Bradul

Se utilizeaza in stimularea secretiei mucoaselor, in special ca expectorant, datorita unor componente ale uleiului volatil Bradul (Abies alba), fam. Pinaceae. Locatie: Specie arboricola din etajul montan, raspandit la limita dintre fag si molid, uneori crescand in amestec cu acestia sau formand paduri fara alte specii (bradete). Se dezvolta bine pe versantii cu umiditate mai mare, pe soluri brune de padure, profunde, intre 600-1300 m altitudine. Descriere planta: Arbore de talie mare ajungand uneori pana la 50 m inaltime, cu tulpina verticala, cilindrica, dreapta, ramuri dispuse orizontal, in verticile etajate regulat, scoarta neteda care apoi odata cu inaintarea in varsta prezinta solzi poligonali, de culoare cenusiuverzue. Frunzele dispuse pe doua siruri, sunt aciculare turtite, care, dupa cadere, lasa urme circulare. Florile sunt unisexuate, cele femele sunt grupate in conuri erecte, de forma cilindrica, avand cca 10-20 cm lungime, colorate in brun-rosietic, iar cele mascule sunt asezate in amenti grosi si galbui. infloreste in perioada mai-iunie. ). Ce recoltam: Pentru obtinerea de ulei se utilizeaza cetina de brad formata din ramuri de pana la 20-40 cm lungime si 10-15 mm grosime. Frunzele (acele) dispuse pe doua randuri, sunt lungi de cca 2 cm si late de 2-3 mm, de culoare verzi-inchis, pe partea superioara avand o adancitura iar pe cea inferioara doua dungi albastrui (stomatele). Compozitie: Frunzele contin ulei volatil, care se obtine prin antrenare cu vapori de apa. Acesta este format din pinen, limonen, acetat de bornil, aldehida laurica, sesquiter- pene si altele. Compoziia chimic: Mugurii i frunzele conin uleiuri volatile (0,20 0,30 %), rezine, clorofil i caroteni. Dup Franchomme i colab. uleiurile volatile conin: 90 95 % hidrocarburi monoterpenice [24 % (-)-pinen, 21 % camfen, 34 % limonen], 5 10 % esteri terpenoidici [acetat de (-)-bornil] i aceton. Dup PDR for Herbal Medicines (ediia a III-a) acestea conin: 25 55 % limonen, 6 35 % -pinen, 9 20 % camfen, 2 10 % acetat de bornil, 2 3 % santen, 1,0 2,5 triciclen, -pinen, -felandren i -3-caren. Dup Tsankova i Ognzanov (1968) uleiul volatil conine: limonen 28,50 %, pinen 22,50 %, -pinen 18,00 %, bornil acetat 12,50 %, camfen 8,00 %, pcimen 7,50 % i borneol 1,50 %. n cantitate mai mic de 1 % au fost determinai urmtorii componeni: santen, -muurolen, -cariofillen, -cadien, -cadien, -cadien, calamen, longifolen, -selinen i ylangen. Dup Kubeczka i Schultze (1987) acesta conine: limonen 54,74 %, camfen

14,78 %, -pinen 7,36 %, santen 5,00 %, -cariofilen 2,32 %, triciclen 2,10 % i mircen 1,86 %. Dup Burzo i colab. (date nepublicate) dintre cei 87 de componeni separai din uleiul volatil al speciei indigene, ponderea a fost deinut de limonen (29,11 %), camfen (21,47 %), -pinen (13,64 %), -pinen (10,90 %), bornil acetat (10,11 %), 2,35 % triciclen i 2,10 % santen. Oleo-rezina conine: acizi diterpenici (acid abietic, acid palustric).

Aciune terapeutic Uleiul volatil: antiinflamatoare, antiseptic, expectorant pe mucoasele arborelui respirator, rubefiant aplicat pe piele. Camfenul, limonenul li alfa-pinenul imprim un puternic efect expectorant cnd uleiul este administrat sub form de inhalaie. Rezinele: antiseptic, cicatrizant (= vulnerar), rubefiant (=hiperemiant = revulsiv.). Recoltare: Cetina de brad se poate recolta in tot cursul anului in toate parchetele aflate in exploatare. De pe ramuri se taie toate ramurelele numite labute, care apoi se expediaza repede catre instalatiile de distilare. In cazul pastrarii pana la transportare se va acorda o atentie deosebita pentru a se evita orice posibilitate de "aprindere" (incalzire) a cetinei si expunerea acesteia la actiunea directa a razelor solare. Utilizare: Se utilizeaza in stimularea secretiei mucoaselor, in special ca expectorant, datorita unor componente ale uleiului volatil. Extern uleiul volatil se foloseste ca revulsiv. Baile cu extract de conifere (brad, pin, molid) sunt recomandate in tratamentul bolilor sistemului nervos, reumatismului si in diferite nevralgii. Afeciuni respiratorii (catar respirator, rceli, gripe acute sau pasagere), infecii ale tractului urinar (cistite, calculoz renal) administrare intern; afeciuni locomotorii (artroze, reumatism) i neuronale (nevralgii) uz extern. Medicina veterinar (popular) oile ce urmau s plece la mubnte erau trecute prin fumul unui foc n care se ardeau cetini de brad, molid , uneori n amestec i cu alte specii (laur, rosmarin). Tradiii, credine, legende bradul este considerat ca avnd puteri protectoare i de prevestire spunndu-se c a fost binecuvntat i de aceea este venic verde. Obiceiuri bradul verde se folosea cnd se ncepea o cas nou, n obiceiurile de nunt sau de nmormntare. Fibrele obinute din tulpini, pot fi utilizate ca nlocuitori ai iutei.

Precauii i reacii adverse Hematurie la administrare ndelungat (ca urmare a hiperemiei nefronilor).

Forme farmaceutice Ulei volatil sau oleosol (soluie 2 10 % n ulei de floarea soarelui) pentru uz intern i inhalaii; loiuni i unguente pentru uz extern. Uleiul volatil se utilizeaz pentru desinfecia spaiilor nchise i pentru aromatizarea buturilor. Conservare n flacoane bine nchise, sigilate, ferit de lumin.

Contraindicaii: Astm bronic, spasm bronic, alte boli bronhice constructive, tuse convulsiv; afeciuni dermice pe suprafee mari (psoriazis). Aplicarea de ulei volatil pe ntreg corpul sau bile cu ulei volatil sunt contraindicate sau se fac sub directa supraveghere a medicului n maladii infecioase severe, insuficien cardiac ori hipertensiune.