CUPRINS

PREVENIREA RISCURILOR PROFESIONALE ÎN CONSTRUCŢII

- FORMARE, INFORMARE, INSTRUIRE -
- GHID DE BUNE PRACTICI –

Prefaţă
01 ECHIPAMENTUL INDIVIDUAL DE PROTECŢIE
CUM SE ALEGE ŞI CUM SE UTILIZEAZĂ E.I.P.?
DE CE AVEM NEVOIE DE E.I.P.?
PROTEJAREA CAPULUI
PROTEJAREA PICIOARELOR
PROTEJAREA MÂINILOR ŞI PIELII
Pericole la locul de munca
Pericole mecanice
Pericole chimice
Căldura şi frigul
Pericole de infecţie
Tipuri de accidente şi prevenire
PROTEJAREA OCHILOR
PROTECŢIA AUZULUI
PROTECŢIA PIELII SI FEŢEI
PROTECŢIA CĂILOR RESPIRATORII
ECHIPAMENTUL ÎMPOTRIVA CĂDERILOR DE LA ÎNĂLŢIME
SEMNALIZAREA DE SECURITATE

02 PERICOLE DE SURPĂRI, PRĂBUŞIRI, CĂDERI

CAUZELE ACCIDENTELOR
SURPĂRI Cum putem preveni surpările?
Inspecţia execuţiei lucrărilor
Clădirile alăturate
Marginile excavaţiei
Vehicule
Instalaţii îngropate sau subterane
Cablurile electrice
Alte servicii utilitare

CĂDERILE Cum prevenim căderile de la acelaşi nivel?

Cum evităm căderile de la înălţime?
6 paşi simpli care vă pot salva viaţa

03 LUCRĂRI PERICULOASE
LUCRĂRI DE MONTAJ ACOPERIŞURI
TIPURI DE ACOPERIŞURI
CONSTRUCŢII – MONTAJ CU STRUCTURI METALICE
 LUCRĂRI DEASUPRA APEI
LUCRĂRI DE DEMOLARE

04 PERICOLE DE ORDIN ELECTRIC

CARE SUNT PERICOLELE GENERATE DE ELECTRICITATE?
CUM PROCEDĂM CU LINIILE ELECTRICE DE SUPRAFAŢĂ?
CUM PROCEDĂM ÎN CAZ DE CONTACT?
CUM PROCEDĂM CU LINIILE ELECTRICE ÎNGROPATE?

05 SCĂRILE
UTILIZAREA ÎN SIGURANŢĂ A SCĂRILOR
ÎNTREŢINEREA SCĂRILOR
SCĂRILE DUBLE

06 SCHELELE
PLANIFICARE PREALABILĂ
PERICOLE
SCHELE DE FAŢADĂ AUTOPORTANTE
ANCORĂRI DE SCHELE
PLATFORME DE LUCRU SI CORIDOARE DE ACCES
BALUSTRADE ŞI BORDURI
SCHELE ÎNCASTRATE
PICIOARE DE SCHELĂ
SCHELE PE CAPRE
SCHELE SUSPENDATE

MANIPULAREA MATERIALELOR – MANUTANŢA

07
MECANICĂ
INSTALATII DE RIDICAT - MACARALE
ECHIPAMENTE DE RIDICARE
SEMNALIZAREA
SUPRAÎNCĂRCAREA
INSPECŢIA ŞI ÎNTREŢINEREA
TIPURI DE MACARALE
PLATFORME DE RIDICARE
SCRIPEŢI

MANIPULAREA MATERIALELOR – MANUTANŢA

08
MANUALĂ
CUM SE POT PREVENI RISCURILE?
PROCEDURI ADECVATE DE RIDICARE
RIDICARE ŞI CĂRAT MANUAL
ACCIDENTE RĂNIRI LUXAŢII ŞI ÎNTINDERI

09 POZIŢII DE LUCRU, UNELTE ŞI ALTE ECHIPAMENTE

1. ADAPTAREA MUNCII LA OM -
 ERGONOMIA Pozitii de lucru
Lucrul in cabinele utilajelor

2. UNELTE MANUALE Alegere - folosire - intretinere

Practici corecte de munca
Verificarea transportul uneltelor
Aparatori - Aparate cu discuri abrazive
Utilizarea corecta a flexului

3. APARATELE PNEUMATICE
4. APARATE CU COMBUSTIBIL LICHID
5. UNELTE HIDRAULICE: CRICURI
6. UNELTE CU AER COMPRIMAT
7. UNELTE CU CARTUS Pericole – Tipuri de accidente
8. ECHIPAMENTE ELECTRICE Precauţii privind aparatele electrice
Fierăstrăul circular
Pericolul de soc electric
Liniile de tensiune
Instalaţiile electrice
Alte masuri de siguranţa pentru unelte si
echipamente electrice

10 TRANSPORTUL IN ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢII

PERICOLE ASOCIATE CONDUCERII
CAUZELE ACCIDENTELOR
MĂSURI DE PREVENIRE ŞI PROTECŢIE
ÎNTOARCERI / MARŞARIER
SIGURANŢA AGENŢILOR DE TRAFIC
SIGURANŢA OPERATORILOR Pornirea utilajelor
Urcarea si coborârea din utilaj
Întreţinerea si repararea utilajelor
Cum se pot proteja ceilalţi muncitori
Răsturnarea vehiculelor
Incărcarea vehiculelor

11 MEDIUL DE MUNCA
PRODUSE - SUBSTANŢE CHIMICE - TOXICE - NOCIVE
Invatati sa decodati simbolurile
Riscuri - Căi de pătrundere in organism - Măsuri
de prevenire
SUBSTANTE FOARTE INFLAMABILE
ALTI AGENTI PERICULOSI: Ciment, Azbest, Plumb, Siliciu,Asfalt, Fum, Gaz petrolier
ZGOMOTUL
VIBRAŢIILE
ILUMINATUL
ALTE PERICOLE PENTRU
SĂNĂTATE
12 POLITICA DE MEDIU
APA
AERUL
GESTIONAREA DEŞEURILOR

13 LUCRUL ÎN AER LIBER

EXPUNEREA LA CĂLDURĂ SAU LA FRIG

14 LUCRĂRI LA TEMPERATURI ÎNALTE

SUDURA ŞI TĂIEREA – Sudura cu arc electric si cu gaz, Practici de siguranta

15 LUCRUL ÎN SPAŢII RESTRÂNSE

PERICOLE GENERALE
MĂSURI DE SIGURANŢĂ
ECHIPAMENTUL DE SIGURANŢĂ ŞI SALVARE

16 PRIM - AJUTOR
URGENŢE

17 GOSPODĂRIREA
PERICOLE ASOCIATE PROASTEI GOSPODARIRI
PRACTICI SIGURE DE MUNCĂ
IDENTIFICAREA PERICOLELOR
BLOCARE/ETICHETARE

2 BROŞURI SUPLIMENTARE
PENTRU
PREVENIREA RISCURILOR PROFESIONALE ÎN CONSTRUCŢII
- FORMARE, INFORMARE, INSTRUIRE -
- GHID DE BUNE PRACTICI –

01 DOCUMENTE DE INSTRUIRE ŞI DE LUCRU

CONTROL ŞI VERIFICARE PE ŞANTIERELE DE CONSTRUCŢII: CHECK LIST
FIŞĂ DE PORNIRE
PERMISUL DE LUCRU
AUTORIZAŢIA DE LUCRU PENTRU INTERVENŢII LA INSTALAŢII ELECTRICE
FIŞA TEST

02 PREVENIREA INCENDIILOR
BUNA GOSPODĂRIRE
CUM FUNCŢIONEAZĂ UN INCENDIU
PROTECTIA IMPOTRIVA INCENDIILOR
CLASIFICAREA FOCULUI
STINGEREA FOCULUI
STINGĂTOARELE DE INCENDIU
METALE COMBUSTIBILE
PĂTURA IGNIFUGĂ
EVACUAREA IN CAZ DE INCENDIU
PREFAŢĂ

Acest ghid a fost elaborat pentru a veni în sprijinul dvs, al

managerilor pentru a putea întreprinde o activitate eficientă cu privire la
organizarea formării, informării şi instruirii participanţilor la procesul de
muncă din sectorul de construcţii, în materie de sănătate şi securitate în
muncă.

El reprezintă o culegere de sinteze ale acţiunilor la care lucrătorii,

în special cei din construcţii, trebuie să-şi aducă aportul –potrivit
pregătirii, experienţei şi compatibilităţii fiecăruia – la îmbunătăţirea
securităţii şi condiţiilor de muncă.

Lucrarea de faţă este concepută astfel încât lucrătorii să poată fi

obişnuiţi să aplice următoarele principii prin care fiecare să contribuie la
prevenirea riscurilor profesionale la care pot fi expuşi:

1. mă angajez sa-mi îmbunătăţesc comportamentul de muncă;

2. să stăpânesc riscurile de la locul meu de muncă;

3. să mă informez şi să mă formez;

4. să cunosc nevoile pe care le pot avea la locul de muncă;

5. sa respect organizarea pe şantier;

6. sa utilizez în condiţii corespunzătoare mijloacele de muncă şi

materialele;

7. sa mă preocupe sănătatea mea, precum şi a coechipierilor mei şi sa

respect regulile stabilite pentru monitorizarea sănătăţii pe şantier;
8. sa respect întocmai instrucţiunile referitoare la primul ajutor sau
situaţii de urgenţă;

9. sa respect regulile impuse şantierului pentru protecţia mediului

înconjurător;

10. sa respect întocmai instrucţiunile referitoare la primul ajutor sau

situaţii de urgenţă.

Experienţa în domeniu ne demonstrează că lucrătorii pot influenţa

politica de prevenire a angajatorului, în măsura în care acesta îi va
implica, astfel încât ei să fie motivaţi să lucreze în locuri de muncă sigure
şi sănătoase.

Implicarea lucrătorilor creşte odată cu nivelul politicii de prevenire a

angajatorului si a preocuparii sale de a-i informa, de a se consulta cu
aceştia şi de a-i atrage în această politică.

În cazul în care un angajator comunică singur deciziile sale (informarea),

lucrătorii se vor simţi mai puţin consideraţi decât în cazul în care li se va
cere punctul de vedere (consultarea) sau dacă se decide împreună cu ei
(sfătuirea).

În cazul în care decizia este câteodată lăsată pe mâna lucrătorilor în

limite definitive de către angajator, se vorbeşte atunci de delegare.
Motivaţia intrinsecă a colaboratorilor pentru a lucra în securitate creşte
treptat în măsura în care influenţa lor asupra politicii de prevenire va
creşte, iar una din componentele de bază a acestei politici este chiar cea
pe care o punem în discuţie:

FORMAREA, INFORMAREA, INSTRUIREA PERSONALULUI

De aceea, felul în care va fi primit acest ghid în cadrul sectorului de

construcţii depinde de modul în care „formarea, informarea şi instruirea
personalului” îşi intră în drepturile lor, de a fi recunoscute ca fiind
resortul ce poate declanşa prevenirea riscurilor şi integrarea acestora în
gestiunea întreprinderii.

Dan Marius Andreescu

 Ghidul are 422 de pagini. Mai jos va oferim cateva exemple din
continutul acestui Ghid de bune practici - Prevenirea riscurilor
profesionale in constructii – formare, informare, instruire –.
In cazul in care doriti sa comandati acest ghid, va rugam sa accesati
formularul de contact. Va multumim.

01.Echipamentul individual de protecţie

Ca regulă generală, EIP este utilizat în cazul în care riscurile nu pot fi

evitate sau suficient limitate prin mijloace tehnice de protecţie colectivă
sau prin măsuri, metode sau procedee de organizare a muncii.

Un EIP ”este un echipament destinat sa fie purtat sau ţinut de lucrător,

pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa
ii puna în pericol securitatea si sănătatea la locul de muncă,precum si
orice element suplimentar sau accesoriu proiectat in acest scop” (cască,
ochelari de protecţie, aparate de protecţie respiratorie etc).
Necesitatea utilizării EIP rezultă din activitatea de evaluare a
riscurilor, care este o obligaţie de bază a angajatorului.
La achiziţionarea de EIP, angajatorul trebuie să se asigure ca acestea
sunt in conformitate cu cerintele esentiale de securitate si sanatate
prevazute in reglementarile tehnice aplicabile.

Echipamentele individuale de protecţie trebuie să aibă marcaje

specifice ca pictograme, coduri etc. care dau indicaţii asupra tipului de
protecţie şi a nivelului de performanţă.
Condiţiile de lucru din construcţii sunt, în majoritatea cazurilor, de aşa
natură încât, în ciuda tuturor măsurilor de siguranţă prevăzute în
planificarea proiectului şi în organizarea lucrărilor, mai este nevoie şi de
echipamente de protecţie individuală (EIP) - cum sunt casca, mijloacele
de protecţie a auzului şi a ochilor, încălţămintea şi mănuşile- pentru
protecţia lurătorilor.

Cu toate acestea, folosirea EIP are şi dezavantaje:

• Unele EIP sunt incomode la purtat şi duc la încetinirea lucrului

• EIP costă bani ( cumpărare, întreţinere, verificare).
Ori de câte ori este posibil, este mai bine să se încerce eliminarea
riscului decât să se asigure EIP care să apere lucrătorii de riscul
respectiv.

Unele EIP, cum sunt căştile pentru cap sau încălţămintea de protecţie,
trebuie purtate pe toate şantierele de construcţii.

Necesitatea utilizării altor EIP se stabileşte în funcţie de tipul lucrărilor

executate.

Reţineţi că şi îmbrăcămintea adecvată reprezintă o protecţie pentru

piele.

02.PERICOLE DE SURPARI , PRABUSIRI, CADERI

Majoritatea lucrărilor de construcţii presupun excavaţii pentru

fundaţii, canalizare şi alte instalaţii subterane

Excavaţiile sau săparea şanţurilor pot fi foarte periculoase. Până şi

unii dintre cei mai experimentaţi muncitori s-a întâmplat să fie
prinşi de surparea bruscă şi neaşteptată a peretelui nesusţinut al
unui şanţ.
Îngropat sub un metru cub de sol, nu veţi putea respira din cauza
presiunii de pe piept şi, chiar făcând abstracţie de orice altă rană fizică,
vă veţi sufoca rapid şi veţi muri deoarece chiar şi această cantitate
relativ mică de sol cântăreşte peste o tonă.

Lucrările de excavaţii presupun îndepărtarea solului sau a unui

amestec de sol şi rocă. Apa este aproape întotdeauna prezentă, fie
şi numai ca umezeală în sol, iar ploile torenţiale sunt o cauză
frecventă de alunecări de teren.

Posibilitatea inundaţiilor reprezintă un pericol suplimentar care ar

trebui întotdeauna să fie luat în considerare. Se mai pot produce
crăpături din cauza diminuării presiunii odată cu îndepartarea solului
sau din cauza uscării pe o vreme foarte călduroasă.

Solurile variază ca şi consistenţă (de exemplu nisip fin care curge

uşor sau argilă tare care este mai compactă). Cu toate astea, nici un
tip de sol nu prezintă siguranţă în susţinerea propriei greutăţi şi
trebuie luate întotdeauna măsuri pentru a preveni prăbuşirea
malurilor unei excavaţii de peste 1,2 m adâncime.

Înainte de a se începe executarea săpării tranşeei, şeful echipei

trebuie sa cunoască dacă pe traseul de săpare se pot găsi reţele
subterane de electricitate sau de alimentare cu apă sau gaze.

03.LUCRARI PERICULOASE

 În absenţa unor măsuri de precauţie adecvate, lucrările de montaj

acoperişuri sunt printre cele mai periculoase lucrări de construcţii.
Cele mai frecvente accidente sunt:

căderea de pe marginea acoperişului;

căderea prin deschizături în acoperiş;


căderea prin acoperişuri confecţionate din materiale fragile.

Deşi majoritatea accidentelor se întâmplă lucrătorilor specializaţi în

montarea de acoperişuri, există şi mulţi muncitori implicaţi doar în
întreţinerea şi curăţarea acoperişurilor.

Pentru a lucra în siguranţă pe acoperiş este nevoie de cunoştinţe şi

experienţă, ca şi de echipament special. Înainte de începerea
lucrării, trebuie planificat un sistem de securitate a muncii.

Trebuie luate măsuri pentru a reduce riscul căderii muncitorilor şi,

în cazul în care o cădere totuşi se produce, pentru a împiedica
rănirea gravă a persoanei respective. Măsurile care trebuie luate
depind de tipul de acoperiş cât şi de natura lucrării care trebuie
efectuată.

04. PERICOLE DE ORDIN ELECTRIC

(cerinţe – HG 300/2006, partea B, secţiunea 2, punctual 2)

Contactul utilajelor cu liniile electrice active poate determina incendii,

explozii sau electrocutari.

Intre utilaje şi liniile electrice se poate forma un arc electric.

Curentul electric poate cauza atât arsuri grave cât şi deces.

Care sunt măsurile de protecţie pe care trebuie să le luăm?


Instalaţiile electrice se vor folosi conform instrucţiunilor

Întreţinerea instalaţiilor electrice se va realiza doar de către

electricieni autorizaţi.

Generatoarele de curent vor avea centuri de împământare

adecvate.

Cablurile folosite în zonele de lucru vor fi protejate împotriva

deteriorărilor.

În toate zonele care prezintă pericol de explozie, se vor folosi

instalaţii ANTIEX.

05. SCARILE

În fiecare an mulţi muncitori mor sau sunt răniţi grav în timpul utilizării
scărilor de diferite tipuri.

Deoarece o scară este atât de accesibilă şi de ieftină, dezavatajele ei

sunt uşor trecute cu vederea.

Deci prima întrebare care trebuie pusă este: “poate fi făcută aceeaşi
lucrare folosind alt echipament în locul scării”?

De exemplu, o platformă de lucru adecvată poate deseori să asigure

realizarea lucrării respective mai repede şi mai eficient.

Trebuie să ştiţi:
Daca vă gândiţi să folosiţi o scară, amintiţi-vă că:

folosită în mod corect, permite unei singure persoane să urce sau să

coboare la un anumit moment;

permite unei singure persoane să lucreze pe ea la un anumit

moment;

dacă nu este legată în partea de sus, este nevoie de 2 muncitori

pentru a o folosi - unul pe scară, unul la baza ei;

lasă o singură mână liberă;

urcatul uneltelor sau al utilajelor pe scară este dificil şi periculos,

iar greutatea care poate fi urcată pe scară este mult limitată;
există şi riscul de a scăpa obiecte care pot cădea pe trecători;

limitează mişcarea;

trebuie să fie poziţionată în siguranţă şi legată;


poate fi folosită la o înălţime limitată.
06.SCHELELE

Pericole asociate schelelor

Căderi de la înălţime datorate lipsei de protecţie împotriva căderii;

Prăbuşirea schelei cauzată de instabilitate sau supraîncărcare;

Lovirea de unelte care cad, materiale de lucru sau deşeuri;

Electrocutare, în principal datorită proximităţii schelei faţă de

firele de înaltă tensiune;

Accesul necorespunzător
– în situaţii de urgenţă.

PLANIFICARE PREALABILĂ

Planificarea prealabilă trebuie realizată de către o persoană calificată,

care trebuie să asigure ridicarea adecvată a schelei:

 determinarea tipului de schelă necesar pentru lucrare;

 determinarea greutăţii maxime a schelei;

 asigurarea unei fundaţii bune;

 evitarea pericolelor electrice.

 07. Manipularea materialelor – manutanta mecanica –
MACARALE

Înainte de a se folosi o macara pe un şantier, conducerea acestuia

trebuie să ia în considerare toţi factorii care ar putea influenţa
siguranţa utilizării acesteia, ca de exemplu:

greutatea şi dimensiunile încărcăturii precum şi timpul în care

va trebui să o ridice;

raza maximă de acţiune pe care va trebui să acţioneze;

restricţiile, cum ar fi cabluri aeriene de tensiune, starea şantierului

şi tipul de teren;

nevoia de macaragii şi semnalişti calificaţi.

Instalarea unei macarale

Atât instalarea cât şi demontarea macaralelor trebuie făcută de personal

specializat, sub conducerea directă a unui supraveghetor competent şi
cu experienţă. Instrucţiunile fabricantului trebuie respectate cu
stricteţe.
Amplasarea macaralei

Înainte de a vă deplasa cu o macara, parcurgeţi ruta stabilită la

sol pentru a vă asigura că nu sunt obstacole.

Când vă deplasaţi cu o macara într-o zonă congestionată, cereţi

unui administrator de trafic să vă escorteze pe jos şi să-i
avertizeze pe ceilalţi.

Ţineţi cont de condiţia solului – sol moale, beton etc.

Nu amplasaţi macaraua pe marginea unei excavaţii.

Luaţi în considerare greutatea totală a macaralei, a echipamentului

de ridicare şi a sarcinii şi estimaţi dacă solul poate să susţină
macaraua.

Verificaţi dacă limitele de siguranţă ale încărcăturii sunt identice în

paralel cu caracteristicile betonului, fundaţiilor etc.

Toate calele trebuie să fie întinse la maxim.

Asiguraţi-vă că au fost
poziţionate grinzi de lemn sau plăci de metal sub fiecare cală pentru
distribuirea sarcinii.
08.Manipularea materialelor -manutanta manuala-

Cerinţe minime de SSM la manipularea manuală a sarcinilor

(Directiva CE 90/269. HG 1051/2006, modificată 713/2006)

Astăzi întreprinderile care nu se ocupă de manutanţă pierd bani!

Manevrarea materialelor şi a componentelor unei construcţii este parte

integrantă din procesul de muncă

După căderile de la înălţime, manevrarea manuală este cea mai râspândită

cauză a accidentelor de muncă din sectorul de construcţii.
Ea este, de fapt, principala cauză a apariţiei maladiei lumbago,
deoarece ridicarea unei greutăţi prin încovoiere poate antrena o
dereglare la nivelul coloanei vertebrale.

În sprijinul acestei concluzii vom prezenta alăturat constrângerea

biomecanică lombară, a cărui principiu se bazează pe echilibrul în jurul
axei de rotaţie ce reprezintă centrul discului intervertebral al cuplelor
de acţionare a sarcinii şi a reacţiilor musculare.
Poza 1:

Luarea unei sarcini în faţă:

acţiunea greutăţii (30 kg, braţ-levier de 60 cm)

reacţia muşchilor spinali (braţ-levier 5 cm ≥ 360 kg este

suprasarcina pe disc)

compresia suplimentara pe discul intervertebral (30 kg + 360 kg =

390 kg)

09. POZITII DE LUCRU, UNELTE SI ECHIPAMENTE

DIRECTIVA CADRU 89/391/CCE, Legea 319 / 2006

Dezvoltarea tehnică a sectorului construcţiilor a determinat

folosirea utilajelor şi a echipamentelor pentru multe dintre muncile
grele, care înainte erau efectuate manual.

Deşi pe şantier există încă multe sarcini pentru care se foloseşte

munca manuală, este dificil să ne imaginăm construirea unor clădiri
înalte fără macarale, excavatoare, betoniere sau ciocane
pneumatice. Cu toate astea, mecanizarea a pus probleme noi la locul
 de muncă.

Tehnologia se schimbă mai rapid decât oamenii, iar evoluţia

tehnologică depăşeşte uneori capacitatea omului de a se adapta.
Ca muncitor în construcţii, cunoaşteţi diferenţa dintre o unealtă
potrivită şi una nepotrivită pentru dumneavoastră şi pentru lucrarea
pe care o aveţi de efectuat. În plus, în scurt timp, deveniţi conştient
de diferenţa dintre o poziţie de lucru comodă şi una incomodă.

10.TRANSPORTUL IN SANTIERELE DE CONSTRUCTII

(HG 300/2006 partea B, secţiunea 2, punctul 8)

PERICOLE ASOCIATE CONDUCERII

condiţiile rele de drum

vizibilitatea scăzută

animalele ajunse intempestiv pe drum

obiectele staţionare

defecţiunile mecanice

PERSOANA de la volan

CAUZELE ACCIDENTELOR
 viteza excesivă
 neglijarea unor pericole derivate din lucrul în apropierea unor
excavaţii sau a reţelelor electrice - ignorarea semnelor de circulaţie
 tehnici de şofat defectuoase
 consumul de alcool la volan
 conducerea pe banda greşita
  neobservarea altor vehicule
 neasigurarea înainte de a merge in marşarier
 aglomerarea traficului pe şantier - lipsă planificare
 supraîncarcarea sau încarcarea greşita lipsa unor căi de acces
adecvate combinată cu prezenţa denivelărilor sau porţiuni de drum
blocate
 întreţinerea deficitară a echipamentului de lucru
 transport neautorizat de pasageri

11. MEDIUL DE MUNCA

a. Substante chimice, toxice, nocive, inflamabile si alti agenti
periculosi
b. Zgomot – Vibratii – Iluminat

PRODUSE - SUBSTANTE CHIMICE - TOXICE - NOCIVE

În diverse activităţi (lucrări pe şantier, în ateliere, alte lucrări) sunt
lucrători care execută munci ce necesită utilizarea de produse chimice.
Având in vedere că aceste produse sunt periculoase, prin potentialul
lor de a provoca accidente, precum si afectari grave ale sanatatii -
pana la deces, dar totusi indispensabile pentru unele activităţi, se
impune ca ele să fie bine cunoscute şi mai ales să se ştie modul în care
acestea pun în pericol securitatea şi sănătatea oamenilor.

ÎNVĂŢAŢI SĂ DECODAŢI SIMBOLURILE

12. POLITICA DE MEDIU

Prevenirea accidentelor/îmbolnăvirilor şi susţinerea standardelor

înalte de respectare a mediului reprezintă o preocupare majoră in
cadrul proiectului de construcţii.

Proiectul se angajează să utilizeze practici de îmbunătăţire
continuă pentru a atinge Performanţa “Zero Accidente”, şi să
execute servicii tehnice de organizare pentru clienţi într-o manieră
responsabilă faţă de mediu.

Astfel, proiectul adoptă un Sistem de Management al Mediului în

conformitate cu ISO 14001, pe baza căruia încercăm să diminuăm
impactul activităţilor noastre asupra mediului, prin:
 Controlul sedimentării şi eroziunilor.
 Protejarea apelor de suprafaţa.
 Controlul calitaţii aerului şi prafului.
  Controlul zgomotului şi vibraţiilor.

 Protejarea pădurilor, mlaştinilor, pisciculturii, regnului sălbatic.

 Protejarea resurselor culturale.
 Dirijarea traficului.

13. LUCRUL IN AER LIBER

(HG 300/2006, partea A, punctul 7)
CALDURA EXESIVA
Muncitorii de pe şantierele de construcţii sunt adesea expuşi condiţiilor
climatice extreme.
În ţările tropicale, căldura şi umiditatea excesive accentuează senzaţia
de oboseală datorată muncii intense şi duce la disconfort termic, care,
ulterior poate duce la epuizare termică şi apoi la şoc termic, acesta
reprezintand o urgenţă medicală.
Efectele căldurii şi ale muncii intense sunt cumulative.
Existenţa pe şantier a unor facilităţi bine dotate este esenţială în zonele
cu climă caldă, ca şi stabilirea unui program de lucru adecvat.
Ar trebui să existe:

suficiente pauze în timpul programului de lucru; pentru munca mediu
de grea şi grea este esenţial ca 50% sau mai mult din timp să fie
timp de odihnă;

spaţii de odihnă departe de punctele de lucru în care muncitorii să
se poată răcori;

provizii suficiente de apă potabilă rece; beţi des şi în cantităţi mici;

posibilitatea de spălare a hainelor, pentru a menţine hainele de
lucru curate.

Cum se menţine o temperatură scăzută a corpului?

Este folositor să învăţaţi cum să vă menţineţi corpul la o temperatură
scăzută.

evitaţi să staţi în soare;

evitaţi mişcările rapide care nu vă sunt absolut necesare;

asiguraţi-vă că există o circulaţie a aerului în cabinele operatorilor
de utilaje;

evitaţi să purtaţi haine strâmte sau haine care împiedică
evaporarea transpiraţiei, cum este cazul cu unele materiale
sintetice;

protejaţi-vă capul;

beţi regulat băuturi reci, pentru a înlocui apa pierdută prin
transpiraţie;

puneţi sare în mâncare sau mâncaţi alimente care conţin în mod
natural sare;

găsiţi un loc umbrit în care să vă petreceţi pauzele de odihnă.

14. LUCRARI LA TEMPERATURI INALTE

SUDURA ŞI TĂIEREA

Sudura şi tăierea metalului, folosind atât arcul electric cât şi metodele

pe bază de oxiacetilenă, reprezintă procese folosite pe scară largă în
construcţii.
Sudura cu arc electric
În cazul sudurii, pericolul nu afectează numai sudorul care execută
lucrarea, ci şi pe muncitorii care lucrează în jurul lui.

Pericolele constau în accidente ale ochilor, răni ale pielii, arsuri şi

inhalarea de gaze toxice.
Sunt necesare următoarele măsuri de precauţie:

sudorul, ca şi oricine îl asistă, trebuie să poarte ochelari de
protecţie sau mască sau vizor de protecţie, pentru a-şi proteja ochii
de razele ultraviolete şi infraroşii, invizibile, generate de arcul de

sudură;

ochelarii trebuie purtaţi şi atunci când se ciocăneşte sudura pentru
a îndepărta zgura, pentru a proteja ochii de bucăţile mici de zgură
care sar;

15. LUCRUL IN SPATII RESTRANSE

Directiva CEE 89/654 anexa 1, punctul6, anexa 2, punctual 6.
Un spaţiu restrâns este un spaţiu care:

este suficient de larg şi configurat în aşa fel încât un angajat să

poată efectua diferite lucrări în interior;

poate conţine materiale periculoase, este posibil să nu existe
oxigen, atmosfera poate să fie inflamabilă;

nu este proiectat să fie ocupat timp îndelungat de către oameni;

are mijloace limitate de intrare şi ieşire;
 În fiecare an au loc accidente mortale sau
foarte serioase suferite de persoane care intră în spaţii închise, fără să
se fi făcut testele necesare sau fără să fie dotate cu echipament
adecvat de protecţie şi de salvare.
În multe cazuri, încercările de salvare au condus la tragedii, survenind
moartea salvatorului insuficient echipat ca şi moartea persoanei care ar
fi trebuit salvată.

16. PRIM – AJUTOR

Care sunt cele mai frecvente urgenţe?

Căderea de la înălţime.

Surparea tranşeelor.

Deversări toxico-chimice.

Contactul cu linii de gaz sau electricitate.

Traficul care interferează cu zona de lucru.
Cum ne pregătim pentru urgenţe?

Trebuie să cunoaştem planul de urgenţă.

Sistemul de avertizare şi semnalul de alertare şi evacuare a

muncitorilor.

Tot personalul să cunoască locurile de afişaj a numerelor de telefon
pentru spital, pompieri, companii de utilităţi publice etc.

Întreg personalul trebuie să ştie cine este coordonatorul de
urgenţe şi care sunt persoanele instruite în acordarea primului
ajutor/masaj cardiac.

Toată lumea trebuie să fie instruita în legătură cu planul de urgenţă
şi să participe la simulări regulate de urgenţe.

17. GOSPODARIREA

Pericole asociate proastei gospodăriri:

Alunecări / împiedicări – datorate mediilor de lucru dezordonate;

Căderi – în deschizături în pardoseală;

Loviri de obiecte fixe – datorate spaţiului de lucru insuficient;

Loviri de materiale care cad – datorate stivuirilor

necorespunzătoare;

Împunsături/Perforări – cauzate de obiecte ascuţite, cuie, fier
forjat;

Ameninţarea mediului – datorită depozitării şi folosirii
necorespunzătoare a materialelor de construcţii;

Incendiu – datorat scurgerilor de uleiuri şi de combustibil;

Acces necorespunzător – în situaţii de urgenţa;