CURSUL I

ASPECTE RADIOLOGICE IN
OSTEODISTROFII SI HIPERPLAZII
ALE TESUTULUI MEZENCHIMAL CU
INTERESARE A MAXILARELOR

1
 OSTEODISTROFIILE - sunt leziuni
netumorale si neinflamatorii cu tulburari ale
cresterii.
 Aceste afectiuni sunt asa-zise osteoze, in care
se constata tulburari de crestere, de arhitectura
osoasa si/sau de mineralizare (fiind condensate
sau rarefiate). Pot avea caracter monostatic
sau poliostic, pot fi asimetrice sau simetrice.
 Clasificarea si incadrarea acestor afectiuni in
diverse capitole de patologie este destul de
diferita.

2
 1. Displazia fibroasa
 afectiune cu transmitere genetica, are ca
principala caracteristica inlocuirea tesutului
osos spongios si a maduvei osoase cu tesut
conjunctiv, dar displazia contine si o parte de
tesut osos si osteoid metaplaziat.
 Clinic leziunea este asimptomatica cu sporirea
volumului osos afectat si deformarea regiunii.
Forme clinice:
- Displazia fibroasa monostica
- Displazia fibroasa poliostica; – boala lui Jaffe
si Lichetenstein si Sdr Mc Cune Albright
3
 Displazia fibroasa
monostica
 Fibromul ostifiant. Se numeste si fibrom
cementefiant, fibrom cemento-osifiant, fibrom
osifiant juvenil. A fost considerata tumora
odontogena cu originea in ligamentul
periodontal si nu o leziune fibroasa benigna.
 Caracteristic - cel mai frecvent se dezvolta la
adolescenti si copii

4
 Localizare - maxilar si mandibula invadand oasele adiacente,
osul zigomatic, corpul mandibular, arcadele dentare, sfenoidul,
baza craniului, coaste, femur.
 Radiologic – este o leziune heterogena cu o componenta mixta
osoasa si focare de cement, situata la nivelul portiunii
orizontale a mandibulei si cu aspect de “sticla mata ”. Leziunea
determina expansiunea mandibulei care isi dubleaza grosimea
dar fara infiltrarea canalului sau rizaliza patologica a apexurilor
dentare. Demarcarea periferica a leziunii este clara dar fara
capsula, vizibila mai ales mandibular.

CT AX POSTCONTRAST
5
RECONSTRUCTII 2D SAGITAL

6
RECONSTRUCTII PANORAMICE

7
3D CU DEFORMARE OSOASA

8
 CT LEZIUNE SINUS MAXILAR STG CU
DEFORMAREA OS CT MAXILAR, ARCADA
ZIGOMATICA, PALATAL DUR

CT

9
DISPLAZIE FIBROASA

10
DISPLAZIE FIBROASA

11
 Diagnosticul diferential se face cu :
displazia fibroasa poliostica
 Prognostic – leziunea creste lent in timp
daca nu se opereaza complet.

12
 Displazia fibroasa poliostica –
boala lui Jaffe si Lichetenstein
 se traduce la nivelul maxilarelor, prin imagini mixte (zone de
decalcifiere si ingrosari osoase), care deformeaza regiunea, fara a
intrerupe corticalele osoase.
 Cele mai frecvente localizari la nivelul masivului facial sunt in regiunea
unghiului mandibular, pe ramul ascendent al mandibulei, si in regiunea
maxilo-zigomatica.
 O forma fibro-chistica constituie maladia Ruppe, iar leontiassis
oseea este o displazie fibroasa condensata care determina o manifesta
sporire de volum a etajului superior al fetei.

13
Displazia fibroasă

14
Leontiassis oseea

15
 2.Granulomul central cu
celule gigante
 Este o masa non-neoplazica la nivelul maxilarelor
relativ neobisnuita care determina leziuni transparente
expansive. Afecteaza de obicei adolescentii si adultii
tineri sub 30 de ani. Localizarea este mandibular
anterior de regiunea dentitiei de tranzitie, frecvent
traversand linia mediana.
 Aspectul radiologic este de radiotransparente de
dimensiuni variabile pana in 6 cm diametru, poate fi
cu localizare uni, multiloculara. Dintii adiacenti sunt
deplasati, uneori resorbiti.
 Pot fi forme agresive cu rata de crestere crescuta si
forme non agresive cu comportament benign. 16
Granulom central cu celule
gigante, agresiv

17
Granulom central cu celule
gigante, neagresiv

18
 3. Cherubismul (displazia
fibroasa a mandibulei)
 Cherubismul (displazia fibroasa a mandibulei) afecţiune ereditară foarte
rara, cu transmitere autosomal dominanta avand drept cauza alterarea
dezvoltarii tesutulul mezenchimal al maxilarelor. Cherubism inseamna:
“fata de inger” cu dezvoltarea ambelor ramuri mandibulare cu aspect de
inger din picturile renasterii, prezentă la copii până la vârsta pubertăţii (de
la 2 ani).

19
 Radiologic se constata o ingrosare bilaterala a mandibulei, in
special a unghiurilor mandibulei cu corticalele subtiate si
suflate. Sunt prezente si multiple geode, care realizeaza un
aspect polichistic (imagini transparente, boselate, simetrice)
 Forma fetei este de “Cherubin” (dolofan, bucalat)

20
 4.Osteopetroza
(boala Albers – Schonberg)
 Se mai numeste si boala oaselor de marmura si afecteaza
scheletul in ansamblu, inclusiv maxilarele.
 Afectiunea se intalneste rar si are doua forme:
- maligna, ereditara (pe mod recisiv)
- benigna (pe mod dominant).
 Exista explicatia ca afectiunea are la origine o ineficacitate a
osteoclastelor (a actiunii de resorbtie), in conditiile in care
osteoblastele au o activitate normala (formare de tesut osos).
Radiologic se constata: craniu cu volum sporit, intens
radioopac, cu modificari sclerotice (condensante) la nivelul
maxilarelor, inclusiv la nivelul alveolelor (cu tulburari de eruptie
si anomalii dentare) si prognatism. Radiografierea craniului de
portelan (ingrosari ale corticalelor si subtierea componentei
medulare) realizeaza “filme prea albe”.

21
22
 5.Boala Paget
 Este considerata o osteoza, intalnita mai frecvent la adult, cu tropism particular
pentru craniu, bazin, oase lungi. Osul pagetic este moale, deformabil, cu aspect de
mozaic.
 Radiologic se constata “clasica” hiperdensitate difuza, floconoasa, vatoasa, cu
ingrosarea manifesta a corticalelor regiunilor interesate (in special la craniu) si
lacune multiple. Craniul are volum sporit (macrocefalie), cu impresiune bazilara, cu
modificari ale orificiilor de la baza si tulburari neurologice.
 Odonto-alveolar, se constata hipercimentoza evidenta, iar alteori resorbtii
radiculare.
 Aspectele radiologice si cresterea fosfatazei alcaline, hipercalcemia si hipercalcuria,
confirma diagnosticul.

23
 6.Neurofibromatoza
(boala lui Recklinghausen)
 Face parte dintre facomatoze, fiind o distrofie neuroectodermica. Clinic se
constata nevi pigmentari cutanati, asociati cu neurofibroane, in special pe
traiectul trigemenului si al facialului (cu modificari neurologice
concordante). Se constata si interesari ale nervilor rahidieni, cu formatiuni
intra-sau paravertebrale.
 Radiologic se evidentiaza o hemiatrofie a fetei, asociata cu sporirea
volumului orbitei de partea opusa si hipoplazie a mandibulei. In vecinatatea
neurofibroamelor apare atrofie osoasa de compresiune

24
 Apar radiotransparente pseudochistice
care realizeaza aspect de “fagure de
miere” sau “bule de sapun” care sufla
corticala rizalizeaza dintii determinand
expulzia dintilor de pe arcada dentara cu
suflarea corticalei. In formele fruste
lamina dura se rezoarbe cu decalcifieri ale
arcadelor dentare

25
 7.Angiomatoza cutanata
(sindromul Sturge-Weber-Krabe)
 Este tot o facomatoza encefalo-trigeminala reprezentata de un angiom
cutanat facial (de obicei unilateral) in teritoriul nervului trigemen.
 Concomitent se constata o atrofie de compresiune, cu un anumit grad
de hipotrofie a scheletului facial respectiv, iar endocranian sunt
depistate calcificari vasculare, mai frecvente in cortextul regiunii
parieto-occipitale de aceasi parte.

26
8.Hemihipertrofie mandibulara

 Are etiologie necunoscuta, se intalneste la

adultul tanar, iar modificarea pare a fi pur
morfologica.

27
 9. Disostoza mandibulo – faciala
(boala Franceschetti)
 Este de fapt o malformatie.
 Se constata o aplazie a oaselor zigomatice si a
mandibulei (aspect de “cap de pasare”), care se
insoteste de malpozitii dentare, precum si de
oligodactilie, blocuri vertebrale. Fizionomia este de
“plangacios”. Se caracterizează, în special prin
subdezvoltarea oaselor feţei (osul maxilar şi arcada
zigomatică ce formează obrazul) şi micrognaţia
mandibulară. Prin aceasta devine evidentă
modificarea etajului mijlociu al feţei, care pare
infundat, nasul devenind proeminent. Subdezvoltarea
mandibulei - micrognaţia, este evidentă dacă privim
pacientul din faţă, dar mai ales din profil. Aspectul
caracteristic este cel de facies în „cioc de pasăre” (în
literatura anglo-saxonă: facies cu forma de peşte -
fishface), cu bărbia retrudată din cauza lipsei
reliefului osos subiacent.
 Urmare a dezvoltării reduse a oaselor maxilare,
interiorul cavităţii bucale se îngustează, şi ca atare,
poate apare: fie o boltă palatină ogivală, fie una din
variantele de despicatură labio-velo-palatină, cu tot
cortegiul de perturbări funţionale legate de
respiraţie, fonaţie. La vârstele mici apar dificultăţi în
actul de sugere, înghiţire, ca mai apoi să fie
dominante dizarmoniile ocluzale, dificultăţile de
masticaţie, de reabilitare orală ortodontico-protetică,
după diverse edentaţii. 28
 10.Disostoza cranio – faciala
(boala lui Crouzon)
 Este o afectiune congenitala si familiala, o craniostenoza complexa, care
antreneaza modificari, in mare parte dependente de o sinostoza precoce a
suturilor craniene. Craniul are forma modificata, cu scurtarea etajului
anterior al bazei. Prezinta importante impresiuni digitale pe corticala interna,
hipertelorism si exoftalmie (cu tulburari ale functiei vizuale).
 Maxilarul superior este hipoplazic, iar mandibula este cu micrognatie. Se
constata si modificari dentare de implantare si structura.

29
 11. Boala Caffey

 Este o osteodistrofie care se intalneste foarte rar, in primul

trimestru de viata si in care radiologic se constata
hiperostoza corticala a oaselor lungi si ingrosarea marginii
baziliare a mandibulei (cu aspect neregulat).
 Afectiunea are evolutie progresiva sau poate disparea la
varsta adulta.

30
 Alte distrofii osoase cu interesare a
maxilarelor:
 carential, in cazul rahitismului
 endocrine
 in acromegalie , datorata unei hiperfunctii a hipofizei anterioare (exces de
hormon somatotrop produs de un adenom eozinofil). Radiologic se
constata: saua turceasca cu volumul sporit, maxilarele sunt hipertrofiate
(in special mandibula, cu gonionul), realizandu-se ocluzie inversata bolta
palatina este aplatizata, spatiile interdentare largite, incisivii
vestibularizati.

31
 In hipertiroidie, se constata decalcifierea peretilor alveolari si a
arcadelor dentare.
 In mixedem, eruptiile dentare sunt intarziate, se poate constata
microdontie si decalcifiere a laminei dura si a regiunilor limitrofe.
 In hiperparatiroidie, generata de un adenom paratiroidian, apare o
manifesta demineralizare, reprezentata de transparente pseudochistice
depistate in diferite regiuni ale scheletului.
- Leziuni litice fara rebord sclerotic sub radacinile molarilor inferiori,
absenta laminei dura a radacinilor dentare la un copil cu adenom
paratiroidian
- La mandibula corticalele sunt subtiate si suflate, imaginile
pseudochistice sunt evidente (aspect de “Fagure de miere”), lamina dura
se resoarbe si sunt posibile expulzii dentare. Diagnosticul diferential
trebuie facut cu granulomul central cu celule gigante sau cu tumora cu
mieloplaxe.

32
 HIPERPLAZII ALE TESUTULUI
MEZENCHIMAL (la nivelul maxilarelor)
 Aceste leziuni sunt considerate pseudotumori si cuprind: histocitoame,
reticuloame si granuloame.
 In cadrul acestor pseudotumori, histocitoza X se detaseaza ca
importanta, in mod deosebit, sub forma reprezentata de granulomul
eozinofil (solitar, Albright).
 Histocitoza X (cu etiologie neprecizata) inglobeaza trei afectiuni
reticuloendoteliale principale (“boli de sistem”) in care se constata
perturbarea metabolismului grasimilor (lipoidoze-tezaurismoze).
 Ca urmare a acestor modificari, in diverse organe (os si parenchim) se
depun produsi intermediari si esteri de colesterina, care vor realiza imagini
radiologice relativ caracteristice.
Afectiunea cuprinde 3 entitati
 Granulom euzinofil
 Granulom lipoidic, maladia Hand-Schuller-Cristian
 Reticuloza aleucemica Sindromul Letterer-Siwe
33

1. Granulomul eozinofil
Se intalneste mai frecvent la adultul tanar si este suspectat clinic in contextual
unei gingivite ulcerante, cu mobilitate anormala a unui dinte (sau a unui grup de
dinti – “dinti flotanti”), concomitent constatandu-se o tendinta redusa de
cicatrizare a leziunilor superficiale.
 Radiografic, granulomul eozinofil realizeaza o imagine evocatoare: o osteoliza cu
volum important, cu contur precis, uneori policiclic, situate centro-osos, fara
condensare marginala.
 Regiunea osoasa vecina are aspect normal, iar zona osteolitica se poate prelungi
in spatii interdentare, respectand, numai inital, septurile interdentare.
 Localizarile multifocale la nivelul maxilarelor sunt destul de frecvente, fiind un
criteriu suplimentar de diagnostic radiologic.
 Evolutia acestei leziuni, cu stare subfebrila, hipertrofie ganglionara, eozinofilie si
depistarea altor localizari, precum si radiosensibilitatea sunt argumente de
diagnostic pozitiv.
 Confirmarea se face prin examen histopatologic.

34
 2. Boala Hand-Schuller-Cristian
 (xantomatoza osoasa, reticulo-endotelioza cranio-hipofizara,
granulomul lipoidic al scheletului), care face parte tot din
histocitoza X, este o afectiune cu o gravitate sporita (in raport cu
granulomul eozinofil). Se intalneste mai frecvent la copii,
constatandu-se in special la nivelul boltii craniului, zone
osteolitice, uneori confluente (aspect de “harta geografica”). La
nivelul mandibulei, imaginile radiografice sunt asemanatoare si in
zona osoasa interesata, dintii devin mobili, fiind uneori expulzati.

35
 3. Sindromul Letterer-Siwe
 Este cea mai grava forma de reticulohistiocitoza,
fiind o reticuloza acuta leucemica.
 Se manifesta la copii mici si are evolutie letala.
 Distrugerile osoase sunt foarte importante, fiind
sub forma de zone osteolitice la baza craniului si la
ambele maxilare.
 Aceste modificari sunt insotite de spleno- si
hepatomegalie, hemoragii gen purpura, anemie
progresiva, hipertrofie ganglionara etc.

36
 In afara acestor 3 sindroame cuprinse in histiocitoza
X, in cadrul afectiunilor tesutului reticular se mai
constata urmatoarele:
-Boala Gaucher, care este o tezaurismoza cu
localizare in organe parenchimatoase (ficat, splina,
pulmon si ganglion) si in care, la nivelul mandibulei,
se evidentiaza multiple zone osteolitice mici, care
alterneaza cu zone osteocondensante in regiunile
limitrofe.
-Sarcoidoza sau boala Besnier-Boeck-
Schaumann este o reticuloza osteo-viscerala, cu
aspect radiografice de “osteita chistica multipla”(la
nivelul maxilarelor se constata multiple
microgeode).
37
38