ULEIURILE ESENŢIALE

Rebeca Magda, Cezara Zăgrean-Tuza

Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” Bistriţa
Profesor îndrumător Elena Pop
“Celui care cheamă medicul, îi este
necesar chimistul.".
Avicenna
Cuprins:
• Scurt istoric
• Compoziţie
• Metode de obţinere
• Proprietăţi fizice
• Proprietăţi terapeutice
• Utilizări
• Proba practică
• Concluzii
• Bibliobrafie
 Uleiurile esenţiale sunt
sintetizate şi depozitate în
diferite organe ale plantelor,
în celulele cu secreţie
intracelulară sau în ţesuturile
secretoare.
 Istoria uleiurilor esenţiale este strâns
legată de istoria planetelor medicinale.
- din anul 3000 Î.H, egiptenii au început să
folosească plantele aromatice în scopuri medicinale,
cosmetice şi pentru îmbălsămare.
-medicului arab Avicenna în scrierile sale(sec.X)
aminteşte peste 800 de plante medicinale şi efectele
benefice pe care acestea le au asupra organismului
-în secolul XII „miresmele arabiei“ au devenit
cunoscute în Europa,
-începând cu sec. XVIII chimiştii vremii au studiat
componenţii activi ai plantelor .
Din punct de vedere chimic uleiurile esenţiale
sunt amestecuri complexe de:
•hidrocarburi alifatice
•hidrocarburi aromatice
•aldehide
•cetone
•alcooli
•fenoli
•acizi “răşinoşi”

Predomină compuşii din clasa terpenoidelor

Terpenoidele
monoterpeni-hidrocarburi izomere(C10H16)
sesquiterpeni-hidrocarburi izomere(C15H24)
diterpeni-hidrocarburi izomere(C20H32)
triterpeni-hidrocarburi izomere(C30H48)
derivaţioxigenaţi ai acestora(alcooli,
aldehide, cetone,epoxizi şi acizi)
Monoterpenoide aciclice

mircen ocimen aloocimen

CH2OH CH2OH

CH2OH CH2OH

geraniol nerol
 Monoterpenoide monociclice

OH
OH

limonen carvomentol mentol

 Monoterpenoide biciclice

OH O

sabinen sabinol tuionã

Uleiurilor volatile pot fi obţinute din :
flori
frunze (mentă, geraniu, violete)
fructe (cimbru, coriandru, anason, fenicol)
 seminţe
coaja fructelor (portocale, bergamot, lămâi)
rădăcini (angelica, vetiver, cimbru)
lemn sau scoarţă (santal, cedru, scorţişoară)
boboci florali şi muguri (cuişoare, plop negru, coacăz)
întreaga plantă (salvia, cimbru, busuioc)
ace şi ramuri (pin, chiparos, brad)
METODE DE OBŢINERE
DISTILAREA(cea mai frecvent utilizată)
se
bazează pe faptul că toate componentele
unui ulei volatil pot fi uşor antrenate cu
vapori de apă la temperatură inferioară
punctului lor de fierbere.
Antrenarea uleiului volatil este precedată
de difuzia lui din celulele vegetale la
suprafaţă.
PRESAREA - principala metodă
folosită pentru a extrage uleiurile
esenţiale din coji şi fructe (portocale,
lamâi, etc).
Extracţia cu solvenţi, când plantele au un
conţinut mic de uleiuri volatile sau când
uleiurile îşi schimbă compoziţia chimică.
Cei mai utilizaţi solvenţi : eterul de petrol
(pentru flori), benzina (pentru obţinerea
răşinilor), alcoolul, grăsimile, etc.
Pentru a obţine 1L ulei esenţial sunt necesare:
750 kg lavandă /4 t petale de trandafir/ 4 t petale
de iasomie.
Propietăţi fizice ale
uleiurilor esenţiale:
lichide volatile
puncte de fierbere mari
insolubile în apă
solubile în alcool
se amestecă cu uleiurile vegetale şi
minerale în orice proporţie
pătrund în piele
au miros plăcut
 Proprietăţi terapeutice
Fenolii, cetonele si aldehidele sunt antiseptice,
curăţă receptorii şi detoxifică corpul.
Esterii sunt calmanţi, reduc stresul
Monoterpenele au acţiune antibiotică,
antimicrobiană
Sesquiterpenele au acţiune antiinflamatoare,
antivirală, anticancerigenă
Cercetările au revelat faptul că uleiul de scorţişoară
este la fel de eficient împotriva anumitor bacterii
ca penicilina si ampicilina
Utilizări
Produse cosmetice
Produse farmaceutice
Preparate stomatologice
Industria vopselelor
Industria alimentară şi a băuturilor
Industria textilă
Industria maselor plastice şi şi
cauciucului
Industria papetăriei etc.
 Probă practică Prepararea unei soluţii cu ulei de
Prepararea unui unguent antireumatic
brad
Materiale necesare:
Materiale necesare:
-lanolină
-apă distilată -ulei de brad
-ceară de albine -apă distilată
-ulei de brad Acţiune: antireumatică,
Acţiune: antireumatică, antiinflamatoare antiinflamatoare
Indicaţii: reumatism, crize de lumbago Indicaţii: reumatism, crize de
lumbago
 Lanolina

Hidroxicolesterolul
Preparare demachiant Prepararea cremei
Materiale necesare
Materiale necesare
-Alcool
-Apă distilată
-Flori de gălbenele
-Ulei de lavandă -Ulei de măsline
-Ceară de albine -Ceară de albine
-Infuzie de lavandă -Ulei de lavandă
Acţiune: calmează şi vindecă pielea
iritată
Acţiune: cicatrizantă, emolientă,
Indicaţii: demachierea tenului protectoare
normal/gras Indicaţii: îngrijirea tenului, acnee
 Concluzii

 Uleiurile volatile au o gamă largă de utilizare

 Din punct de vedere terapeutic proprietatea cea mai
caracteristică este acţiunea antibiotică şi antimicrobiană
 Se folosesc atât în tratamente interne cât şi externe
 Datorită puterii mari de penetrare se înglobează în creme,
loţiuni,balsamuri
 Se folosesc în general în diluţie deoarece sunt foarte puternice
 Se utilizează cu prudenţă pentru copii, femei gravide sau
persoane alergice.
CHIMIA E
SUPER!
Bibliografie
 Neniţescu C, D. Chimie organică , vol. II, Ed. Didactică şi
pedagogică Bucureşti, 1980
 Baran S, Reuss SH, Konig WA, and Kalemba D (2007)Composition
of the essential oil of Abies Alba. Flavour Fragr J 22, 78-83.
 Kurose K, Okamura D, and Yatagai M (2007) Composition of the
essential oils from the leaves of nine Abies species and the cones of
three of Abies species. Flavour Fragr J 22, 10-20.
 J. Hendrickson, D. Cram, G. Hammond, Chimie organică, Ed.
Ştiinţifică şi enciclopedică, pg. 1131
 Revista de fizică şi chimie, Anul XXVI Ianuarie 1989, pg. 19-22
 Emanoil Grigorescu, Din ierburi s-au născut medicamentele, Editura
Albatros, Bucureşti, 1987
 www.chemweb.com
Vă mulţumim!