celule înalte, cilindrice

– procese apicale
– RER, granule de secreţie

ameloblaste
Dentina in formare smalt in formare
odontoblasti
• Dinte uscat:
Prisme de smalț
Substanța interprismatică
Pulpa dentara

Histogeneza dintelui, H.E.---

℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
Exclusiv pentru uz didactic

Acoperă dentina la nivelul rădăcinii

Tesut mineralizat, asemanator osului, avascular

Sintetizat de CEMENTOCITE,
localizate in lacune ( cementoplaste)

Celulele comunica intre ele

prin prelungiri,
adapostite in canaliculi.

De la periferia lui pleacă mănunchiuri de

fibre, prelungiri ale fibrelor de colagen
din structura cementului ,
care pătrund în osul alveolar,
alcătuind ligamentul alveolo- dentar.
Oral Anatomy, Histology and Embryology, 3 rd Ed, Berkovitz and Holland
℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
Exclusiv pentru uz didactic

A – arteriolă / V – venulă
BB – fascicul osos
CC – cementocite / D – dentină
F – fibroblaste
M – resturi celulare Malassez
NV – mănunchi vasculonervos
OB – osteoblaste / OC – osteocite
SF – fibre Sharpey

http://www.dental.pitt.edu/informatics/periohistology/en/PDL_images/histo77a2.htm
℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București
Exclusiv pentru uz didactic

Parodonțiul cuprinde totalitatea țesuturilor de suport al dintelui:

1.Osul alveolar
2.Cementul
3.Gingia 4
3
4.Ligamentul parodontal
(ligamentul alveolo- dentar) 1
2

http://medical-dictionary.thefreedictionary.com/_/viewer.aspx?path=dorland&name=periodontium.jpg

℗2015 Disciplina de medicină celulară și moleculară - medicina dezvoltării umane, UMF „Carol Davila” București