Lucru La Inaltime

ALEGEREA ŞI UTILIZAREA
ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE
PROTECŢIE ÎMPOTRIVA CĂDERILOR
DE LA ÎNĂLŢIME PENTRU LUCRĂRI PE
ŞANTIERE MOBILE
ALEGEREA ŞI UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE PROTECŢIE
ÎMPOTRIVA CĂDERILOR DE LA ÎNĂLŢIME PENTRU LUCRĂRI PE ŞANTIERE MOBILE
 Din totalul accidentelor de muncă mortale, cca. 15% sunt datorate

căderii de la înălţime
 Accidentele de muncă pot avea un impact financiar major, în special

pentru întreprinderile mici, pentru care unele costuri sunt evidente
 Îmbunătăţirea SSM prezintă importanţă nu numai din punct de vedere

uman, pentru a reduce suferinţele lucrătorilor, dar şi ca un mod de a
asigura succesul şi durabilitatea întreprinderilor, printr-o dezvoltare
economică mai bună pe termen lung
 Deoarece șantierele temporare constituie un sector de activitate în

care lucrătorii sunt expuși unor riscuri variate şi soluțiile arhitecturale
și organizatorice necorespunzătoare sau o proastă planificare a
lucrărilor pot avea un impact negativ uman, financiar şi economic
ridicat, este necesară o întărire a coordonării între diferiții colaboratori
chiar din stadiul de elaborare a proiectului lucrării, dar și în timpul
realizării acestuia.
Aşa cum reiese din HG 300/2006 persoana competentă, desemnată de

beneficiarul unei lucrări sau de către managerul de proiect, în scopul
organizării cooperării între angajatori, inclusiv a celor care se succed pe
şantier, pe toată durata realizării lucrării este coordonatorul în materie de
securitate şi sănătate.
Rolul coordonatorului în materie de securitate şi sănătate este de a:
 organiza cooperarea între angajatori şi de a coordona activităţile

acestora privind protecţia lucrătorilor, prevenirea accidentelor şi a riscurilor
profesionale;
 coordona activităţile care urmăresc aplicarea corectă a instrucţiunilor de

lucru şi de securitate a muncii;
 stabili în colaborare cu managerul de proiect şi antreprenorul, măsurile

generale aplicabile şantierului;
 stabili împreună cu antreprenorul, obligaţiile privind utilizarea

mijloacelor de protecţie colectivă şi individuală.
A coordona  a controla  a cunoaşte

ABILITĂŢI
Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate:
 identifică riscurile şi descrie lucrările care pot prezenta riscuri

pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor;
 evaluează riscurile aferente planificării (lucrări efectuate

simultan, termene etc.);
 evaluează riscurile aferente execuţiei şi întreţinerii lucrărilor;
 evaluează riscurile aferente tehnicilor folosite şi interacţiunile cu

activităţile industriale din locul sau din vecinătatea locului unde este
amplasat şantierul de construcţii;
 formulează propunerile pentru evitarea, reducerea şi combaterea

riscurilor la sursă şi adaptarea lucrului la forţa de muncă
 Lucrul la înălţime este orice loc deasupra, la

sau sub nivelul solului, unde dacă nu au fost
luate măsuri de protecție o persoană ar putea să
cadă și să se rănească.
Exemple de activităţi care sunt clasificate ca lucrări la înălțime:

• lucrul pe platforme suspendate;
• lucrul pe un acoperiș;
• ridicarea cofrajelor şi cofrarea;
• lucrul la nivelul solului lângă un șanț /o groapă neacoperit/ă;
• lucrul pe o scară, etc...
Expunerea la risc de cădere de la înălţime poate avea loc:
 în timpul accesului la locul sau postul de lucru (cu sau fără

echipamente sau materiale);
 în timpul lucrului.
Tipuri de riscuri
 Atunci când se lucrează la înălțime au fost identificate următoarele

tipuri de riscuri:
 riscul de cădere;
 riscul de cădere urmat de:
 balansarea corpului şi lovirea de obstacole ("efect de pendul");
 solicitărilor transmise de către centură organismului;
 suspendarea corpului lucrătorului în echipamentul de oprire a
căderii şi timpul petrecut în această poziție;

 riscul legat de EIP
 nu este montat în mod corespunzător;
 împiedică mişcarea liberă a organismului;
 împiedică punerea altor componente ale EIP;

Tipuri de riscuri
 riscul de declanșare a căderii ca urmare a aderenţei insuficiente a

încălțămintei; amețelii; orbirii (ca urmare a obiectelor strălucitoare);
lipsei de vizibilitate; şoc hipodermic sau insolatie; scăderea rapidă a
temperaturii;
 riscul specific legat de tipul/sarcina de muncă: mecanic (margini

ascuțite, instrumente ascuțite, căderea obiectelor, etc); termic (scântei,
flacără liberă, etc); chimic; electric;
 risc datorat condiţiilor atmosferice - vânt, ploaie sau gheaţă peste

pasarele, etc
Expunerea la risc
 În fiecare moment al lucrului, expunerea la risc trebuie redusă la minimum;
 Importanța agățării în stare de inconştienţă nu ar trebui să fie subestimată,

deoarece aceasta poate duce la complicații, care ar putea afecta funcțiile vitale;
 Documentul de evaluare a riscurilor și planul de operare trebuie să

prevadă:
 riscurile de cădere de la înălțime și riscul care apare în urma atârnării,
 măsurile de urgență și proceduri pentru a reduce timpul de atârnare la câteva

minute
Minimizarea riscurilor prin:

 măsuri tehnico-organizatorice
 măsuri de protecție colectivă
 utilizarea echipamentului de protecție personală

devine obligatorie (EIP).
SISTEME DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA CĂDERII

Măsuri de prevenire şi protecţie
1. Măsuri de potecţie colective prin

intermediul cărora este
PREVENITĂ CĂDEREA:
• Sisteme de balustrade
• Bariere, garduri
• Schele
• Platforme de lucru cu balustrade
• Platforme elevatoare mobile
multiutilizator
2. Măsuri de individuale de protecţie –

previn căderea personalului
• Echipament individual de protecție – EIP
de limitare;
• Platforme elevatoare mobile uniutilizator;
• Platforma;
• Sisteme individuale de prevenirea
căderii (cadre mobile)
3. Măsuri de prevenire şi protecţie colective

care minimizează înălţimea şi consecinţele
• Plase la nivelul căderii
• Plase sub nivelul căderii ( max. 2 m sub
nivelul de lucru)
• Sisteme de aterizare pe moale
4. Măsuri individuale de prevenire şi

protecţie care minimizează înălţimea şi
consecinţele
• Sistem de oprire a căderii

5. Măsuri de prevenire şi protecţie
colective care minimizează consecinţe
• Sisteme de aterizare pe moale;
• Air-bags;
• Bureți;
• Plasă sub nivelul căderii (< 6 m sub nivelul
de lucru)

7. Măsuri de prevenire şi protecţie colective
ajutătoate
• Scări, trepte, platformă cu trepte, platforme fără
balustradă, capre (nu într-o ordine anume)
• Instruire, supraveghere, training, control
medical
• Semnalizare securitate
6. Măsuri de individuale de prevenire şi

protecţie care minimizează consecinţe
• Sisteme de reducere a rănirilor (jachete
gomflabile)
• Alte EIP asociate în nod normal cu cele
de oprire a căderii căderii: jachete
fluorescente, etc.
 Atunci când se planifică lucrări la înălţime există o ierarhie a măsurilor de

protecţie care urmează să fie luate, cum ar fi:
 să se acorde prioritate mai mare măsurilor de protecţie colective,
faţă de măsurile individuale de protecţie şi utilizarea celor din urmă
 numai în cazul în care o evaluare a riscului a demonstrat că

activitatea poate să fie realizată pe cât posibil în condiţii de
siguranţă în timpul utilizării EIP şi folosirea altor echipamente, de
lucru mai sigure nu este posibilă şi utilizatorul şi un număr
suficient de persoane disponibile au beneficiat de o formare
adecvată şi specifică operaţiunilor preconizate, inclusiv a
procedurilor de salvare.
ALEGEREA ŞI UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA
CĂDERILOR DE LA ÎNĂLŢIME PENTRU LUCRĂRI PE ŞANTIERE MOBILE
Referitor la echipamentele individuale de protecţie împotriva căderilor

de la înălţime, coordonatorul în materie de securitate şi sănătate
trebuie:
 să fie capabil să evalueze dacă există riscul de cădere de la

înălţime la un loc de muncă şi dacă utilizarea EIP este singura soluţie
sau pot fi adoptate alte măsuri;
să fie capabil să definească corect rolul pe care trebuie să-l

îndeplinească EIP împotriva căderilor de la înălţime: prevenire a
căderilor, oprire a căderilor, salvare, pentru ajungere la locul de muncă
sau pentru utilizare la locul de muncă;
 Atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin măsuri,
metode sau proceduri de organizare a muncii ori prin mijloacele tehnice de
protecţie colectivă, se utilizeză echipamentul individual de protecţie.
 Conform art 3 (1) al HG 1048/2006 „Prin EIP se înţelege orice echipament

destinat să fie purtat sau ţinut de lucrător pentru a-l proteja împotriva
unuia sau mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea şi
sănătatea la locul de muncă, precum orice element suplimentar sau
accesoriu proiectat în acest scop.”
 EIP reprezintă ultimul obstacol între organismul uman şi

factorii de risc, factorii periculoşi din mediul de muncă, obstacol
care poate preveni sau împiedica accidentarea sau îmbolnăvirea
profesională.
 HG 355 / 2007 stabileste cerinţele minime pentru supravegherea

sănătăţii lucrătorilor
 Conform art. 6 din HG 355/2007 “Angajatorii din orice domeniu de
activitate, atât din sectorul public, cât şi din sectorul privat, sunt
obligaţi să respecte reglementările în vigoare privind
supravegherea sănătăţii lucrătorilor.”.. şi să asigure fondurile şi
condiţiile efectuării tuturor serviciilor medicale profilactice necesare
pentru supravegherea sănătăţii lucrătorilor.
 In condiţiile desfăşurării lucrului la înălţime, conform

Fişei 123 - Munca la înalţime, sunt stabilite condiţiile pe care
trebuie să le îndeplinească persoanele care lucrează la înălţime,
precum şi perioadele la care au loc examinarile medicale
 Sistemul de protecţie individuală împotriva

căderii include:
 un dispozitiv de susţinere a corpului care
este legat printr-un
 mijloc de legătură cu sau fără absorbitor, la
 un punct de ancorare rezistent.
Dispozitiv de susţinere a corpului
1 Bretea
2 Bretea secundară
3 Bretea fesieră (bretea principală)
4 Chingă coapse
5 Dublură lombară pentru poziţionare în timpul
lucrului
6 Element reglare
7 Element de prindere a opritorului de cădere
8 Cataramă
9 Element de prindere pentru poziţionare în
timpul lucrului
Centură complexă cu element de prindere dorsal şi element de prindere pentru
poziţionare în timpul lucrului a) Marcare
b) Marcare cu majuscula „A” pe fiecare
element de prindere a opritorului
Dispozitiv de susţinere a corpului
1 Bretea
2 Element de prindere frontal
3 Chingă coapse
4 Element reglare
5 Element de prindere dorsal
6 Cataramă
a) Marcare, a se vedea articolul 6
b) marcare cu majuscula „A” pe fiecare
element de prindere a opritorului
Centură complexă cu element de prindere frontal şi dorsal a opritorului de cădere

Mijloace de legătură
Mijloc de legătură reglabil, fără absorbitor de Mijloc de legătură reglabil, cu absorbitor de energie
energie încorporat încorporat
- lungimea totală a unui sub-sistem cu mijloc de legătură

care include un absorbitor de energie, extremităţi
prelucrate şi piese de legătură nu trebuie să depăşească
2 m ( de exemplu piese de legătură plus mijloc de legătură
plus absorbitor de energie plus piese de legătură);
- un mijloc de legătură fără absorbitor de energie nu
trebuie utilizat ca sistem de oprire a căderilor;
Mijloc de legătură reglabil, fără absorbitor de
energie încorporat
Piese de legătură
Piesele de legătură:
• sunt elemente sau componente ale unui sistem;
• nu trebuie să aibă margini ascuțite sau grosiere

care ar putea reduce, uza sau deteriora corzile sau
chingile sau ar putea răni utilizatorul;
•trebuie să fie prevăzute cu închidere automată cu

blocare manuală sau automată.
•Pentru deschiderea lor trebuie să se efectueze cel

puțin a două mişcări manuale deliberate şi
consecutive.
Puncte de ancorare
Punctele de ancorare sunt:

 fixe (asigurate permanent la
structură prin proiectare), utilizate:
 pe suprafeţe verticale,
orizonatele şi înclinate (ex.
Pereţi, coloane, tocuri de
geamuri);
1- Element structural de
ancorare
2- Punct de ancorare
 pe acoperişuri înclinate
1- Element structural de
ancorare
2- Punct de ancorare
1- Şină de ancorare
2- Punct de ancorare mobil
Puncte de ancorare
Punctele de ancorare sunt:

 fixe (asigurate permanent la structură
prin proiectare), utilizate:
1- Şină de ancorare
2- Punct de ancorare mobil
Criterii de selecție a șinei de ancorare:

• pentru utilizare frecventă;
• pentru a fi folosit de către mai mulţi lucrători în același timp;
• punctele de ancorare intermediare nu împiedică circulația echipamentelor mobile;
• în cazul unei căderi încovoierea sistemului poate fi neglijată;
• în cazul în care sunt mai mulţi lucrători în sistem în același timp, persoana care
cade exercită un efect mai mic asupra celorlalți.
 În funcţie de componentele care-l formează, EIP împotriva căderii

de la înălţime pot fi utilizate pentru:
 prevenirea căderii – previn utilizatorul să intre în cădere liberă

( au rol de sprijin sau de susţinere în timpul lucrului);
 oprirea căderii – previn lovirea utilizatorului de sol, de o

structură sau de un alt obstacol în cursul căderii libere (are rolul
de a frâna şi în acest fel de a diminua şocul);
 salvare – asigură salvarea în caz de urgenţă sau salvarea altei

persoane, evitându-se astfel o cădere liberă.
 Pentru a selecta un EIP adecvat, este necesar să se

definească riscurile reziduale care nu pot fi eliminate de
la locul de muncă, ţinând cont de:
 gravitatea și probabilitatea riscului,
 tipuri de pericole posibile pentru lucrători,
 condițiile de lucru.
 Deoarece nu există nici un echipament individual de

protecție, care poate să asigure o protecție completă
ar trebui aleasă cea mai bună soluție care oferă un
compromis rezonabil între siguranță și confort.
În scopul selectării echipamentului individual de protecție se:
 efectuează analiza și evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate prin alte

mijloace;
 identifică ce echipament individual de protecție este adecvat riscului, luând

în considerare orice risc posibil datorită utilizării echipamentului individual de
protecție;
 evaluează, folosind informațiile referitoare la echipamentul individual de

protecție (furnizate de către producătorul său) și direcțiile de utilizare,
caracteristicile EIP disponibile pe piață și le compară cu caracteristicile
cerute;
 actualizează selecția făcută de fiecare dată când există o schimbare

semnificativă în elemente de evaluare
SISTEM DE LIMITARE
CARACTERISTICI
 restricţionează mişcările utilizatorului, împiedicându-l
să ajungă în zonele unde există riscul căderii de la înălţime;
 nu este destinat să oprescă o cădere de la înălţime.
COMPONENTE
 dispozitiv de susţinere a corpului (centură de talie (SR EN
358:2003) sau centură complexă (SR EN 361:2003) – prevăzută
cu cel puţin un element de prindere lateral sau dorsal)
 mijloc de legătură (frânghie, chingă sau cablu) cu sau fără
dispozitiv de reglare a lungimii (SR EN 354:2003)
 piesă de legătură cu închidere automată şi blocare manuală
su automată (SR EN 362:2003);
 punct de ancorare
SISTEM DE POZIŢIONARE
CARACTERISTICI
 utilizat pentru lucrările de scurtă durată, sau când din
motive tehnice, nu este posibilă amenajarea unei schele;
 permite utilizatorului să lucreze susţinut sub tensiune sau
suspendat, astfel încât să evite o cădere liberă;
Este necesară prezenţa unui sistem suplimentar de
exemplu un sistem de oprire a căderii.
COMPONENTE
 dispozitiv de susţinere a corpului (centură de talie sau
centură complexă – prevăzută cu elemente de prindere
laterale);
 mijloc de legătură (frânghie sau chingă) cu sau fără
dispozitiv de reglare a lungimii;
 piesă de legătură cu închidere automată şi blocare
manuală su automată;
 punct de ancorare.
Pentru a se asigura o protecţie completă se
utilizeză o centură complexă cu centură de
poziţionare.
ÎMPOTRIVA CĂDERILOR DE LA ÎNĂLŢIME PENTRU LUCRĂRI PE
ŞANTIERE MOBILE
Greșeli frecvente în utilizarea Sistemului de poziționare
–Situaţie practică: utilizarea unui sistem incomplet: doar centură de
poziţionare cu frânghie reglabilă care înconjoară pilonul şi care a fost
cuplat la centură prin intermediul carabinierelor. În cursul desfăşurării
lucrării la înălţime, pe pilon, muncitorul a desfăcut o carabinieră
pentru a se ancora într-o poziţie mai convenabilă, moment în care s-a
dezechilibrat şi a căzut în gol
–Consecinţă: accident mortal cauzat de utilizarea unui EIP
inadecvat: sistem de poziţionare fără sistem de oprire căderii.
–Obligaţie legală: Identificarea echipamentelor individuale de
protecţie necesare pentru postul de lucru: lucrări de reparare pe pilonii
antenelor, cu luarea în consideraţie a condiţiilor de mediu şi de muncă
(de ex. configuraţie loc de muncă)
–Măsuri corecte: selecţionarea corespunzătoare a tipului de EIP
împotriva căderilor de la înălţime: sistem de poziţionare combinat cu
un sistem de oprire a căderii format:
– - centură complexă cu elemente de prindere laterale;
– - opritor de cădere
ALEGEREA ŞI UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE
PROTECŢIE ÎMPOTRIVA CĂDERILOR DE LA ÎNĂLŢIME PENTRU
LUCRĂRI PE ŞANTIERE MOBILE
Greșeli frecvente în utilizarea Sistemului de poziționare
Echipament corect = sistem de Echipament folosit (incorect) =

poziţionare completat cu sistem sistem de poziţionare
de oprire a căderii
Sisteme de oprire a căderii
Sistemele de oprire pot fi clasificate astfel:
 Sistemul de oprire a căderii cu opritor de
cădere cu alunecare pe suport de
ancorare rigid.
 CARACTERISTICI
 opreşte o cădere liberă a utilizatorului;
 limitează forţa de impact a corpului
utilizatorului în cursul opririi căderii;
 asigură suspendarea după oprirea căderii;
 Acest sistem cuprinde:

 un suport de ancorare rigid;
 un dispozitiv de prindere a corpului (centură
complexă);
 un opritor de cădere cu auto-blocare prevăzut cu o
piesă de legătură sau un mijloc de legătură (cu sau
fără absorbitor) cu o piesă de legătură la un capăt.
 Nu este adecvat pentru a fi utilizat cu o linie de ancorare cu o înclinație de la planul orizontal mai mică decât
minimul specificat de producător (de obicei nu mai mult de 45 °), necesară pentru activarea dispozitivului de
blocare.
Sisteme de oprire a căderii cu opritor de cădere cu alunecare pe suport de

ancorare rigid
Distanţa maximă permisă într-o cădere liberă este limitată la 1,5 m

 Sistemul de oprire a căderii cu
opritor de cădere cu alunecare
pe suport de ancorare flexibil.
Acest sistem cuprinde:
 un suport de ancorare flexibil;
 un dispozitiv de prindere a
corpului (centură complexă);
 un opritor de cădere cu auto-
blocare prevăzut cu o piesă
de legătură sau un mijloc de
legătură (cu sau fără
absorbitor) cu o piesă de
legătură la un capăt.
 Lungimea mijlocului de legătură, inclusiv

conectorul și disipator de energie, nu
trebuie să depășească 1,0 m.
 Nu este adecvat pentru a fi utilizat cu o linie de ancorare cu o înclinație de la planul orizontal mai mică decât
minimul specificat de producător (de obicei nu mai mult de 45 °), necesară pentru activarea dispozitivului de blocare
.
Opritor de cădere retractabil montat la un

punct de ancorare fix
Sistemulcuprinde:
 dispozitiv de prindere a corpului (centură
complexă)
 opritor retractabil fixat la
 un punct de ancorare fix
SELECTAREA SISTEMULUI DE OPRIRE A CĂDERII
Opritorul de cădere retractabil:
 nu este adecvat pentru a fi utilizat atunci când

înclinarea mijlocului de legătură este mai mare
decât valoarea maximă specificată de producător
(de obicei 30 °)
 nu este adecvat pentru a fi utilizat pe o pantă cu o

înclinație de la planul orizontal mai mică decât
valoarea minimă specificată de producător (de
obicei 60 °), necesare pentru a activa dispozitivul
 în cazul în care producătorul a specificat că dispozitivul poate fi ancorat pe o suprafață orizontală

sau pe o suprafață verticală utilizatorul trebuie să verifice dacă:
 în caz de cădere dincolo de o margine, dispozitivul funcționează în mod eficient, activând mecanismul de
blocare;
 ţinând cont de caracteristicile marginii şi proprietățile mecanice ale mijlocul de legătură retractabil, acesta
poate rezista fără a se rupe ca urmare a frecării cu marginea.
SISTEM DE ACCES PE COARDĂ

 CARACTERISTICI
 se utilizează pe suprafeţe foarte înclinate sau verticale;
 asigură accesul şi/sau de la locul de muncă, sprijinit sau suspendat;
 previne sau opreşte căderea liberă a utilizatorului;
 permite utilizatorului să se mişte între poziţii mai înalte sau mai joase
şi permite deplasarea laterală;
Utilizatorul se ancorarează la coarda de lucru prin intermediul
inelului ventral;
Punctul de ancorare al corzii de lucru este situat deasupra
utilizatorului.
Este necesară furnizarea unui sistem suplimentar de exemplu un
sistem de oprire a căderii – pentru siguranţa utilizatorului.
 COMPONENTE
 centură scaun (cu element de prindere ventral) sau centură complexă;
 coardă de lucru;
 dispozitiv de coborâre;
 coardă de securitate;
 opritor de cădere;
 punct de ancorare.
Greșeli frecvente în utilizarea Sistemului de acces pe coardă
–Situaţie practică: utilizarea unui sistem incomplet: doar

centură scaun fără subsistem de oprire a căderii
–Consecinţă: accident mortal determinat de ruperea

frînghiei de acces/lucru
–Obligaţie legală:
 Identificarea echipamentelor individuale de protecţie
necesare pentru postul de lucru cu luarea în considerare a
condiţiilor de mediu şi de muncă (de ex. configuraţie loc de
muncă)
Măsuri corecte:
- selecţionarea tipului de EIP împotriva căderilor de la
încălţime adecvat: sistem de acces pe coardă format din:
- centură scaun;
- coardă de acces/lucru cu dispozitiv de coborâre;
- subsistem de oprire a căderii – coardă de securitate +
opritor de cădere
Echipament corect = sistem de acces Echipament folosit (incorect) = sistem

pe coardă completat cu sistem de de acces pe coardă fără sistem de
oprire a căderii oprire a căderii
–Situaţiepractică: un sistem de acces pe frânghie a fost ancorat astfel încât frânghia de lucru
trecea peste o muchie tăioasă; urmare a balansării, frânghia s-a rupt
–Consecinţă: accident mortal determinat de ruperea frânghiei de acces/lucru.
–Obligaţie legală:
 utilizarea EIP numai în scopurile şi în limitele de utilizare indicate de producător:
 folosirea corespunzătoare a unui sistem de acces pe frânghie la un loc de muncă cu suprafeţe
rugoase, muchii tăioase (pervaz din gresie cu muchii nefinisate)
Măsuri corecte:
 cunoaşterea şi respectarea de către lucrător a instrucţiunilor furnizate de producătorul EIP;
utilizarea mijloacelor de protecţie suplimentare indicate de producător sau de angajator.
 În cazul în care lucrările desfăşurate pe suprafeţe verticale sunt de lungă durată

(lucrătorul fixează montanţi, podine, plasă de protecţie) trebuie combinat un sistem
de acces pe coardă cu un sistem de oprire a căderii.
 Componentele sistemului de acces pe coardă: centură complexă prevăzută atât
cu element de prindere ventral , cât şi cu element de prindere destinat opririi căderii
în gol, inel dorsal; dispozitiv de coborâre; frânghie de acces.
 Componentele sistemului de oprire a căderii : centură complexă cu element de
prindere dorsal; absorbitor de cădere cu două mijloace de legătură.
SISTEM DE SALVARE
 CARACTERISTICI
 previne o cădere liberă atât a persoanei
salvate cât şi a salvatorului;
 permite urcarea sau coborârea
persoanei salvate către un loc sigur.
 Dacă există mai mult de o persoană în
sistem, sarcina nominală trebuie să
corespundă cel puţin masei totale a
persoanelor din sistem!
 COMPONENTE
 centură de salvare sau chingă de salvare
adecvată;
 dispozitiv de coborâre;
 punct de ancorare;
CONCLUZII
 Centura complexă este singurul dispozitiv de susţinere a

corpului destinat opririi căderii.
 Se recomandă ca EIP destinat lucrului la înălţime să nu fie
utilizat decât de către persoane instruite şi competente pentru
utilizarea în siguranţă.
 Deoarece EIP împotriva căderilor de la înălţime sunt destinate a
asigura protecţie împotriva pericolelor care pot afecta grav şi
ireversibil sănătatea, sunt considerate EIP de concepţie
complexă şi se supun procedurii de certificare prin examen EC
de tip
 EIP împotriva căderilor de la înălţime trebuie să prezinte pe etichetă
marcajul de conformitate CE însoţit de numărul organismului notificat
– marcaj care atestă conformitatea modelului cu cerinţele esenţiale.
CONCLUZII
 Prinderea la un punct de ancorare

improvizat se face după consultarea
unui specialist în rezistenţa
materialelor!
 În cazul fixărilor în oţel sau lemn, un

inginer calificat ar trebui să verifice,
prin calcul, dacă proiectarea şi
montarea rezistă forţei încercării de tip
(10kN).
 În scopul verificării solidităţii fixării,

fiecarei element de ancorare
structural, după instalarea în
materialul respectiv, ar trebui supus la
o forţă de tracţiune axială de 5 kN,
timp de min. 15 s.
CONCLUZII
 Înainte de utilizarea unui EIP împotriva căderilor de la înălţime trebuie să se:

 citească atent Instrucţiunile de utilizare;
 verifice atent echipamentul iar în cazul în care există dubii privind
siguranţa în utilizare sau se constată defecţiuni, sau sistemul/componentul a
fost supus şocului produs prin oprirea căderii în gol, produsul este scos
din uz.
 Deoarece EIP împotriva căderii de la înălţime este destinat protecţiei

împotriva pericolelor care pot conduce la deces sau împotriva pericolelor care
pot afecta grav şi ireversibil sănătatea, se supun procesului de verificare:
 înaintea fiecărei utilizări – verificare efectuată de utilizator;
 periodic conform instrucţiunilor furnizate de producători - verificare efectuată
fie de producător, fie de persoane competente, instruite special în acest scop;
 Fiecare verificare va fi însoţită de completarea unei FIŞE DE ÎNREGISTRARE

( furnizată de producător pentru fiecare component, subsistem şi sistem).
 Durata reală de viaţă a produsului va fi stabilită funcţie de rezultatele

verificărilor anuale şi ale celor solicitate de utilizator.
IMPLICAȚI-VĂ!
Ignorarea prevederilor legale, superficialitatea în rezolvarea sarcinilor de

serviciu, neconştientizarea riscurilor şi a consecinţelor nerespectării
instrucţiunilor = accident sau îmbolnăvire profesională
Securitatea la locul de muncă prin EIP se îmbunătăţeşte sau se

desăvârşeşte doar prin participarea, colaborarea, conlucrarea tuturor
persoanelor cu atribuţii în legătură cu locul de muncă, de la angajator la
lucrător!

Lucru La Inaltime

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucru La Inaltime

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ALEGEREA ŞI UTILIZAREA

 Din totalul accidentelor de muncă mortale, cca. 15% sunt datorate

 Accidentele de muncă pot avea un impact financiar major, în special

 Îmbunătăţirea SSM prezintă importanţă nu numai din punct de vedere

 Deoarece șantierele temporare constituie un sector de activitate în

Aşa cum reiese din HG 300/2006 persoana competentă, desemnată de

Rolul coordonatorului în materie de securitate şi sănătate este de a:

 organiza cooperarea între angajatori şi de a coordona activităţile

 coordona activităţile care urmăresc aplicarea corectă a instrucţiunilor de

 stabili în colaborare cu managerul de proiect şi antreprenorul, măsurile

 stabili împreună cu antreprenorul, obligaţiile privind utilizarea

A coordona  a controla  a cunoaşte

 identifică riscurile şi descrie lucrările care pot prezenta riscuri

 evaluează riscurile aferente planificării (lucrări efectuate

 evaluează riscurile aferente execuţiei şi întreţinerii lucrărilor;

 evaluează riscurile aferente tehnicilor folosite şi interacţiunile cu

 formulează propunerile pentru evitarea, reducerea şi combaterea

 Lucrul la înălţime este orice loc deasupra, la

Exemple de activităţi care sunt clasificate ca lucrări la înălțime:

Expunerea la risc de cădere de la înălţime poate avea loc:

 în timpul accesului la locul sau postul de lucru (cu sau fără

 Atunci când se lucrează la înălțime au fost identificate următoarele

 solicitărilor transmise de către centură organismului;

 suspendarea corpului lucrătorului în echipamentul de oprire a

căderii şi timpul petrecut în această poziție;

 împiedică mişcarea liberă a organismului;

 împiedică punerea altor componente ale EIP;

 riscul de declanșare a căderii ca urmare a aderenţei insuficiente a

 riscul specific legat de tipul/sarcina de muncă: mecanic (margini

 risc datorat condiţiilor atmosferice - vânt, ploaie sau gheaţă peste

 În fiecare moment al lucrului, expunerea la risc trebuie redusă la minimum;

 Importanța agățării în stare de inconştienţă nu ar trebui să fie subestimată,

 Documentul de evaluare a riscurilor și planul de operare trebuie să

 măsurile de urgență și proceduri pentru a reduce timpul de atârnare la câteva

Minimizarea riscurilor prin:

 măsuri de protecție colectivă

 utilizarea echipamentului de protecție personală

SISTEME DE PROTECŢIE ÎMPOTRIVA CĂDERII

Măsuri de prevenire şi protecţie

1. Măsuri de potecţie colective prin

Măsuri de prevenire şi protecţie

2. Măsuri de individuale de protecţie –

Măsuri de prevenire şi protecţie

3. Măsuri de prevenire şi protecţie colective

Măsuri de prevenire şi protecţie

4. Măsuri individuale de prevenire şi

Măsuri de prevenire şi protecţie

Măsuri de prevenire şi protecţie

Măsuri de prevenire şi protecţie

6. Măsuri de individuale de prevenire şi

 Atunci când se planifică lucrări la înălţime există o ierarhie a măsurilor de

 numai în cazul în care o evaluare a riscului a demonstrat că

Referitor la echipamentele individuale de protecţie împotriva căderilor

 să fie capabil să evalueze dacă există riscul de cădere de la

să fie capabil să definească corect rolul pe care trebuie să-l

 Conform art 3 (1) al HG 1048/2006 „Prin EIP se înţelege orice echipament

 EIP reprezintă ultimul obstacol între organismul uman şi

 HG 355 / 2007 stabileste cerinţele minime pentru supravegherea

 In condiţiile desfăşurării lucrului la înălţime, conform

 Sistemul de protecţie individuală împotriva

Dispozitiv de susţinere a corpului

Dispozitiv de susţinere a corpului

Centură complexă cu element de prindere frontal şi dorsal a opritorului de cădere

- lungimea totală a unui sub-sistem cu mijloc de legătură