ANEMIA

FERIPRIVA
DR.ANTON DANA
DEFINIŢIE
• Anemia este o afecţiune datorată
alterării hemoglobinsintezei ca
urmare a scăderii capitalului global
de fier al organismului.
• ETIOLOGIE
• În etiologia anemiei feriprive sunt incriminate
următoarele condiţii:
• 1. Rezerve martiale insuficiente la naştere:
prematuri, dismaturi, gemeni;
• 2. Aport deficitar: diversificare tardivă,
alimentaţie artificială cu lapte de vacă, exces de
făinoase,dificultati de alimentaţie;
• 3. Deficit de absorbţie:
• -globală: aclorhidrie, gastrită atrofică, celiachie,
mucoviscidoză, intoleranţă la dizaharide, rezectii
intestinale, diarei trenante severe, factori
inhibitori în alimentaţie (fitaţi, fosfaţi, carbonaţi)
sau absenţa unor factori reducători (acid
ascorbic, acizi biliari, acid clorhidric, fructoză).
• -selectivă pentru fier: sindrom Riley.
• 4. Tulburări de transport: a/hipotransferinemia
congenitală/dobândită, disproteinemii;

• 5. Pierderi de sânge:
• -perinatale:placenta previa, sângerări
placentare, ruptura cordonului ombilical sau
pensarea precoce a acestuia;
• -postnatale: alergie la proteinele laptelui de
vacă, hernie diafragmatică, epistaxis
recidivant, parazitoze intestinale, boala
ulceroasă, ulcerul diverticulului Meckel,
hematurie recidivantă, menstre abundente,
boală hemoragică a nou-născutului prost
compensată,administrarea unor medicamente:
antiinflamatorii nesteroidiene, prednison,
chelatori de fier.
• 6. Necesităţi crescute de fier:
prematuri, dismaturi, gemeni,
malformaţii de cord cianogene, creştere
accelerată, pubertate, sarcină, lactaţie.
• 7.Deturnarea fierului: infecţii (urinare,
TBC), stări inflamatorii cronice,
hemosideroza, colagenoze, neoplazii.
• 8. Pseudocarenţe: fierul este prezent în
cantitate suficientă, dar nu participă la
eritropoieză.
• TABLOU CLINIC

• Anemia feriprivă se întâlneşte cel mai frecvent

la grupa de vârstă 3 luni-2 ani, cu maximum
de frecvenţă între 6-18 luni. Cel mai frecvent,
debutul are loc în al doilea trimestru de viata
pentru sugarul născut la termen şi în primul
trimestru pentru prematuri.
• Semnele clinice care apar sunt consecinţa
tulburărilor produse de hipoxia antrenată de
scăderea hemoglobinei şi de lipsa fierului
celular.
• Simptomatologia funcţională este
necaracteristică: copiii sunt apatici, obosiţi,
irascibili, cu o capacitate redusă de
concentrare.
• Simptomele obiective sunt consecinţa afectării
mai multor aparate şi sisteme:
• -tegumentele şi mucoasele: paloare generalizată,
tegumente uscate şi aspre, cu transpiraţii
abundente, păr friabil;
• -tractul gastro-intestinal: anorexie, glosită
atrofică, stomatită angulară, disfagie,
malabsorbţie, aciditate gastrică redusă, sângerări
intestinale, tendinţă la constipaţie, pica (înclinaţie
spre ingestia de pământ, gheaţă sau alte
materiale necomestibile);
• -aparat cardio-vascular: frecvenţă cardiacă
crescută, creşterea debitului cardiac,
cardiomegalie, insuficienţă cardiacă (în forme
severe);
• -sistem osteo-muscular: scăderea
performanţelor fizice, modificări osoase (în
special la metacarpiene şi oasele calotei
craniene), hipotonie musculară, întârzierea
dezvoltării motorii la sugari;
• -sistem nervos central: iritabilitate, tulburări de
atenţie şi memorie, scăderea performanţelor
scolare, spasmul hohotului de plâns. În forme
grave pot apare lipotimii şi edem papilar.
• -sistemul imunologic: susceptibilitate crescută
la infecţii;
• -ţesutul hematopoietic: splenomegalie
moderată
• EXAMENE PARACLINICE

• -frotiul de sânge periferic evidenţiază: microcitoză

(VEM sub 70 μ3 sub 2 ani, sub 73 μ3 între 2-5 ani,
sub 80 μ3 peste 12 ani); hipocromie ( HEM<sub
27pg, CHEM sub 30%).
• -fierul seric scăzut, capacitatea de legare a fierului
seric crescută, indicele de saturare a transferinei
scăzut.
• -feritina serică – oglinda fidelă a rezervei de fier –
scade sub 10ng/ml (normal = 30-142 ng/ml).
• -scăderea numărului de hematii, alterarea
morfologiei eritrocitare (anulocite, hematii în
“semn de tras la ţintă”), reticulocite normale sau
devieri minore în plus sau minus ; uşoară
granulocitopenie şi trombocitoză în formele severe.
• DIAGNOSTIC POZITIV

• Criteriile de diagnostic în anemia feriprivă sunt:

• -anamneza: evidenţiază aportul inadecvat, pierderi
de sânge o perioadă îndelungată, existenţa unor
infecţii cronice, etc;
• -examenul clinic: paloare, iritabilitate, oboseală,
anorexie, creştere ponderală nesatisfăcătoare,
transpiraţii abundente, etc;
• -confirmarea diagnosticului de anemie:
hemoglobina şi hematocritul scăzute,
caracterizarea morfologică (hipocromă,
microcitară), sideremia scăzută, creşterea
capacităţii de legare a fierului, feritina serică
scăzută
• -proba terapeutică cu preparate cu fier: criza
reticulocitară după 7-10 zile, normalizarea
parametrilor eritrocitari după 4 săptămâni.
• TRATAMENT
• a.TRATAMENT PROFILACTIC
• ▪în perioada prenatală:
• -alimentaţia corectă şi echilibrată a
gravidei;
• -tratamentul anemiei feriprive a
gravidei;
• -profilaxia naşterii premature.
• ▪în perioada perinatală:
• -ligatura tardivă a cordonului
ombilical (creşte cu 40-50 ml
capitalul de fier).
• ▪în perioada postnatală:
• -alimentaţia corectă a sugarului, cu
preferarea alimentaţiei naturale
(biodisponibilitate superioară a fierului din
laptele matern);
• -sugarii sănătoşi născuţi la termen, alimentaţi
natural necesită 1 mg/kg/zi fier din luna a IV-
a de viaţă până la diversificarea aliemntaţiei;
• -alimentaţie artificială cu preparate de lapte
praf îmbogăţite în fier;
• -diversificare corectă, cu preparate alimentare
cu conţinut crescut de proteine animale şi
implicit de fier;
• -sugarii cu vârsta între 6-12 luni au nevoie de 11
mg fier/kg/zi provenit din alimente (carne roşie,
vegetale) sau preparate orale;
• -copiii cu vârsta între 1-3 ani necesită 7 mg
fier/kg/zi provenit din carne, vegetale şi fructe cu
vitamina C pentru creşterea absorbţiei;
• -suplimentarea aportului de fier prin preparate
alimentare (cereale, lapte praf) fortifiate cu fier
sau prin preparate medicamentoase (1-2mg/kg
corp/zi la grupele de sugari cu risc crescut:
prematuri, gemeni, malnutriţi, sugari cu tulburări
digestive trenante sau cu infecţii repetate); se
evită administrarea fierului la prematurii sub 2
luni, mai ales în lipsa unei suplimentări adecvate
cu vitamina E, din cauza riscului declanşării unei
anemii hemolitice prin picnocitoză.
• -în perioada pubertară, în special la
sexul feminin: dietă echilibrată, cu
proteine animale cu valoare biologică
înaltă şi vegetale bogate în fier.
• b.TRATAMENT CURATIV
• Mijloace terapeutice: masuri dietetice,
medicamentoase, terapie transfuzionala.
• Obiectivele tratamentului curativ sunt;
• -corectarea anemiei;
• -reconstituirea rezervelor de fier;
• -înlăturarea cauzei sideropeniei.
• Mijloacele terapeutice disponibile sunt:
• a.tratamentul dietetic;
• b.tratament medicamentos;
• c.terapie transfuzională.
• a.Tratamentul dietetic al anemiei feriprive:
• - alimentaţie naturală (deşi conţinutul în fier este
mai scăsut, rata de absorbţie a fierului din laptele
uman este 50% faţă de 12% din laptele de vacă);
• - evitarea introducerii prea precoce (sub 4-5 luni) a
alimentelor solide cu efect nefavorabil asupra
absorbtiei fierului;
• - în situaţiile în care alimentaţia naturală nu este
posibilă, se recomandă alimentaţia artificială cu
preparate de lapte praf fortifiate cu fier;
• - diversificarea cu preparate de carne (rata de
utilizare a fierului este de 20 de ori mai mare decât
din vegetale), cereale, piureuri de fructe şi legume
fortifiate cu Fe;
• - evitarea excesului de fitaţi, fosfaţi şi săruri de
calciu, cu efect inhibant asupra absorbţiei fierului.
• b.Tratamentul medicamentos reprezintă
elementul cel mai important al terapiei
anemiilor hipocrome hiposideremice.
• Feroterapia este indispensabilă,
preferându-se ori de câte ori este posibil
calea de administrare orală. Doza
recomandată este de 4-6 mg/kg corp/zi,
divizată în 3 prize administrate între mese.
Ţinând cont de toleranţa defectuoasă a
preparatelor de fier administrate per os,
cantitatea maximă/doză se limitează la 50-
100 mg Fe++, iar doza/ 24 ore la 100-
300mg.; Durata feroterapiei este de
minimum 6-8 săptămâni dupa corectarea
constantelor hematologice pentru a asigura
reconstituirea rezervelor marţiale.
• Feroterapia pe cale parenterală are
indicaţii restrânse: intoleranţă
digestivă absolută, deficit de
absorbţie a fierului, afecţiuni
digestive care contraindică terapia
per os (boală ulceroasă, rectocolită
ulcero-hemoragică), inconsecvenţă la
tratament a pacientului, deficit de
fier foarte sever (hemoglobina sub 5-
6 g/dl) necorectabil prin dozele
tolerate per os.
• c.Terapia transfuzională
• Transfuziile de masa eritrocitară sunt
indicate în următoarele situaţii:
• -hemoglobină sub 4-5g/dl;
• -semne de insuficienţă cardiacă asociată;
• -infecţii asociate.
• Cantitatea de masă eritroocitară se
calculează cu formula:
• ml masă eritrocitară de perfuzat = (Hb
ideală – Hb actuală)x G(kg) x 2
• Cantitatea calculată se administrează
fracţionat (10-15 ml/administrare), într-un
ritm de maximum 40 ml/oră.