Colegiul de Medicină Bălţi

Prezentare
Tema: ,,Varicela,,

A elaborat: Darii Nina

gr. Amg-504
Profesor: Sadovschi Natalia
2021
 Cuprins:
Conceptul de ,,varicelă,,;
Etiologia varicelei;
Patogenie și Morfopatologie;
Tabloul clinic al varicelei;
Tratamentul;
Diagnosticul diferențial;
Complicațiile;
Bibliografia.
 Varicela este o boală
virală, foarte
contagioasă,
caracterizată clinic
printr-o erupţie
veziculară care apare în
mai multe unde eruptive.
Importantă în practică
prin contagiozitatea şi
frecvenţa ei mare la
copii.
 Etiologie:
Agentul etiologic este virusul varicelozosterian. Agentul
cauzal măsoară 150-200 nm, conţine ADN cu dublă spirală.
Este dermotrop, dar afectează şi viscerele. Se determină în
conţinutul veziculelor şi sânge.
Primoinfecţia cu VZV o produce varicela, după care el rămâne
cantonat în ganglionii
senzitivi; când titrul anticorpilor
anti-VZV se reduce, infecţia se
poate redeştepta şi produce Herpes
(Zona) Zoster. Virusul VZ este
puţin rezistent în mediul extern.
PATOGENIE ŞI MORFOPATOLOGIE:
 Poartă de intrare a virusului varicelozosterian în organism o
constituie mucoasele nazofaringiană şi conjunctivală.
 Virusul se multiplică în tractul respirator, apoi difuzează în sânge,
determinând viremia.
 Pe cale sanguină, virusul, fiind dermotrop, ajunge la piele, unde
se multiplică în straturile superficiale, realizând leziuni
caracteristice (degenerescentă balonizantă a celulelor şi edemul
intracelular) şi rezultă formarea veziculelor, formarea celulelor
gigante multinucleate cu incluziuni corpusculare intracelulare.
PATOGENIE ŞI MORFOPATOLOGIE:
S-au relevat leziuni în mai multe organe: arii de
necroză focală şi incluzii corpusculare acidofile în
mucoasa tractului respirator, digestiv, urogenital,
conjunctive, ficat, pancreas, rinichi, suprarenale, SNC,
plămâni. în formele generalizate se constată şi
hemoragii în viscere.
 Tabloul clinic:
Perioada de incubaţie durează 11-21 zile (în medie 2
săptămâni).

1. Perioada prodromală: este de scurtă durată (1-2 zile)

se manifestă prin:
• Cefalee;
• Febră moderată;
• Inapetenţă;
• Vărsături;
• Rash scarlatiniform.
 Tabloul clinic:
2. Perioada eruptivă - începe acut cu febră (37,5 -
38,50°C) şi cu erupţiile varicelare.

• Erupţia apare pe tegumentele trunchiului, apoi pe faţă,

pe pielea capului şi membre. Elementele eruptive la
început sunt macule mici (2-6 mm) rotunde sau ovale,
de culoare roşie, în 6-8
ore maculele se transformă
în papule care după alte
6-8 ore devin vezicule
înconjurate de zonă
eritematoasă.
 Tabloul clinic:
 Veziculele reprezintă elementele eruptive caracteristice . Cele
rotunde sau ovale de 2-3 mm şi rar de 10 mm în diametru sunt
situate foarte superficial, au un conţinut clar, datorită cărui fapt se
aseamănă cu "picătura de rouă", nu confluează. Vezicula varicelei
este uniloculară, se rupe uşor la microtraumatisme şi este
pruriginoasă.
 In varicela necomplicată după 12-24 ore lichidul veziculelor devine
tulbure (prin aflux de leucocite) şi prin resorbţia sa centrul veziculei
se înfundă, conducând la "ombilicarea" elementului eruptiv.
 Tabloul clinic:
 În alte 24-48 ore vezicula devine plată, se usucă, formându-se crustă care
va cădea după 5-10 zile. Crustele nu lasa cicatrice, ci numai o depigmentare
trecătoare. Veziculele suprainfectate lasă cicatrice. Unele macule şi papule
nu ajung în stadiul de veziculă. Concomitent creşte temperatura corpului
realizând o curbă ondulată.
 Erupţia în varicela apare în 3 şi mai multe puseuri la intervale de 2-3 zile,
determinând un polimorfism fals. Numărul elementelor eruptive ajunge
până la zeci şi sute.
 Erupţia de varicela predomină pe trunchi, caracter "centripet", este prezentă
de regulă pe partea piloasă a capului şi
pe faţă şi aproape că nu apare pe palme
şi plante. Veziculele apar şi pe mucoasa
bucală, conjunctivală anogenitala, mai rar,
laringiană, dar sunt efemere, se sparg uşor,
transformându-se în eroziuni-ulceraţii
superficiale.
 Tabloul clinic:
 Starea generală a bolnavului de regulă este moderat afectată.
 Febra, cefaleea, starea de rău însoţeşte fiecare puseu eruptiv în
concordanţă cu severitatea bolii. Des, cel mai supărător simptom este
prurita. Evoluţia varicelei este de regulă uşoară, urmată de imunitate
durabilă.
 Probleme dificile prezintă persoanele imunodeprimate (leucemii, grefe
medulare, SIDA, terapie prelungită cu corticosteroizi, cu unele boli
concomitente: astm bronşic, eczeme, diabet zaharat, ciroza hepatică etc),
gravidele, formele severe şi complicaţiile.
 Tratamentul:
 Varicela se tratează la domiciliu, în condiţii de izolare.
 Spitalizarea este indicată în cazurile severe pacienţilor imunodeprimaţi,
cu complicaţii.
 Tratamentul este simptomatic, având la bază îngrijirile curente cu
respectarea igienei pielei - prelucrarea veziculelor cu soluţii de antiseptice
uşoare (alcool, 1% verde de briliant, albastru de metilen), şi mucoaselor -
prin spălaturi cu infuzii de muşeţel (romazulan).
 Repausul la pat este obligatoriu 7 zile, sau mai mult.
 Baia nu este permisă până la uscarea crustelor. Antibioticele sunt indicate
numai în complicaţiile bacteriene.
 Tratamentul:
 Tratamentul antiviral (acyclovir) în varicela, început în primele 24 ore de la
debutul erupţiei: reduce durata şi severitatea bolii precum şi incidenţa
complicaţiilor şi mortalităţii.
 Antipiretice (Paracetamol);
 Analgetice (Ibuprofen);
 Antihistaminice (Desloratadin, Suprastin, Diazolin);
 Vasoconstrictoare sau decongestante (sol.Nafazolină);
 Vitaminoterapia;
 Hormonii corticoizi au efect nefavorabil asupra varicelei, favorizând
generalizarea şi agravarea erupţiei, mai ales dacă sunt administraţi în
perioada de viremie. Corticoterapia dă rezultate bune în tratamentul
encefalitei variceloase.
 Diagnosticul diferențial:
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL al varicelei se face cu
următoarele boli şi grupe de boli:
1. viroze cu erupţie veziculară: variola, herpesul zosterian, herpesul
simplex, stomatita veziculoasă cu exantem (provocată de virusul
Coxsackie);
2. bacterioze: impetigo strepto- sau stafilococic, pemfigus, foliculite,
piodermie, septicemii cu erupţii uneori veziculoase, tuberculide de
culoare brună;
3. spirohetoze: sifilisul variceliform, îndeosebi secundar,
4. boli parazitare: scabia, în care leziunile variate (şanţ acarian,
vezicule perlate, papulovezicule, leziuni de grataj) predomină pe
trunchi;
5. boli de etiologie variată: eritemul exudativ polimorf, erupţii
iritative veziculoase, înţepături de insecte (papule pruriginoase);
erupţii alergice.
 Complicațiile:
A.Complicaţiile specifice prin invazia virusului varicelozosterian:
 Pneumonie variceloasă primară.
 Laringită (crupul laringian).
 Pneumonie cu celule gigante Hecht.
 Encefalită, meningoencefalită, cerebelită.
 Rare - mielită, poliradiculoneuropatită, neurită optică.
 Rareori mai pot fi: keratită ulceroasă, uveită, necroză corneană,
hepatită, pancreatită, orhită, artrită, miocardită etc
B.Complicaţiile nespecifice (prin suprainfecţii bacteriene):
o Pneumonie, bronhopneumonie;
o Stomatită, otită, amigdalită;
o Laringită, traheobronşită;
o Conjunctivită purulentă.
 Bibliografie

http://www.medtorrents.com/blog/varicela/2017-02-21-389

https://mamaplus.md/de-ale-femeilor/sanatate/cu-ce-tratam-v
aricela-la-copii-pe-langa-verdele-de-briliant-metode-moderne

https://www.medlife.ro/articole-medicale/varicela-transmitere
-simptome-complicatii

https://crdm.md/images/ups/protocol/Varicela_la_copil.pdf
Vă mulțumesc
pentru atenție!