Structura de baza a peretelui tractului digestiv cuprinde:

a. - mucoasa
b.- submucoasa
c.- musculara
d. - seroasa

a. Tunica mucoasa include:

- epiteliul- cu reinnoire permanenta(durata medie de viata estede cateva zile
- lamina propria: conjunctiva,subtire,contine capilare,vase limfatice care
preiau moleculele absorbite
- muscularis mucosa:
strat subtire de muschi neted care prin contractie
modifica suprafata de absorbtie
 Particularitati morfo-functionale ale structurilor CB
1. Mucoasa
1.- invelis protector
2. - acopera aproape in intregime peretii CB
discontinuitate la nivelul dintilor care pot fi “porti de intrare” pentru invazii bacteriene:
- CB este expusa permanent unei flore microbiene si virale variate care patrunde din
mediul extern
- in CB exista conditii favorabile dezvoltarii microbilor: temperatura,umiditate,substante
nutritive reprezentate in special de resturi alimentare care raman in conditiile unei
igiene orale deficitare
Mecanismele locale de aparare antimicrobiana determina ca aceasta flora sa nu devina
patogena
Mecanisme:
- umorale (imunoglobuline)
- celulare ( limfocite si macrofage locale)
- antagonism microbian local
- factori bacteriolitici continuti in saliva (lizozim)
3.- sediu de excretie a unor substante:
- produse endogen (uree,acid uric)
- ajunse accidental in organism
Eliminarea se realizeaza prin saliva sau direct din sange prin mucoasa

4.- sediu de absorbtie: nicotina,cianuri,nitroglicerina

5.- zona reflexogena – prin receptorii din stratul submucos care sunt implicati in
declansarea unor reflexe importante pentru digestie:
(reflexe salivare,masticatorii,de deglutitie)

6. contine receptori gustativi – implicati in declansarea:

senzatiilor gustative si a
secretiei salivare
 - denumiri in functie de zona:
- labiala(acopera buzele)
- jugala (acopera obrajii)
- linguala (acopera limba)
- este separata de straturile profunde prin stratul submucos
- are structura comuna cu alte mucoase,dar cu particularitati,care
constituie adaptari la functiile CB
a. epiteliu:
- pavimentos stratificat
- in unele zone :
- buze
- limba
- partea anterioara a boltii palatine are tendinta la keratinizare datorita actiunii mecanice
a alimentelor (procesul se opreste de obicei in stadii intermediare (prekeratozice)
- se reinnoieste continuu din straturile profunde pentru a inlocui stratul superficial care se
descuama permanent (se refac rapid chiar si leziunile mai profunde care depasesc
epiteliul de acoperire)
Receptorii din mucoasa bucala
In stratul submucos al mucoasei bucale exista:
- terminatii nervoase libere
- corpusculi senzitivi (Meissner,Pacini,Krause) care sunt
receptori ai sensibilitatii exteroceptive (tactila-presionala,
termica si dureroasa
1.Mecanoreceptorii – sunt receptorii tactili si de presiune
care sunt activati de catre presiune si deformarea elastica a tesuturilor locale,
la introducerea alimentelor in gura genereaza impulsuri care au importanta in
reglarea masticatiei,salivatiei,deglutitiei
2.Receptorii pentru sensibilitatea tactila sunt:
- numerosi in zone cu sensibilitate tactila maxima
(buze,varful limbii,gingii,mucoasa palatului dur)
- rari in zona obrajilor(sensibilitate tactila redusa)
 3- Receptorii termici → raspanditi in toata mucoasa bucala, dar cu densitate care difera regional,
si explica capacitatea de discriminare termica a acestor regiuni: buze > limba > alte zone

In conditii normale sunt stimulati preso- si termoreceptorii

→ informeaza centrii nervosi despre:
- modificarile din CB in timpul perioadelor functionale
- modificari in timpul repausului functional
Impulsurile ajung la nivel cortical si se elaboreaza senzatii complexe care se refera la forma,marimea,greutatea
alimentelor sau a unor obiecte introduse in gura

4. receptorii pentru durere (algoreceptorii) =

- terminatii nervoase libere care pot fi:
- mielinice ( fibre A-delta)
- amielinice (fibre C)
- raspanditi in toata mucoasa
- semnalizeaza
- prezenta unor excitanti anormali(presiuni sau temperaturi excesive)
- leziunilor la nivelul mucoasei sau ale tesuturilor mai profunde
Corpusculii Pacini
- cel mai mare mecanoreceptor
- se adapteaza rapid
Structura:
- terminatie nervoasa incapsulata
(- capsula este formata dintr-un numar variabil (20-70)
de lamele dispuse concentric(ca si foile de ceapa);
- lamelele sunt celule Schwann modificate,plate,foarte subtiri
- intre foite se afla lichid gelatinos,vascos,care se poate deplasa
intre foite → asigura o distributie uniforma a presiunii asdupra
terminatiei nervoase)
Mecanism:
Presiune → stimul mechanic asupra terminatiei nervoase
↓
deschidere canale de Na → influx de Na → potential local(de receptor)

Cand intensitatea atinge pragul → se deschid canalele de Na voltaj dependente ,influx de Na,
PA care se va propaga pe cai specifice
Continuarea stimularii → lichidul dinte foite se redistribuie → efectele deformarii initiale
sunt anulate
 Corpusculii Meissner:
- dimensiuni reduse (de 10 ori < Pacini)
- numerosi pe buze si oe mucoasa de la varful limbii
- camp receptor redus
- importanta:
- detecteaza: - atingeri usoare,
- vibratii cu frecventa joasa (2-80 Hz)
- sunt implicate in discriminare spatiala
- adaptare rapida,dar mai lenta ca Pacini
Sructura: terminatii nervoase dispuse sub forma de ghemuri neregulate
invelite de o capsula conjunctiva
Mecanism :
Deformarea fizica → Pa in fibra nervoasa a corpusculului
La indepartarea stimulului corpusculul isi revine la forma initiala,cu producerea unor salve de PA in timpul revenirii

Discuri Merkel
- formate din cellule epiteliale care fac sinapsa cu terminatiile nervoase
- detecteaza presiunea tactile si textura obiectului
- se gasesc in cavitatea bucala si la nivelul buzelor
- se adapteaza greu
- PA se formeaza cand se aplica o presiune pe disc
3- Receptorii termici → raspanditi in toata mucoasa bucala,dar cu densitate
care difera regional (buze > limba > alte zone)
si explica capacitatea de discrimina termica a acestor
regiuni.
Corpusculii Ruffini, incapsulati, situati mai
profund in derm, receptioneaza presiunea, sunt si
receptori pentru cald.
Ei sunt asezati aproape de plexul profund de vase
sanguine. Sangele cald care vine prin vasele dilatate
este stimul pentru receptori
Corpusculi Krause, incapsulati, sferoidali, sunt
receptori pentru rece;
Corpusculii Krause
- Terminațiile nervoase apar înnodate
- se gasesc la limita cu mucoasa (pielea peri bucala)
- se adaptează rapid cu rol in detectarea presiunii ușoare
Clasificarea fibrelor nervoase pe baza unor criterii morfologice si functionale:
- Fibre A – cele mai groase
- mielinizate
- viteza cea mai mare de conducere (20-120 m/sec)
Subgrupe:
Aα- fibre motorii
- fibre ale sensibilitatii ptoprioceptive (aferenta FNM)
Aβ – fibre sensitive in legatura cu receptori cutanati
Aγ – fibre motorii intrafusale
Aδ – fibre sensitive de la receptorii termici / durerosi
- ϕ mic (4-8μ )
- viteza de conducere : 30-45 m/sec
- Fibre B – mielinizate
- subtiri
- viteza de conducere mica (3-5 m /sec)
- se intalnesc in special in SNV
- foarte sensibile la hipoxie
- Fibre C – amielinice
- subtiri( 0,3-1,5 μ
- viteza de conducere mica (0,5-2 m/sec)
- cele mai sensibile la narcotice mai putin sensibile la compresiune/hipoxie
- fibre vegetative postganglionare
Limba
– organ musculomembranos
- acopera complet peretele inferior al CB
- roluri:masticatie,deglutitie,declansarea reflexului de salivatie,
declansarea senzatiei gustative,rol in fonatie (esentiala
pentru articularea sunetelor) si in cantat
anterioara,mobila(corpul si varful limbii)
- prezinta 2 portiuni
posterioara,mobilitate redusa (baza limbii)

- structura:
1. fibre musculare striate:17 muschi intrinseci si extrinseci
(8 perechi + 1 nepereche)
- mobilizeaza limba in diferite directii
- modifica forma limbii
Muschii extrinseci:
pe tesuturile moi vecine
- se insera cu un capat
oasele vecine(mandibula,hioid)
cu celalalt capat - se termina pe scheletul fibros
al limbii

- mobilizeaza limba pe anumite directii in functie de:

- locul de insertie
- orientarea fibrelor musculare
scheletul fibros al limbii
Muschii intrinseci – se insera pe
corionul mucoasei
Contractia lor realizeaza forme variate ale limbii datorita
orientarii diferite a fibrelor musculare
 Limba este acoperita la exterior de mucoasa linguala
Particularitati:
- pe fata inferioara structura este asemanatoare cu restul CB,
dar cu mai multe papile
- pe fata dorsala mucoasa:
- este mai groasa
- prezinta papile gustative care contin muguri gustativi
Receptori de la nivelul limbii:
- sunt pozitionati in mucoasa,submucoasa,in musculatura intrinseca
- informeaza centrii nervosi despre:
- cantitatea si calitatea alimentelor ajunse in gura
- pozitia limbii si a arcadelor dentare in cursul masticatiei,
deglutitiei,fonatiei
- intervin in reglarea miscarilor mandibulei in masticatie,deglutitie
- intervin in declansarea secretiei salivare si a senzatiei gustative
1. Receptori gustativi
– in mucoasa
- conectati cu terminatii senzitive ale nervilor VII,IX,X
2. Receptori ai sensibilitatii generale (tactila,termica,dureroasa)
- conectati cu terminatii senzitive ale n.V (trigemen)
3. Proprioceptori – in musculatura intrinseca (FNM)
- conectati cu terminatii senzitive ale n.V (trigemen)
Patologia mucoasei bucale este complexa:
- mucoasa bucala este prima expusa actiunii factorilor mecanici
si microbieni
- leziunile care apar pot fi expresia locala a unei boli generale
dar poate fi si o afectare locala dar cu rasunet general
Mecanismele de aparare sunt complexe (mecanisme locale de protectie
antimicrobiana si de regenerare a tesuturilor distruse)
si sunt eficiente daca factorii agresori nu depasesc anumite limite
 In timpul masticatiei;
- miscarile mandibulei pe masivul osos maxilo-facial aduc arcadele dentare
in contact
- limba si obrajii aduc alimentele intre arcade

Transformarile mecanice sunt realizate de catre dinti

Dintii – organe complexe

- numar variabil la dentitia initiala/permanenta
- implantati in alveole
- fixare:parodontiu
Parti component:
- coroana
- coletul
- radacina
Cavitate central-pupa dentara (tesut conjunctiv,vase,nervi)
Dentina(ivoriu)- inconjoara cavitatea pulpara
Smalt (la nivelul coroanei) / cement (la nivelul radacinii) - extern dentinei
Smaltul dentar
- cel mai dur tesut –( pozitie 5-8 pe scara Moohs)
- duritatea variaza in functie de dinte ,individ,de grosimea smaltului,de gradul de mineralizare,
de orientarea prismelor,starea patologica

- grosime variabila: mai gros la:

- molari
- premolari
- la fiecare dinte pe fata ocluzala

- Culoarea : transparent (prin el se vede culoarea dentinei)

- se poate modifica prin:
- formarea placii bacteriene
- tulburari ale metabolismului mineral
- elasticitate → amortizeazaimpreuna cu dentina presiunile masticatorii
- solubilitate in mediu acid (flora acidogena a cavitatii orale!!!)
- permeabilitate pentru unele substante din cavitatea orala (in special fluoruri)
- Compozitie- minerale ≈ cu oasele ,dar cu numar mai mare
- dintii temporari sunt mai putin mineralizati(mai putin fosfor)
- apa 1-4%- procent ul se modifica cu varsta: este mai mare sub 30 de ani
- creste in smaltul alterat de carii
- 95-97% substante minerale: 96%=hidroxiapatita si fosfat octocalcic
fluoruri de Na,K,cantitati mici de Mg,Cu,Al,Ni,Na
- 0,2-0,8 substante organice (proteine,colagen,lipide,citrati)

In structura hidroxiapatitei:
- anionul OH poate fi inlocuit cu:
- Fluor → fluoroapatita
- Clor → cloroapatita
- Ionii de calciu pot fi substituiti cu : Sr,Pb,PO4,
sau cu ioni arseniat,silicat,sulfat carbonat
Ionii de carbonat si bicarbonate reprezinta continutul smaltului
In CO2
Concentratia medie de CO2 ≈ 2,5% (raportat la masa uscata)
si este inegal repartizata:
1,6% la suprafata smaltului
2,9% la interfata smalt / dentina
Concentratia de carbonat variaza cu varsta:
- creste in perioada de dezvoltare a dintilor
- scade la dintii permanenti
- ramane nemodificata in straturile de sub suprafata smaltului
Structura:
- prisme adamantine ,(cu dispozitie de panglici, paralela cu
axul longitudinal la nivelul suprafetelor ocluzale
devin oblice si sunt perpendiculare pe axul dintelui)
care se intrepatrund cu prismele vecine
- substanta interprismatica

Formare:
- in perioada fetala
- dupa eruptia dintilor formarea inceteaza
- se reface dificil atunci cand se deterioreaza (celulele formatoare –ameloblaste-
dispar cand are loc eruptia dentara)
- reinnoire redusa ( este o structura acelulara) cu participarea ionilor din saliva
Cementul dentar:
- acopera dentina reticulara
- permite atasarea ligamentelor alveolo-dentare
- protejeaza radacina si structurile subdiacente
- grosime:mai mare la colet,scade catre apex
- patrunde in portiunea initiala a canalului radicular principal
- culoare: galben deschis
- duritate < dentina→ risc de carie dentara la acest nivel
- permeabilitate > dentina si smaltul
↓
- schimburi metabolice cu tesuturile vecine
- favorizeaza invazie bacteriana

- nu contine vase de sange si terminatii nervoase

Compozitie ≈ osul- cu mentiuni:

- substante organice > os (50-55%)
- substanta anorgamice < os (45-50%)
 SECRETIA SALIVARA
Saliva = amestec al produsului de secretie al :
sublinguale ( 5%,mucoasa)
glandelor salivare mari submaxilare ( 70%,mixta)
parotide (25%,seroasa)
- situate inafara CB
- isi varsa produsul de secretie in CB prin canale excretoare
corespunzatoare fiecarei glande
glande salivare accesorii - diseminate in mucoasa bucala,
dar mai abundente si grupate in anumite zone:
- mucoasa valului palatin (grupul glandelor palatine)
- mucoasa buzelor si obrajilor ( grupul glandelor labiojugale)
- mucoasa linguala ( grupul glandelor linguale)
Glandele parotide;
- formatiuni ovoide
- greutate → 25-30g
- pozitie:loja parotidiana
(sub conductul auditiv extern, pe ramul ascendent al mandibulei, pe m.maseter
- parenchim:acini glandulari + canale excretoare care conflueaza intr-un canal excretor
unic(Stenon) care se deschide in vestibulul bucal,in dreptul molarului 2 superior
-secretia:fluida,transparenta (saliva de dilutie)

Glandele submaxilare (submandibulare)

- greutate → 7-10g
- pozitie:sub planseul bucal,langa unghiul intern al mandibulei
- structura: acini si canale excretoare
- tip de saliva secretat:mixta (raportul celulelor seroase/mucoase=4/1
- canal excretor = Warthon,lateral de fraul limbii
Glandele sublinguale:
- greutate = 2-3g fiecare
- forma alungita
- structura:canale putin dezvoltate (procesele de reabsorbtie si secretie sunt putin dezvoltate
- canal excretor; nu este unic (sunt 5-15 canale mici si scurte care se deschid pe papile mici)
- portiunea anterioara dreneaza printr-un canal larg- Bartholin
- raportul celule seroase/mucoase = 1/4
Saliva - roluri

- in digestie
- solvent →stimuleaza mugurii gustativi
- curatire mecanica a cavitatii bucale
- mentine umiditatea cavitatii bucale →permite vorbirea articulata
- rol antiseptic al cavitatii bucale (lizozim, Ig.A secretor)
Secrtia salivara este continua
- cantitate – 1 / 1,5 l / 24 ore
Comparativ cu alte glande digestive produc o cantitate mare
secretie / gram de tesut
- debitul secretor variabil in functie de:
- perioadele digestive:
- in repaus digestiv,(in lipsa unor stimulari bucale) = 0,3-0,5 ml/min,
- cu variatii individuale:1-30 ml/min
- varsta: - creste pana la 20 de ani
- scade pana la 40 de ani
- tipul de aliment
- starea de hidratare a organismului
- factori nervosi : agitatie,teama stari depresive
Proprietati fizico - chimice Lichid - incolor ,
- inodor,
- filant (datorita mucinei)
- opalescent (datorita leucocitelor si a
celulelor epiteliale
Reactie usor acida – mentinuta de catre sistemele
tampon salivare: bicarbonati,
fosfati , proteine, mucina

-conditii pentru activitate enzimatica

- mentinerea ionilor in solutie
-mentinerea integritatii structurilor
pH < 6,5 → carii dentare
locale
Ph alcalin→precipitarea sarurilor de calciu →calculi salivari(sialoliti)
→ tartru dentar
 SISTEME TAMPON
ficat
Productia de acizi (volatili, nevolatili ) este continua  tamponate de plaman
rinichi
Capacitate de tamponare> decat cea solicitata in conditii obisnuite

Productie de acizi  excesul de acizi nu se inlatura rapid


latenta in interventia structurilor specializate

transport de la locul de producere

 organe de neutralizare / eliminare fluctuatii ale pH EC(incompatibile)

Interventia
sistemelor
acid slab baza slaba
tampon
sarea baza tare / acid slab sarea baza slaba / acid tare

acid tare + ST acid slab + sare a acidului tare

baza tare + ST H2O + sarea acidului slab cu baza tare
 - Saliva este usor hipotona (fata de plasma)→vezi mecanismul secretiei
Osmolaritatea se modifica in functie de:
- rata secretiei:
- creste pe masura ce este stimulata secretia
- la rata maxima de secretie osmolaritatea este egala cu a plasmei
- starea de hidratare a organismului:
- creste in deshidratare
- scade dupa rehidratare
COMPOZITIA SALIVEI
- APA 99,4%
-reziduu uscat = 0,6% =substante organice + anorganice
substante anorganice = 0,2%: saruri de K+ si Na+ sub forma de:cloruri,bicarbonati,fosfati
Na+ in saliva are concentratii variabile in functie de:
- tipul de glanda:- saliva gl.submaxilare are [Na+] < parotide
- saliva gl.sublinguale – concentratie intermediara
- varsta si sex:este > la barbati peste 40 de ani
K+ in saliva este mai concentrat decat in plasma
Ca2+ in saliva → concentratie < plasma
- variaza cu debitul salivar:cresterea debitului salivar se insoteste de scaderea concentratiei
din cauza cresterii proportiei de saliva parotidiana care este mai saraca in calciu
in mediu alcalin sarurile solubile de calciu(carbonati sau fosfati,solubile in mediu acid)
precipita → sialoliti

[Mg ] saliva <

2+ [Mg2+
] plasma
Fosfat 20% sub forma organica (fosfolipide,acizi nucleici, nucleoproteine)
80% sub forma anorganica
- concentratii:
- duble fata de plasma
- variaza cu - debitul salivar ( concentratia scade la debit salivar crescut)
- natura stimulului
- varsta
- nu se citeaza diferente legate de sex
Clor - concentratii mai mici ca in plasma si independenta de concentratia plasmatica
- variaza cu tipul de glanda: gl.sublinguale au concentratie mai mare decat gl.parotide si submaxilare
Bicarbonat: creste daca debitul salivar creste si poate sa
depaseasca valoarea plasmatica
- este maxim in saliva parotidiana
- este minim in saliva gl.sublinguale
- provine din:
- activitatea metabolica a celulelor gl.salivare
- este extras din sange
- reprezinta 85% din capacitatea totala de tamponare
a salivei → rol in preventia cariilor dentare
(neutralizeaza acizii din alimente si acizii produsi
de catre bacteriile din CB
Iodul: concentratie salivara > decat in plasma,totusi,prin transport active trec din plasma in saliva
Fluorul
Sulfocianat de Na sau K
- concentratie crescuta la fumatori
- contribuie la eliminarea radicalilor cian rezultati din catabolismul proteic
- cofactor al bactericidinei
0,4 substante organice:
azotate proteine-enzime
neproteice uree(↑in afectiuni renale)
acid uric
creatinina

neazotate - glucoza

Antigene din grup A,B,O

Enzime din saliva:

- amilaza
- lizozim
- kalicreina
1.Amilaza salivara ( ptialina )
- reprezinta 30% din proteinele salivare
- este o α- amilaza (structura chimica – glicoproteina)
- lipseste in saliva de caine,cal si pisica
- este mai concentrata in saliva produsa de glandele parotide
- se gaseste si in ser
- in repaus secretor este depozitata in celulele seroase ale acinilor sub forma de granule de zimogen
Stimularea secretiei → continutul granulelor este descarcat in lumen si are
loc sinteza de molecule noi de amilaza
La continuarea stimularii → amilaza este descarcata direct in lumenul
glandular,fara sa treaca prin faza de depozitare
Mecanismul secretor al amilazei salivare
urmeaza etapele sintezei de enzime:
- sinteza la nivelul ribozomilor RE
- deplasarea veziculelor cu enzima
catre aparatul Golgi → incapsulare
- dispunerea vacuolelor la polul bazal al celulei
- la polul apical, celulele seroase acinare contin granule de zimogen (ptialina)
Cand secretia este stimulata, granulele de zimogen fuzioneaza cu membrana celulelor
acinare, continutul este eliberat in lumenul acinar prin excitoza
 - activa la pH 6,9 (devine inactiva la pH < 4,5)→ isi continua
activitatea instomac pana la acidifierea chimului)
si la temperatura de 37- 38°C
- este activata de Cl-,Ca2+
- este inactivata de metale grele:Hg,Pb,Bi
- secretia este stimulata de:
- simpatic ( prin β- receptori adrenergici )
- parasimpatic – stimulare redusa
- actiune pe amidon(fiert,copt si glicogen)
- este exo- si endoamilaza (hidrolizeaza legaturile de la mijlocul si
din interiorul lanturilor
- rezulta:- maltoza(dizaharid):80% din amidonul degradat ajunge la maltoza
- maltotrioza (trizaharid)
- dextrine
- polimeri care nu pot fi degradati de catre ptialina
2.Lizozim:
- mucoproteina
- prezent si in alte lichide biologice din organism:suc gastric,
lapte,lacrimi,
- mai concentrat in saliva gl.submaxilare
- are efect bacteriolitic → confera salivei rol de protectie
antimicrobiana si impotriva cariei dentare
Mecanism de actiune:
- In membrana si capsula unor bacterii
( streptococi,stafilococi,proteus etc) se gasesc
lanturi polizaharidice care contin zaharuri aminate:
N- acetilglucozamina si acidul N-acetilmuranic
- lizozimul hidrolizeaza specific legaturile ozidice dintre
acesti compusi → efect bacteriolitic
3. Kalikreina
- prezenta in gl.salivare dar si alte tesuturi
- gaseste sub forma de precursor inactivi (kalikreinogeni)

activator din saliva

si in gl.parotida
Kalikreinogen kalikreina
(inactiv ) ( proteoliza) (activ)

Kininogeni Kalidina (10aa)

(proteine plasmatice
bradikinina(9aa)

actiune vasodilatatoare puternica→ creste fluxul sangiun

(necesar mentinerii secretiei salivare la un nivel ridicat)
- lipaza salivara
-(glande Ebner de pe fata dorsala a limbii)
- este przenta in saliva nou-nascutului prematur

- hidrolizeaza TG din lapte care contin AG cu lant mediu

in absenta sarurilor biliare si a lipazelor pancreatice
- actioneaza in stomac (pH optim=4)
-lactoferina – bacteriostatic (fixeaza Fe necesar metabolismului
bacterian)

- muramidaza – descompune capsula glicozidica a unor bacterii

- maltaza – concentratie scazuta

- scindeaza maltoza→ glucoza (gust dulce in masticatie
prelungita)
Mucine salivare
- macromolecule proteice care au atasate glucide
care difera cantitativ,in functie de glanda:
- saliva parotidiana,fluida – cantitati reduse
- saliva gl.SMx si SL ,vascoasa – cantitati crescute
- rol: - ajuta la formarea bolului
- protejeaza mucoasa
- actioneaza ca sisteme tampon
Antigenele de grup sanguin
- glicoproteine
- prezente la 80% din oameni (subiecti secretori)
- mai rar intalnite in saliva gl.parotide
- concentratie mare in gl.SMx si SL
In gl.SL concentratia este mai mare ca in plasma→ se sugereaza
Ca sunt secretate de catre celulele mucoase ale gl.salivare
Factor de crestere nervoasa
Proteine plasmatice
- reprezinta aproximativ 20% din totalul proteinelor salivare
- albumine
- transferina
- imunoglobuline (Ig A,IgG,IgM)

Substante azotate neproteice:

- uree (70-75% din valoarea plasmatica,mai abundenta in saliva parotidei
- acid uric – mai concentrat in saliva parotidei
- aminoacizi – in special in saliva gl.SL si SMx

Substante neazotate:acid lactic (creste in effort fizic)

alcool etilic – eliminare in concentratie egala
cu cea plasmatica
.Glucide:
- glucoza
- legate de lanturi proteice

Lipide:
- in saliva parotidiana:
- colesterol,
- mono-,di-,trigliceride
- acizi grasi
- fosfolipide
Concentratia lipidelor totale din saliva este mai mare decat cea
din saliva parotidei,diferenta provine din bacterii si celule
descuamate
Mecanismu secretiei salivare
Celulele acinoase secreta o saliva primara(initiala)
contine:Na,K,apa, uree, aminoacizi care provin
din plasma,dar si care provine si din
metabolismul celulelor glandelor salivare
Intre saliva primara si sangele din capilarele tubilor
se realizeaza schimburi care modifica compozitia
urinii primare:
- se reabsoarbe
- se secreta: concentratia in saliva
primara (40mEq/L) este mult mai mare
decat in plasma(5mEq/L)
se secreta
se reabsoarbe
Deoarece ponderea ionilor absorbiti este superioara
celor secretati, urina finala este hipotona
apa :desi plasma are osmolaritate mai mare si in
consecinta apa ar trbui sa treaca din duct catre plasma,
totusi cantitatea de apa care trece din duct catre capilar este
mica deoarece celulele epiteliale ale ductelor sunt putin
permeabile la apa
 Controlul secretiei salivare
Secretia salivara:
- este continua
- modificari ale debitului secretor / calitative
se realizeaza prin
- mecanisme nervoase (reflex neconditionat si conditionat)
- umorale
Mecanismul reflex neconditionat: declansat de actiunea
stimulatoare a alimentelor asupra receptorilor
(receptorii:pentru gust, durere si temperatura
Receptori principali = receptori gustativi (stimulat de calitatile sapide ale
alimentelor introduse in gura
Chemoreceptori – stimulati de substante acide sau cu gust neplacut
Mecanoreceptori:- stimulati de catre:
- substante inerte
- miscarile mandibulei si ale limbii
- contactul cu aparate dentare
Proprioceptori – din tendoane si muschii masticatori in timpul masticatiei
Distensia esofagului si stomacului – reflex esofago-,gastro-salivar(in voma)
Rata,cantitatea si calitatile secretiei salivare variaza
In functie de influentele care actioneaza;
- substante inerte (nisip,cauciuc) → saliva foarte diluata
- alimente semilichide → saliva concentrata
- solutie acida → saliva bogata in proteine care neutralizeaza
aciditatea
- alimente uscate (paine,biscuiti) →secretia parotidei (fluida,
bogata in enzime,saraca in mucus
- lapte,carne → secretia gl.SMx (mai vascoasa,bogata in mucus)
Calea aferenta: nervul coarda timpanului (2/3 ant. limbii), corpul
neuronal in ggl geniculat → n. intermediar Wrisberg → centrul
salivator sup. din punte

Centrii nervosi:
- Centrul salivar superior – punte
- Centrul salivar inferior – bulb

Caile eferente: fibre simpatice si parasimpatice

 REGLAREA SECRETIEI SALIVARE – reflex

conditionata / neconditionata
Receptori
Cavitate bucala: Inafara cavitatii bucale:
-gustativi - articulatia temporo-mandibulara
- mecano- - muschii masticatori
-termo- - mucoasa esofagiana,gastrica

-algoreceptori -receptori inafara tubului digestiv

VII, IX, X

IX
Nucleu salivator superior

parotida
VII
SL Nucleu salivator inferior

SM
- eferente simpatice:
- pentru toate glandele salivare pornesc de la maduva T1 – T2,
( coarnele laterale) → ggl cervical sup. unde fac sinapsa
→ fibre postggl. pentru parenchimul glandular.

- eferente parasimpatice:
- pentru glanda parotida:
- de la nucleul salivar inferior din bulb pleaca fibre eferente
pe traseul nervului IX
- la nivelul gaurii jugulare se separa si patrund in nervul
Jacobson, ajung in ganglionul otic unde fac sinapsa cu fibrele
postganglionare; acestea urmeaza traiectul nervului auriculo-
temporal pana la glanda parotida
- pentru glandele submaxilara si submandibulara:
de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului
Wrisberg, trec prin ganglionul geniculat al facialului, coboara pe
traiectul nervului coarda timpanului care, langa cavitatea bucala se
uneste cu nervul lingual
Mecanism reflex conditionat:
Stimuli: vizuali, tactili, olfactivi, mecanisme psihice
- secretia salivara se poate intensifica inainte de patrunderea
alimentelor incavitatea bucala
 Alte mecanisme
- Central: (exceptional)- se produce in asfixie: centrii salivari sunt
excitati ↑ PCO2
- Intercentral:
- greata insotita cu hipersalivatie
- emotii insotite de uscaciunea mucoasei bucale
Reglarea umorala:
- Aldosteronul: reabsorbtia Na+ si eliminarea de K+
la nivelul ductelor salivare
- ADH: diminua pierderile de apa prin saliva