- spatiul intercostal este ocupat pe toata intinderea

de muschii intercostali
- muschii intercostali externi →ridica coastelem,rol in inspir

Muschi inspiratori accesori

- trapez
-subclavicular
-mic si mare pectoral
-dintat anterior (mare dintat)
-dintat superior si posterior
-lungul gatului

M abdominali
Diafragmul
 principalul muschi inspirator - deoarece vehiculeaza ¾ din aerul inspirat
- poate asigura integral ventilatia cand miscarea coastelor este suprimata
- paralizia diafragmului  se mentine ventilatia de repaus
 nu se poate creste ventilatia

 separa cutia toracica de cavitatea abdominala

 lama subtire musculo-tendinoasa
 are forma de cupola:
- ant: dr – spatiul IV ic
- ant – stg - spatiul V ic
- post – vertebra D 10
S = 270 cm2 ; coborarea cu 1 cm   capacitatea toracica cu 270 cm3
Distributia zonala a ventilatiei

Teritorii hipoventilate
-paravertebral
-paramediastinal
- apica
- regiunea hilului

Teritorii hiperventilate
-corticale
- lobii inferiori
Reglarea nervoasa (reflexa)
Comanda nervoasa implica 3 componente:

1. sructuri care genereaza alternanta ritmica

2. dispozitive de ajustare (frecventa - profunzime) a ventilatiei la necesar
3. dispozitive care modifica ventilatia (pt alte necesitati decat respiratorii)
Acestea pot fi/sau nu sub control voluntar: tuse, stranut, etc
Centri nervosi respiratori
(centrul nervos – grupare neuronla care asigura activitatea de baza, fara de care functia nu are loc)
Localizare : bulb,punte

- in bulb se gasesc :centrul inspirator si centrul expirator care prezinta proprietatea de automatism,
adica sunt capabili sa genereze ritmic impulsuri fara sa primeasca excitatii din exterior.

- in punte, centrii respiratori accesori:

- centrul pneumotaxic cu actiune excitatorie continua asupra centrului inspirator
- centrul apneusticcu actiune inhibitorie permanenta
 Efectul de inhibitie a Pn este franat de neuroni din Apn
Centrul
pneumotaxic
-
-
- In acest sistem :
neuroni
Centrul
inspiratori
- CPn este dominant in raport cu Apn  este
apneustic
determinata oprirea inspirului si este favorizata
producerea expirului
( poate fi un substitutor al aferentelor vagale )

- absenta efectului al CPn produce un anumit tip de ventilatie:

- inspir brusc si prelungit intrerupt de expir scurt
- cauza: ESTE DOMINANTA CENTRULUI APN CARE NU MAI ESTE FRANAT DE Pn
In conditii normale activitatea ritmica a centrilor bulbari este modulata (cresteri ori
scaderi a frecventei de descarcare a impulsurilor) prin excitatii cu punct de plecare din
diferiti receptori periferici.
Influentele nervoase pot fi de doua feluri:
- directe( de la hipotalamus si scoarta cerebrala);
- reflexe, de la receptorii raspanditi in tot organismul.

Reflexul Hering-Breuer - este declansat de distensia alveolelor pulmonare in timpul

respiratiei.
Baroceptorii situati la acest nivelul alveolelor trimit impulsuri ascendente inhibitorii
care pe calea nervului vag ajung la trunchiul cerebral inhiband centrul inspirator,
determinand intrarea in activitate a centrului expirator.
In expiratie, inhibitia vagala inceteaza, si se declanseaza o noua inspiratie,
asigurandu-se astfel, alternanta intre inspiratie si expiratie.
 Reglarea umorala a respiratiei:

Reglarea umorala a respiratiei =modularea activitatii centrilor respiratori prin:

- actiunea gazelor respiratorii CO2 si O2 si
- variatiile de pH ale sangelui si mai ales ale lichidului cefalorahidian.

Rolul CO2 este esential (hormon respirator).

- actioneaza direct asupra centrilor :
- cresterea presiunii partiale CO2 (hipercapnee)→ hiperventilatia
- scaderea pCO2 → rarirea respiratiei si chiar oprirea ei (apnee)
III. Reglarea voluntara si comportamentala a ventilatiei

Structuri nervoase superioare pot influenta ventilatia.

Scoarta cerebrala intervine in modularea ventilatiei (amplitudine, frecventa)
- prin actiune directa asupra musculaturii implicata in ventilatie
- prin actiune asupra centrilor bulbari
Consecinta:
- modificarea ventilatiei in vorbit, cantat, fluierat, innot
- posibilitate de oprire a respiratiei (limitata in mod normal)
Hipotalamusul permite integrarea functiei respiratorii
in manifestari vegetative
(termoreglare, febra, adaptari hemodinamice in timpul efortului etc)
Sistemul limbic este responsabil de modificarea ventilatiei
in stari comportamentale variate.
.