GANGRENA GAZOASA

Defini ie
Toxinfec ie telurica supraacut produs de germeni anaerobi genul Clostridium Fenomene generale brutale i grave produse de toxinele microbiene Caracterizat prin necroza esuturilor infectate, producere de gaze Adeseori sfr it letal Miozita clostridiana

ETIOLOGIE
Germeni : microbi telurici ( sol contaminat cu dejec ii animale i umane ) Clostridii : PERFRINGENS,EDEMATIENS, VIBRION SEPTIC, HEMOLYTICUM, HYSTOLYTICUM, etc... Frecvent Ex. bacteriologic NEGATIV (RECOLTARE INCORECT TEHNIC) Asocia ie cu germeni piogeni,proteus,coli

GANGRENA GAZOASA
 Etiopatgenie: a. Cauze determinante: -anaerobi (clostridium, bacterioides)-pe sol sau in cavitati anatomice(colon, apendice, vagin, ureche) -facultativ anaerobi(peptococi, petptostreptococi din flora saprofita -asociatii aero-anaerobe b. Cauze favorizante:- locale- palgi contuze, injectii, tesuturi devitalizate, fracturi deschise, arsuri, degeraturi -generale- tare organice(diabet, cancer), varsta inaintata, focare infectioase cronice, tratament imunosupresor

GANGRENA GAZOASA
 Anatomie patologica: a. Macroscopic: -plaga tumefiata, prin edem masiv si difuz - tegumente violacee, flictene cu continut hemoragic - serozitate maronie, fetida - necroza tesutului celulo-adipos, fasciei, muschilor - muschi flasc, brun verzui, necontractil b. Microscopic:- necroze tisulare si infiltrate celulare c. La distanta:- leziuni in pulmon, ficat , rinichi, splina, suprarenale, prin soc toxico-septic

PATOGENIE
Germeni ubicuitari inclusiv tegumente Esen ial condi ii de ANOXIE (anaerobi) Poten ial invaziv al exotoxinelor : - cre terea permeabilit ii capilare EDEM intersti ial masiv, - necroza celulelor musculare, - BULE de GAZ ( proces fermentativ ) Rezorb ia din focar infec ios (lecitinaze) responsabil de fenomenele generale grave

INCIDENTA
1. 2. 3. 4. 5. Plagi contuze, delabrante, profunde Politraumatiza i devitaliz ri, ischemie Plagi hiperseptice cu tratament incorect Frcaturi deschise tratament incorect Pl gi mici,fracturi simple, escoria ii !!!

G.G. postraumatic
Plag profund contaminat corp str in Tratament chirurgical inadecvat : - tratament ntrziat - excizie necroze - insuficient - decontaminare, toalet insuficiente - sutur primar ermetic - absen a drenajului Ischemie ,leziuni vasculare, compresie

G.G. de origine iatrogen

Postchirurgical : interven ii tract digestiv, opera ii pe membre ischemice, infectate Opera ii obi nuite timp septic Erori de asepsie i antisepsie G.G. de origine medical bacteriemii, gangrene de organ ( vezica biliar ,uterin , vezic urinar , intestin,abcese )

SIMPTOMATOLOGIE
Perioad de incuba ie : 1 2 zile de la r nire, stare general , evolu ie plag f r elemente deosebite Debut brusc : bolnavul se plnge c l strnge pansamentul , apare durere care se exacerbeaz n ore, devine atroce. Local : din plag se scurge secre ie de culoare brun , ro iatic ,murdar , fetid

G.G. SINDROM LOCAL

Durere intens i precoce Edem difuz cu necroz cutanat , flictene Secre ie fetid , murdar din plag Uneori secre ie purulent - asocia ii piogeni CREPITA II GAZOASE , n jurul pl gii Plaga : tegument palid, livid, marmorat regiune tumefiat ,edem, musculatura cu aspect de carne fiart , bule de gaz la palpare - presiune

G.G. Semne generale

Agravare precipitat a st rii generale Stare de intoxica ie grav ( toxemie) Hipovolemie, acidoz , anemie hemoliz , Tulbur ri de coagulare Insuficien hepatic , renal , colaps cv. Facies palid, tr s turi ascu ite, Puls rapid, discordant de temperatur , 38 Tulbur ri nervoase, evolu ie spre deces.

G.G. DIAGNOSTIC
Debut brusc Semen LOCALE determinante Stare generala grav . Toxemie Prezen a pl gii

G.G. TRATAMENT
Profilactic : responsabilitatea medicului de medicin general - tratamentul chirurgical al pl gilor Pl gi cu risc : mediu hiperseptic, accident de circula ie, contuze, profunde Tratamentul corect al pl gii, apreciere risc, aseptizare, dezinfec ie, toalet antiseptice, ap oxigenat , irigare,debridare etc... Antibiotice, sero-profilaxie ser antigangrenos

G.G. Principii de tratament I.

CURATIV : Dgs. Probabilitate / certitudine Organizarea evacu rii de urgen Redeschidere plag : debridare, toalet , sp lare cu solu ii antiseptice, ap oxigenat , Antibiotice parenteral betalactamine Ser antigangrenos (antitoxic): 60.000 u. la r d cina membrului circular

G.G. Principii de tratament II.

Terapie intensiv : corectare dezechilibre sistemice Profilaxie antitetanic Plaga : incizii, contraincizii, drenaje, irigare cu solu ii antiseptice, sp lare repetat . Amputa ie membru ? Oxigenoterapie hiperbar (ac iune bacteriostatic asupra clostridiei )

FASCIITA NECROZANTA
- Necroza fasciei si a tesutului celular subcutanat, fara interesarea muschilor, insotita de fenomene generale grave  Etiopatogenie: a. Cauze determinante:- germeni aerobi(stafilococ, streptococ, enterobacter) si anaerobi (peptostreptococi, bacterioizi ) in asocieri de 2-11 germeni b. Cauze favorizante:- traumatisme, interventii chirurgicale pe organe cavitare abdominale sau toracice

FASCIITA NECROZANTA
 Anatomie patologica: a. Macroscopic: - infiltatie masiva a tesutului celular subcutanat, microabcese, focare de necroza - initial pielea e intacta, ulterior apar necroze b. Microscopic: biopsia extemporanee a tesutului si fasciei pune diagnosticul

FASCIITA NECROZANTA
 Clinic: - debut cu semne generale: febra , frison, - local- aspect de celulita ce se extinde si nu raspunde la antibioterapie - in perioada de stare: febra(39-40C), frisoane, astenie, dispnee, oligurie, anemie, icter - local- eritem si crepitatii, piele cu cianoza si flictene cu continut sero-sangvinolent - serozitate fetida, fara puroi - decolare intinsa a tegumentelor, necroza fasciei - musculatura normala, contractila, cu interstitii necrozate

FASCIITA NECROZANTA
 Paraclinic:- frotiu si culturi- germenii cauzali - radiografie- gaze la nivelul tesuturilor  Diagnostic: a. Pozitiv:- aspectul local al plagii, alterarea starii generale b. Diferential:- cu celulita, celulita crepitanta neclostridiana, erizipelul, ulcerul tunelizant, gangrena gazoasa

FASCIITA NECROZANTA
 Evolutie:- rapida, cu extensie la distanta si necroza secundara a pielii - sub tratament aplicat rapid si corect- vindecare in 70-75 zile  Complicatii: a. Locale:- necroza pielii, gangrene parietale ce necesita pariectomii, urmate adesea de eventratii si evisceratii b. Generale:- MSOF, coagulare intravasculara diseminata, soc toxico-septic - Mortalitate 9-64%

FASCIITA NECROZANTA
 Tratament: a. Medical:- trebuie instituit rapid - initial penicilina(16-20 mil u.i./zi) si gentamicina(240 mg/zi), ulterior conform antibiogramei - se asociaza metronidazol - oxigenoterapie hiperbara - vaccinoterapie nespecifica - tratament simptomatic b. Chirurgical: - incizii largi cu debridarea si excizia zonelor necrozate - spalare cu apa oxigenata, drenaj, lavaj - rezolvarea focarului inital

GANGRENA POSTOPERATORIE SINERGICA PROGRESIVA -Infectie postoperatorie gangrenoasa caracterizata prin

necroza pielii si tesutului celular subcutanat cu respectarea fasciei si muschiului  Etiopatogenie: -asociere microbiana autologa intre S. aureus si peptostreptococ - izolat, niciunul din germeni nu produce boala  Clinic:- debut la 7-14 zile dupa interventie - febra, tahicardie, astenie,, dispnee, cianoza - durere in jurul plagii, care este rosie, edematiata, ulterior cu ulceratii negricioase ce prind si grasimea subcutanata - fascia si muschiul sunt normale

GANGRENA POSTOPERATORIE SINERGICA PROGRESIVA

 Diagnostic:- pozitiv- aspectul local, asocierea microbiana aero-anaeroba - diferential- gangrena gazoasa, ulcerul tunelizant, fasciita necrozanta  Complicatii:- interesarea straturilor profunde, disfunctii de organ  Tratament: a. Chirurgical:- debridari largi ale plagii, excizia marginilor si a zonelor necrozate, spalaturi antiseptice, pulberi antibiotice, grefe de piele b. Medical:- antibioterapie, reechilibrare, oxigenoterapie hiperbara, tratament simptomatic

ULCERUL TUNELIZANT DECOLANT

- Necroza tesutului celular subcutanat  Etiopatogenie:-streptococul nehemolitic microaerofil autolog sau extern  Anatomie patologica:- macroscopic- necroza tesutului celular subcutanat cu progresiune lenta si excentrica cu sfaceluri ce dupa eliminare lasa tunele fara tendinta la vindecare -uneori- evolutie in profunzime spre fascie, muschi, pleura, peritoneu, os

ULCERUL TUNELIZANT DECOLANT

 Clinic:-debut la 5-14 zile de la interventia chirurgicala -subfebrilitati, tahicardie, agitatie, inapetenta - plaga cu margini decolate, fara tendinta la cicatrizare - in tesutul subcutanat- tunele cu secretie purulenta si sfaceluri ce se intind la distanta de marginile plagii -pielea e intacta, de culoare normala  Paraclinic:- evidentierea germenilor - fistulografia arata traiectul si lungimea tunelurilor

ULCERUL TUNELIZANT DECOLANT

 Diagnostic:- pozitiv- aspectul local - diferential- cu supuratii parietale, fasciita necrozanta, fistule ganglionare, osoase,pleurale, peritoneale  Complicatii:- extensie la straturile profunde( fascie, muschi, oase) sau necroze ale pielii  Tratament: a. Chirurgical:-incizii pe traiectul tunelurilor pana in zone sanatoase, pansamente cu solutii antiseptice, sutura secundara sau grefe de piele b. Medical: ca la gangrena postoperatorie sinergica progresiva

CELULITA CRONICA(GRANULOMUL)
- Complicatie septica a plagilor operatorii
- Abcese sau fistule trenante timp de saptamani, luni, ani de la operatie  Etiopatogenie:- cel mai frecvent-S. aureus, favorizat de traumatisme, fire nerezorbabile, corpi straini, imunodeficiente  Anatomie patologica:- tumora ce fistulizeaza, rezultand o cavitate cu puroi sfaceluri, ce contine un fir neresorbabil sau alt corp strain

CELULITA CRONICA(GRANULOMUL

 Paraclinic: -fistlografie, frotiu si cultura din secretii  Clinic:- o induratie rosie-maronie, ulterior aparitia unui abces ce fistulizeaza eliminand puroi si sfaceluri  Tratament:- extragerea firului(corpului strain) - incizii sau excizii ale fistulelor, pansamente cu solutii antiseptice - antibioterapie in cazurile cu complicatii

ABCESUL RECE
- Colectie purulenta de natura tuberculoasa - Poate fi superficial sau profund - Fara semne de inflamatie acuta  Etiopatogenie: -bacilul tuberculos localizat la nivelul corpurilor vertebrale -liza structurilor osoase cu aparitia unei colectii purulente, care fuzeaza la distanta de leziunea initiala

ABCESUL RECE
 Anatomie patologica:- tumora fluctuenta, fara semne de inflamatie acuta, care poate fistuliza si elimina puroi ce contine bacili Koch  Clinic:-semne generale de impregnare tuberculoasa - local- dureri spontane si la palpare, deformari ale zonei respective, tumora fluctuenta, nedureroasa, ce comprima organele din jur  Paraclinic:- radiografii osoase, evidentierea bacilului Koch din puroi

ABCESUL RECE
 Complicatii: - fistule, infectii supraadaugate, fracturi osoase  Tratament:- general al tuberculozei - local- punctia sau incizia abcesului, evacuarea puroiului, spalare cu antibiotice antituberculoase

ACTINOMICOZA
- Infectie cronica produsa de fungi  Etiopatogenie:- Actinomyces israeli  Anatomie patologica:- abcese la nivelul organelor interne, ce fistulizeaza intern sau extern,cu eliminare de puroi filant granulomatos, asemanator sulfului - perilezional-reactie fibroblastica  Clinic:-senzatie de greutate, dureri locale si tulburari functionale ale organului respectiv - la palpare- tumora cu limite imprecise, elastica, dureroasa - ulterior inflamatii parietale in jurul orificiilor(gura, anus, vulva)ce fistulizeaza si elimina puroi

ACTINOMICOZA
 Diagnostic diferential:- tumori, micoze, boala Crohn, tuberculoza  Complicatii:- fistule interne sau externe  Tratament: a.Medical:- cure de penicilina G sau tetraciclina pre si postoperator b.Chirurgical:- incizia abcesului, cu rezectie larga a tesuturilor vecine afectate

TETANOS

Generalitati
Produs de Clostridium Tetani ANAEROB Saprofit in tub digestiv al animalelor Sol contaminat cu excremente animale Germenii - cantonati la nivelul plagii Poarta de intrare : solutie de continuitate a pielii sau mucoaselor (plagi mici,intepate, contuzii,degeraturi )

Bacilul Tetanic
Forma vegetativa putin rezistenta Forma sporulata rezistenta la antiseptice si temperaturi ridicate 120 min la 90 C 15 min la 120 C In asociatie cu piogeni (consuma O2) si in anaerobioza (plaga contuza,anfractuoasa, necroze ) devine patogen

Exotoxina tetanica
Bacilul tetanic cantonat la nivelul portii de intrare produce toxina tetanica 10 15 zile (necesar readministrare antitoxina la 7 zile ) Elibereaza toxina tetanica exotoxina cu mare difuziune si agresivitate asupra biologiei celulare in general si asupra celulei nervoase in special. Difuziune : umoral, sanghin, limfatic (perineural) si din aproape in aproape in masa musculara Se fixeaza predilect pe sistemul nervos

Toxina tetanica
Se fixeaz predilect pe sistemul nervos : - fixare ireversibil - pl ci neuro-musculare musculat. striat - celule motoare coarne ant.m duva rahid. - celule nuclei motori nervi cranieni - modific ri func ionale i structurale s.n. - efect blocant sinapse - blocare inhib.spin. - modific ri metabolice i biochimice

Tetanos - semne, simptome

Perioada de incuba ie : 24 ore - 60 zile - cu ct mai scurt cu att mai grav - f r simptome (uneori ani de zile) Perioada de invazie : 12 - 24 ore Perioada de stare : - stabilie te diagnosticul - contractura musculaturii striate

Tetanus - perioada de invazie

Semne locale : - subiective senza ie de arsur dureroas la nivelul pl gii - plag uscat , aton , congestiv - fascicul ri spontane in jurul pl gii Semne generale : febr , hiperexcitabilitate sensorial ,cefalee,gre uri, somnolen , senza ie de tensiune n musc.obrajilor

Tetanus perioada de stare

Perioada n care se stabile te DGS. Contractura musculaturii striate, tonic In reprize, cu pauze,scurtare pauze Contractur permanent Rs sardonic, trismus maseterin, opistotonus, ortotonus Crize declan ate de excita ii senzoriale Asfixie, deces

Tetanus - Forme clinice

Latent Ombilical ( nou-n scut) Cefalic Splanchnic In func ie de evolu ia bolii - supracut

Tetanus - tratament
Profilactic : pl gi tratament corect Profilactic vaccinare Profilaxie antitetanic Declararea, tratamentul i internarea cazurilor de tetanos este obligatorie Accidentele sero-profilaxiei antitetanice Desensibilizarea Tratament curativ

Tetanus tratament curativ

In teren, medica ie anticonvulsivant diazepam, evacuare , transport Internarea unitate de boli contagioase Tratament specific de urgen : - neutralizare toxine circulante ser antitetanic doze mari i.m. 50.000 u.a.i. - anticonvulsivante, izolare - traheostomie, ventila ie mecanic

SEPTICEMIA
 Infectie generalizata datorata patrunderii in mod continuu sau intermitent a germenilor dintr-un focar septic si a toxinelor lor in torentul sanguin  Bacteriemia prezenta trecatoare a germenilor in sange- poate evolua fara simptomatologie

SEPTICEMIA
 Etiologie: a. Cauze determinante: germeni Gram pozitivi sau negativi aerobi si anaerobi, levuri b. Factori favorizanti: -nerespectarea asepsiei-antisepsiei - imunodepresie post radioterapie, citostatice - microbism latent cu flora rezistent la antibiotice - tare organice: diabet, subnutritie

SEPTICEMIA
 Mecanism: - necesita o poarta de intrare si prezenta germenilor in sange -poarta de intrare:-exogena(plagi, arsuri infectate) sau endogena(abcese profunde, angiocolita, hemodializa) - focar septic- locul de unde germenii se revarsa in circulatie - revarsare continua sau intermitenta

SEPTICEMIA
 Clinica:- incubatia- ore sau zile - debut- frison solemn, febra(40-41), alterarea starii generale - perioada de stare: - frison- la fiecare descarcare de germeni si toxine - febra: in platou(pneumococ), intermitenta(piocianic), remitenta (germeni cu virulenta mica), ascendenta (germeni cu virulenta mare) -alterarea starii generale(cefalee, greturi, ameteli, delir, diaree, icter, oligurie hemoragii, splenomegalie, hepatomegalie

SEPTICEMIA
Paraclinic:- semne de infectie- leucocitoza cu neutrofilie, anemie, VSH crescut - hemoculturi pozitive in timpul frisonului(explorarea de baza) Diagnostic:- pozitiv- existenta focarului septic, semne clinice, hemoculturi pozitive - diferential- cu granulia tbc, febra tifoida, boli eruptive, malarie, angiocolita,etc.

SEPTICEMIA
 Forme clinice: a.Evolutive:-supraacuta- evolutie in 3-4 zile, urmata de deces - acuta:- cea descrisa, in majoritatea cazurilor - subacuta- evolutie trenanta - cronice- cu germeni mai putini virulenti si rezistenta buna a organismului

SEPTICEMIA
 Forme clinice: b. Etiologice:- stafilococice- evolutie grava, cu metastaze septice in pulmon - streptococice- evolutie trenanta (S. viridans) sau cronica (S. hemolitici) - Gram negativi- evolutie grava, cu soc endotoxinic si anurie - anaerobi- dupa avorturi septice cu soc toxico-septic, icter, anurie - mixte 80% decese

SEPTICEMIA
 Forme clinice: c. Anatomo-clinice:- septicopiohemiasepticemie cu focare metastatice multiple la distanta si evolutie grava spre exitus - la semnele de septicemie se adauga semne de suferinta de organ (pulmon, ficat, rinichi, suprarenale), realizand MSOF

SEPTICEMIA
 Tratament: a. Profilactic:- al plagilor si afectiunilor valvulare, respectarea asepsiei si antisepsiei, asanarea focarelor septice b. Curativ:- medico-chirurgical - antibioterapie cu spectru larg in doza bactericida (asociere de lactamine, aminoglicozide, cefalosporine) -chirurgia focarului septic- incizii, drenaje - vaccinoterapie si gamaglobuline - medicatie patogenica- heparinoterapie, corticoterapie, seruri imune - medicatie simptomatica- analgetice, antipiretice

SOCUL SEPTIC
- Este suferinta tisulara hipoxica asociata cu prezenta in sange a germenilor patogeni - Poate complica infectiile chirurgicale produse de microbi virulenti - Al patrulea ca frecventa dupa socul hipovolemic, hemoragic, cardiogen - Mortalitate ridicata( 50-80%)

SOCUL SEPTIC
 Etiologie:- bacterii, virusi, riketsii, paraziti, ciuperci - cel mai frecvent- gram negativi (E.coli, proteus), mai rar gram pozitivi ( pneumococ, stafilococ, clostridium) - factori favorizanti- infectie urinara, gastro-intestinala, biliara, genitala, cutanata

SOCUL SEPTIC
 Patogenie: - hipoxie tisulara prin reducerea aportului de oxigen prin maldistributia fluxului sanguin datorata endotoxinei microbiene si a mediatorilor eliberati de aceasta - initial- reactie inflamatorie de aparare contra infectiei - ulterior- soc septic cu alterarea circulatiei si hipoxie tisulara

SOCUL SEPTIC
 Endotoxina germenilor gram- negativi: - cel mai important factor declansator - efect toxic direct pe celulele endoteliale cu cresterea permeabilitatii si extravazare lichidiana in interstitiu - activeaza factorul XII Hageman - activeaza complementul, cu eliberare de histamina si activarea neutrofilelor - initierea procesului de fagocitoza cu eliberare de citokine si metaboliti ai acidului arahidonic

SOCUL SEPTIC
 Modificari hemodinamice: -initial- circulatie hiperdinamica cu debit cardiac crescut si rezistenta vasculara sistemica scazuta, rezultand hipotensiune arteriala( faza hiperdinamica) - cauza:- eliberarea de histamina, bradikinina, prostaglandine, opioizi endogeni -maldistributia sangelui la nivel tisular - scade diferenta arterio-venoasa in oxigen prin incapacitatea tesuturilor de a extrage oxigenul - suprasolicitare cardiaca, cu reducerea contractilitatii miocardului

SOCUL SEPTIC
 Modificari hemodinamice: - ulterior- scaderea debitului cardiac cu hipotensiune arteriala si vasoconstrictie periferica(faza hipodinamica) - cauza- actiunea directa a mediatorilor eliberati, perfuzia inadecvata prin maldistributie si incapacitatea tesuturilor de a metaboliza oxigenul - se instaleaza MODS - afectare cardiaca(insuficienta cardiaca), pulmonara(ARDS), renala(necroza tubulara acuta), hepatica(necroza centrolobulara), gastrica(HDS), intestinala(colita ischiemica), pancreatica(pancreatita ischiemica) - imunodepresie, CID - prognosticul depinde de numarul organelor afectate( mortalitate 100% cand sunt atinse 4 organe)

SOCUL SEPTIC
 Clinic:- faza hiperdinamica- puls amplu, tegumente calde, tahicardie, polipnee, - apar primele semne de MODS: confuzie, oligurie, subicter scleral - faza hipodinamica- hipotensiune marcata, tahicardie, extremitati reci, cianotice, oligo-anurie, intoleranta la alimentatia enterala, semnele disfunctiei multiple de organ  Paraclinic:- valori crescute ale saturatiei in oxigen a sangelui venos prin deficit de utilizare - acidoza lactica, trombocitopenie, granulocitoza sau granulocitopenie - scaderea PH-ului gastric

SOCUL SEPTIC
 Tratament: a.Asigurarea suportului hemodinamic -cresterea debitului cardiac(100-150% din normal) prin administrare de lichide si suport inotropic - cresterea continutului in oxigen al sangelui arterial prin optimizarea concentratiei de hemoglobina si mentinerea unei saturatii a oxigenului de peste 95%

SOCUL SEPTIC
 Tratament: -terapie volemica:-administrare de cantitati mari de lichide pentru refacerea volemiei si cresterea intoarcerii venoase - se prefera solutiile coloidale - in caz de anemie- sange sau masa eritrocitara

SOCUL SEPTIC
 Tratament: - medicatia inotropica si vasoconstrictoare - inotropicele cresc debitul cardiacprin cresterea contractilitatii miocardului - initial- dopamina 5-20 g/kgC/min, ulterior adrenalina sau noradrenalina 1-15 mg/min - oxigenoterapie pe masca si ventilatie mecanica pentru ameliorarea oxigenarii sangelui arterial

SOCUL SEPTIC
 Tratament: - corectarea tulburarilor metabolice: - solutii alcaline in acidoza lactica - insulina in caz de hiperglicemie - in caz de CID- plasma proaspata congelata, concentrat trombocitar, heparinizare - suport nutritiv- regim hipercaloric ( 3035 kcal/kg/zi- alimentatie pe sonda nazogastrica

SOCUL SEPTIC
 Tratamentul insuficientelor de organ:
- ventilatie mecanica cu PEEP in ARDS - protectoare de mucoasa, antiacide, hemostaza endoscopica in hemoragii de stress - hemofiltrare in insuficienta renala - tratamentul CID

SOCUL SEPTIC
 Tratament etiologic: - antibioterapie si eradicarea focarelor septice - initial tratament antibiotic combinat in doze mari, ulterior conform antibiogramei - terapie imunologica( anticorpi anti lipopolizahridele endotoxinei bacteriene) - drenaj chirurgical al focarelor de infectie( esential)

INFECTII NOZOCOMIALE
 Infectie dobandita de pacient in cursul spitalizare  Frecventa intre 5 - 20% functie de profilul clinicii  Frecventa 28-30% in serviciile de reanimare  15-17% in chirurgia de urgenta  6-7,5% in chirurgia la rece  Determina 75% din decesele din clinicile de chirurgie generala

INFECTII NOZOCOMIALE
 Patogenie: - rezultatul interactiunii intre un agent infectios si gazda susceptibila prin intermediul transmisiei a- rezervorul endogen:- cel mai frecvent - sursa e pacientul , la care se produce autoinfectia - cel mai frecvent- flora digestiva b- rezervoare exogene- contaminarea sistemului de aer conditionat, de apa al spitalului -echipament medical- aparate de ventilatie mecanica, de dializa tuburi de dren, catetere intravenoase c- personalul medical, vizitatori, alti bolnavi

INFECTII NOZOCOMIALE
 Transmisia: a.Contact direct- prin maini infectate b.Contact indirect- prin intermediul unui echipament infectat c.Pe cale aeriana d.Contaminarea intraoperatorie a peritoneului si plagii operatorii e.Translocatia bacteriana

INFECTII NOZOCOMIALE
 Gazda:- alterarea mecanismelor de protectie ale gazdei prin: a. Afectiuni concomitente- neoplazii, arsuri, etilism, boli cronice b. Malnutritia c. Varsta inaintata d. Tratamente medicamentoase- citostatice, imunosupresive, antiacide, antibiotice e. Iradierea preoperatorie f. Acte medicale invazive

INFECTII NOZOCOMIALE
 Etiologie: -germeni oportunisti, multirezistenti, cu patogenitate crescuta -bacili gram negativi- peste 50% din cazuriproduc infectii urinare, ale plagilor chirurgicale, pneumonii, bacteriemii(E. coli , Enterobacter, Piocianic, Proteus) - Stafilococul(15-21%)- infectii de plaga, alte infectii cutanate de spital - Streptococul(5-10%)- infectii urinare, infectii de plaga - anaerobi- peritonite postoperatorii, pneumonii

INFECTII NOZOCOMIALE
Etiologie: -ciuperci (2-3%) dupa antibioterapie prelungita, in caz de imunodeficienta severa - cel mai frecvent cu Candida - virusuri(5%)- virusuri respiratorii, rubeolic, virusul hepatitei B, HIV

INFECTII NOZOCOMIALE
 Profilaxie: - Respectrea asepsiei si antibioterapie profilactica preoperatori - Folosirea de catre personal a metodelor specifice de prevenire a infectiilor prduse de dispozitive mecanice invazive - Perfectionarea continua a personalului - Studiu bacteriologic periodic al clinicii