CEA DE-A IV REUNIUNE

A COMITETULUI DE COORDONARE
PENTRU MANAGEMENTUL
ACORDULUI DE PARTENERIAT
2014-2020

15 noiembrie 2018

1
 AGENDA
Modificare ROF CCMAP (actualizare cadru
09.45–10.00
instituțional)
Prezentare MFE și aprobarea noului ROF

Prioritățile României pe perioada asigurării

10.00–10.30
Președinției Consiliului Uniunii Europene
Prezentare MAE

Poziția României pe marginea pachetului legislativ

10.30–11.00 post 2020
Prezentare MFE și întrebări și răspunsuri

Pregătirea documentelor naționale de programare a

11.00–11.30
finanțărilor din fonduri europene post 2020
Prezentare MFE și întrebări și răspunsuri

11.30–12.00
Stadiul implementării Programelor Operaționale
Prezentare MFE și întrebări și răspunsuri

12.00–12.15 Concluzii

2
 Modificare ROF CCMAP
-componența CCMAP - ca urmare a schimbărilor de la nivelul structurii
instituționale. Modificările operate la nivelul componenței CCMAP s-au
făcut cu respectarea art.3, alin. 7 din ROF cu privire la procentele de
reprezentativitate a sectoarelor public și privat, respectiv membrii cu
drept de vot care reprezintă organizaţii din mediul economic, social şi
din societatea civilă reprezintă 40% din totalul membrilor CCMAP
-Art. 3, alin.(5), referitor la nivelul de reprezentare al ministerelor, în
sensul că acestea vor fi reprezentate la nivel de secretar de stat
-Art. 7 – cu privire la numărul minim de întruniri a CCMAP, în sensul
că acestea vor avea loc cel puțin o dată pe an.

3
Prioritățile României pe perioada asigurării
Președinției Consiliului Uniunii Europene

4
Poziția României privind pachetul legislativ
post 2020

5
Comisia Europeană

6
 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE NOULUI
CADRU PENTRU POLITICA DE COEZIUNE 2021-2027

Abordare strategică – 5 Obiective ale Politicii

 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE NOULUI
CADRU PENTRU POLITICA DE COEZIUNE 2021-2027

Arhitectura și fondurile

8
 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE NOULUI
CADRU PENTRU POLITICA DE COEZIUNE 2021-2027

Tipuri de regiuni

9
 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE NOULUI
CADRU PENTRU POLITICA DE COEZIUNE 2021-2027

Concentrare tematică
 35% din FEDR pentru OP 1 (Europa mai inteligenta)
 30% din FEDR pentru OP 2 (Europa mai verde)
 FEDR să contribuie cu 30% la obiectivele de schimbări
climatice
 FC să contribuie cu 37% la obiectivele de schimbări
climatice
 6% din FEDR pentru dezvoltare urbană
 2% din FSE+ pentru susținerea materială a persoanelor
cele mai defavorizate
 25% din FSE+ pentru incluziune socială
 10% din FSE+ pentru sprijinul pentru tinerii care nu au
un loc de muncă 10
 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE NOULUI
CADRU PENTRU POLITICA DE COEZIUNE 2021-2027

Aspecte financiare
 Forma principală - grant-urile
 Cofinanțarea la nivel național:
 70% pentru regiunile mai puțin dezvoltate și pentru Fondul de
Coeziune
 40% pentru regiunile mai dezvoltate.
 Prefinanțare anuală – 0,5 % din valoarea totală a sprijinului din partea
fondurilor
 Se propune sistematizarea și sporirea utilizării opțiunilor simplificate
în materie de costuri (rambursarea forfetară, baremuri standard pentru
costurile unitare sau pentru sumele forfetare etc)
 TVA - nu este eligibilă pentru o contribuție din partea fondurilor, cu
excepția operațiunilor al căror cost total este mai mic de 5 000 000 EUR.
 Dezangajarea - regula „N + 2”.
11
 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE NOULUI
CADRU PENTRU POLITICA DE COEZIUNE 2021-2027
Condiții prealabile
 Fiecare dintre cele 5 obiective are condiții prealabile
specifice
 Sunt propuse și condiții prealabile generale
 Condițiile prealabile sunt mult mai stricte
 Statele membre nu vor putea declara cheltuieli legate de
obiective specifice până când nu este îndeplinită condiția
de acordare
 Îndeplinirea acestor condiții va fi monitorizată pe toată
perioada de programare. În cazul în care Comisia
Europeană constată că o condiție nu mai este îndeplinită
în timpul implementării, costurile asociate cu această
condiție nu vor mai fi incluse în cererile de plată 12
 PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE NOULUI
CADRU PENTRU POLITICA DE COEZIUNE 2021-2027

Evaluare intermediara
 SM vor trebui să facă un mid-term review în 2025
 Inițial vor fi programați doar primii 5 ani.
 Alocările pentru ultimii 2 ani se vor face pe baza
unei evaluări intermediare.
 Evaluarea va reexamina prioritățile și obiectivele
inițiale ale programelor, luând în considerare:
 progresele înregistrate în atingerea obiectivelor până la finele
anului 2024;
 schimbările la nivelul situației socio-economice;
 noile provocări identificate în recomandările specifice fiecărei țări.
13
 Demersuri la nivel național

Mai 2017

Martie
2018

Septembrie
2018

14
 Elemente principale ale poziției privind politica de
coeziune

Abordare strategică și programare

 Apreciem propunerea CE privind noul cadru financiar multianual și noua
politică de coeziune, dar sunt necesare ajustări suplimentare
 Este binevenită abordarea strategică a Politicii de Coeziune, care ține seamă
de evoluțiile sociale și demografice din spațiul Uniunii
 România consideră bine venită simplificarea propusă de COM privind
conținutul Acordului de Parteneriat și al programelor, precum și propunerile
privind ITI și CLLD
 România nu susține transferul voluntar de până la 5% de la oricare dintre
fonduri către orice fond sau instrument aflat în management centralizat sau
partajat
 Susținem propunerile de flexibilitate legate de condițiile de modificare a
programelor fără decizia COM
 Elemente principale ale poziției privind politica de
coeziune

Condiții pentru eligibilitate și cadrul de performanță

 considerăm că este nevoie de o definire mai concretă a criteriilor aferente

astfel încât să fie create premisele unei evaluări obiective din partea COM și să
fie garantată egalitatea de tratament pentru toate statele membre
 referitor la mid-term review în 2025, România are o poziție rezervată având în
vedere demararea lentă a implementării, suprapunerea a 2 perioade de
programare financiară și concentrarea rezultatelor implementării către finalul
perioadei de programare
 România are o poziție rezervată cu privire la eventuale noi propuneri ce vor
conduce la întărirea condiţionalităţilor care conectează fondurile UE de
guvernanța economică
 Elemente principale ale poziției privind politica de
coeziune

Monitorizare, evaluare, comunicare și vizibilitate

România consideră bine venite propunerile de simplificare a regulilor privind

transmiterea datelor și comitetele de monitorizare, însă apreciem că acestea vor
crea sarcini administrative suplimentare pentru autoritățile de management și
presupun investiții consistente în sistemele IT
publicarea documentelor înaintate membrilor comitetelor de monitorizare
trebuie să se realizeze cu respectarea regulilor de conduită ale comitetelor de
monitorizare, astfel încât să fie evitată orice situație de incompatibilitate sau
conflict de interese
Referitor la vizibilitate, considerăm că propunerile COM țin seama de concluziile
Consiliului pe această temă
 Elemente principale ale poziției privind politica de
coeziune

Sprijin financiar din fonduri

România sprijină propunerea COM conform căreia grant-urile rămân principala
formă de finanțare a PC.
Considerăm că utilizarea instrumentelor financiare nu trebuie să devină un scop
în sine și nici să înlocuiască granturile, mai ales în regiunile mai puțin dezvoltate.
Utilizarea mai largă a opțiunilor de cost simplificate este binevenită cu scopul de
a răspunde cerințelor de reducere a sarcinii administrative, atât pentru
autoritățile de management, cât și pentru beneficiari, precum și a cerințelor de
audit, riscul erorilor materiale fiind aproape inexistent
România consideră că eligibilitatea TVA ar trebui să rămână la decizia statelor
membre, pentru a evita presiunile asupra bugetelor naționale, bugetelor locale și
eventualele blocaje financiare care ar putea surveni.
 Elemente principale ale poziției privind politica de
coeziune

Management și control
România apreciază simplificarea propusă de Comisie în ceea ce privește
normele de gestiune și control și consideră că acestea sprijină eficientizarea
semnificativă la nivelul tuturor proceselor în beneficiul implementării efective a
politicii de coeziune
In ceea ce privește auditul, România susține propunerile făcute de Comisie și
consideră că auditul ar trebui să se bazeze mai mult pe încredere și să fie
preventiv, previzibil și fără opinii contradictorii, iar activitățile de control ar trebui
să se axeze pe conformitate și nu pe detalii financiare
Considerăm că este nevoie de armonizarea principiilor, procedurilor și
metodologiilor interne între diferitele organisme de audit pentru a îndeplini
criteriile pentru o aplicare unitară și eficientă a auditului unic astfel încât acesta să
se focuseze pe un tratament egal pentru toate sursele de finanțare.
 Elemente principale ale poziției privind politica de
coeziune

Management financiar

Susținem menținerea regulii n+3 în principal din perspectiva implementării

proiectelor de investiții pe termen lung și a programelor de cooperare teritorială
europeană.
România susține ideea menținerii nivelului de prefinanțare inițială și anuală din
actuala perioadă de programare financiară pentru a evita eventuale probleme de
lichidități
Referitor la infringement, subliniem că există o serie de situații în care
investițiile sunt justificate tocmai de necesitatea de a evita procedurile de
infringement sau de a sprijini ieșirea din această situație.
 Elemente principale ale poziției privind politica de
coeziune

Cadrul financiar

România susține menținerea nivelului actual de cofinanțare, având în vedere

dificultatea de ordin bugetar pentru asigurarea unui nivel de cofinanțare publică
națională mai ridicată.
Considerăm că nivelul de cofinanțare propus va conduce la nerealizarea
obiectivului de reducere a decalajelor de dezvoltare în regiunile de graniță,
urmărit prin programele de cooperare teritorială.
România susține acordarea unei mai mari flexibilități ala nivelul statelor
membre/regiunilor în stabilirea cofinanțării la nivelul programelor operaționale și
tipurilor de investiții și nu la nivel de axă prioritară.
România nu susține propunerea privind transferul a 10 miliarde din Fondul de
Coeziune către Facilitatea ”Conectarea Europei”
Pregătirea documentelor naționale de programare a
finanțărilor din fonduri europene post 2020

22
 Memorandumul de Guvern:
Pregătirea documentelor naționale de programare a
finanțărilor din fonduri europene post 2020

• Aprobat în ședința de Guvern din 5 septembrie 2018

• Obiective:
 stabilirea de termene și responsabilități pentru
elaborarea documentelor strategice/planurilor de
măsuri sectoriale naționale post 2020 (cu accent pe
îndeplinirea condițiilor favorizante)
 asigurarea unei abordări coerente și integrate a
viziunii strategice naționale post 2020
 asigurarea unui cadru coerent și eficient de
colaborare interinstituțională

23
Plan de masuri

24
Elemente principale privind conținutul PO/AP

25
 Elemente principale privind abordarea
condițiilor prealabile
• MFE a inițiat consultări interministeriale cu instituțiile
responsabile de îndeplinirea condițiilor
• Au fost elaborate propuneri de Memorandumuri privind
implementarea unor măsuri și asumarea unor termene la
nivelul autorităților publice centrale responsabile
• Memorandumurile vor fi asumate în comun de MFE și
autoritățile responsabile
• Ministerul Fondurilor Europene asigură coordonarea
interinstituțională în vederea asigurării îndeplinirii condițiilor
favorizante.
• În cadrul Comitetului de Coordonare a Afacerilor Europene va
fi analizat bilunar stadiului pregătirii documentelor
strategice sectoriale și de programare post 2020
26
 Stadiul implementării programelor
finanțate din fonduri europene 2014-2020

15 noiembrie 2018
 Alocări Programe 2014-2020
Mld. euro

Program Fond (FESI/ FEAD) Co-finanțare UE

PO Infrastructură Mare FEDR 2,28

POIM FC 6,93
PO Capital Uman
FSE & ILMT 4,37
POCU
PO Capacitate Administrativă
FSE 0,55
POCA
PO Competitivitate
FEDR 1,33
POC
PO Regional, inclusiv IIMM
FEDR 6,86
POR
PO Asistență Tehnică
FEDR 0,25
POAT
PO Pescuit și Afaceri Maritime
FEPAM 0,16
POPAM
PN de Dezvoltare Rurală
FEADR 8,12
PNDR
PO Ajutorarea Pers. Defavorizate
FEAD 0,44
POAD

28
 Stadiu implementare programe

28,1 mld. euro - total alocare pe cele 7 programe finanțate prin FESI și FEAD, din
care 23,0 mld. euro este co-finanțarea UE
25,3 mld. euro - total buget apeluri lansate, reprezentând aprox. 90% din
alocarea totală de aprox. 28 mld. euro aferentă celor 7 programe finanțate prin
FESI și FEAD
13.217 proiecte depuse - buget total de aprox. 32,9 mld. euro, reprezentând
117,0% din alocarea totală pe programe
5.195 contracte semnate – buget total de aprox. 15,6 mld. euro, din care
contribuţie UE aprox. 12,3 mld. euro, reprezentând aprox. 53,5% din alocarea totală
pe programe
2,9 mld. euro plăți către beneficiari, din care co-finanțarea UE este 2,3 mld.
euro, reprezentând 10,4% alocarea totală pe programe
6,3 mld. euro este suma totală primită de la COM (pre-finanțări și rambursări)
aferente programelor operaționale finanțate din FESI și FEAD, reprezentând aprox.
20,3% din alocarea UE aferentă programelor menționate (aprox. 31 mld. Euro), la
care se adaugă aprox. 5 mld. euro – suma totală primită pentru plățile directe -
FEGA.
 Stadiul implementării celor 7 programe finanțate prin FESI și FEAD (1)
Mil. euro
PO Valoare Co- Valoare Valoare Număr Valoare Co- Rata Pre- Plăţi Rambursări Rata de Sume
alocare finanţare apeluri proiecte contracte contracte finanţare contractar finanţare beneficiari UE absorbție primite
PO UE lansate depuse UE e UE de la
UE

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
POIM 11.631 9.219 10.659 11.251 223 6.930 5.439 59% 594 1.382 1.136 12% 1.731

POR 8.384 6.860 8.001 12.875 3.292 4.646 3.554 52% 428 317 142 2% 571

POCU 5.105 4.372 3.843 4.962 972 2.355 2.020 46% 276 172 31 1% 308

POC 1.582 1.329 1.436 2.928 358 1.011 739 56% 84 261 142 10% 227

POCA 658 553 658 444 273 250 209 38% 35 47 28 5% 63

POAT 298 253 298 345 70 259 219 87% 15 82 72 28% 87

POAD 519 441 454 174 7 174 148 34% 48 130 68 15% 117

Total 28.177 23.027 25.350 32.979 5.195 15.625 12.328 53%  1.480 2.391 1.619 7% 3.104
 
Stadiul implementării celor 7 programe finanțate prin FESI și FEAD (2)

La 2 noiembrie 2018 :
Suma totală primită de la CE, inclusiv PNDR și POPAM - aprox. 21%
Rata medie de absorbție la nivelul UE – aprox. 23%
 Stadiul implementării
Programelor Cooperare Teritorială Europeană 2014 – 2020
Mil. euro
Co- Co-
Valoare Număr Valoare Plăți Rata de Pre- Sume primite de la
CTE finanțare finanțare Rambursări
alocare Contracte totală beneficiari plată UE finanțări CE
UE UE

Interreg V-A România-

259 216 167 202 43 35 0,16% 13 26 39 18%
Bulgaria

Interreg V-A România-

232 189 28 30 5 2 1,14% 11 1 12 6%
Ungaria

Interreg-IPA de
cooperare
88 75 38 51 14 14 18,05% 15 6 21 28%
transfrontalieră
România-Serbia

POC România-Ucraina 66 60 3 4 1 1 1,43%        

POC România-Republica
89 81 3 5 1 1 1,42%        
Moldova

POC Bazinul Mării Negre 54 49 20 16 6 6 11,87%        

TOTAL 788 670 259 308 70 59 8,78% 39 33 72 53%

32
 Stadiul implementării PNDR și POPAM 2014-2020

PNDR
 9,44 mld. euro - alocarea totală, din care 8,12 mld. euro co-finanțare UE
 51 292 contracte semnate în valoare de aprox. 4,23 mld. euro
 3,73 mld. euro - plățile către beneficiari
 2,92 mld. euro - rambursări de la CE

POPAM
 223,7 mil. euro - alocarea totală, din care 168,42 mil. euro co-finanțare
UE
 165 contracte semnate în valoare de aprox. 110,52 mil. euro
 42,86 mil. euro - plățile către beneficiari
 cadru de implementare cât mai predictibil, care să sprijine beneficiarii
pe tot parcursul procesului de accesare a fondurilor europene
 renunțarea la listele de cheltuieli eligibile pentru a flexibiliza/simplifica
modul de elaborare a propunerilor de proiecte în corelare cu cerințele
regulamentelor europene
 dezvoltarea sistemului informatic MySMIS 2014 – prin intermediul căruia
toate documentele circulate între beneficiari și autorități sunt în format
electronic
 reducerea termenelor de evaluare și încadrarea în acestea pentru
semnarea cu celeritate a contractelor de finanţare
 introducerea în structurile AM/OI a funcţiei de ofițer de monitorizare
pentru fiecare proiect
 monitorizarea programelor și realocarea de fonduri, între axele unui
program sau între programe diferite, vizându-se, astfel, sectoarele
performante cu potenţial maxim de absorbţie

34
 introducerea de opţiuni de costuri simplificate precum utilizarea unor
rate forfetare sau introducerea unor bareme-standard pentru costurile
unitare – decontarea cheltuielilor se efectuează în funcție de rezultatele
obținute
 simplificarea procedurilor pentru autorizaţiile de construire în cazul
proiectelor de interes național, prevăzute în Master planul general de
transport, prin eliberarea autorizațiilor de construire fără elaborarea și
aprobarea prealabilă a unei documentaţii de amenajarea teritoriului sau
de urbanism
 crearea de modele standard de contracte de lucrări - proiectare și
execuție
 crearea unui mecanism de decontare din fonduri europene a cheltuielilor
efectuate pentru lucrările executate în regie proprie în cadrul POIM,
pentru situațiile excepționale în care beneficiarii, în anumite condiții,
asumă finalizarea proiectelor de infrastructură, cu un stadiu fizic de
realizare de min. 80%, care au fost abandonate de către constructori

35
 îmbunătățirea continuă a cadrului legal, prin modificările aduse OUG nr.
40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene:
 mecanismul de pre-finanţare asigură beneficiarilor lichiditățile
necesare implementării (prin acordarea, în general, de tranșe de
până la 10% din valoarea proiectului și de până la 40%, cu respectarea
unor condiții, în cazul beneficiarilor cărora li se aplică regulile
ajutorului de stat/minimis)
 categoriile de cheltuieli ce pot fi incluse în cererile de plată (salarii,
subvenții, burse) au fost extinse
 premisele supracontractării până la 200% au fost create în funcţie de
programul operaţional
 sumele necesare pentru sprijinirea spitalelor publice, care nu își
puteau asigura cofinanțarea proiectelor, au fost asigurate prin
bugetul Ministerului Sănătății
 decontarea din fonduri europene a investițiilor demarate de
autoritățile publice centrale/locale și plătite din alte surse (buget de
stat/local sau împrumuturi)

36
 reducerea timpului de verificare a documentelor în procesul de contractare,
inclusiv prin asigurarea accesului direct al AM/OI la diferite baze de date
pentru obținerea de informații privind:
 certificatul de atestare fiscală (protocol MFE/ANAF pentru utilizarea
sistemului informatic PATRIMVEN
 statut şi act juridic de înfiinţare a instituţiei, certificat de înregistrare
la Registrul Comerțului; certificat constatator/extras de la Registrul
Comerţului cu informaţii despre acţionari, capital social (protocol
MFE/ONRC pentru acces la informațiile furnizate prin serviciul RECOM
ONLINE)
 cazierul judiciar – (inițiat protocol MFE/MAI pentru acces la sistemul
informatic ROCRIS - etapa de avizare internă la nivelul MAI)

37
 Simplificarea orientărilor pentru solicitanți:
 elaborarea și aplicarea acelorași reguli la întocmirea unui proiect,
indiferent de programul operațional din care acesta este finanțat
 reducerea semnificativă a sarcinii administrative la nivelul
potențialilor beneficiari/ beneficiarilor, concomitent cu furnizarea
unui instrument eficient de monitorizare și management la nivelul
AM, prin utilizarea sistemului electronic MySmis 2014/SMIS 2014+
 înființarea unui helpdesk pentru beneficiari
 elaborarea de forme îmbunătățite ale manualului beneficiarului,
cuprinzând informații clare și complete privind toate etapele
derulării unui proiect
 publicarea spre consultare a Ghidurilor Solicitantului – Condiții
Specifice în cadrul cărora pot fi formulate observații/ propuneri în
vederea îmbunătățirii conținutului acestora, precum și asigurarea
unei perioade de timp rezonabile între momentul lansării efective a
unei cereri de propuneri de proiecte și data limită de depunere a
aplicațiilor de finanțare

38
 abordare unitară pentru toate programele cu privire la nivelul co-
finanțării private la maxim 2% pentru beneficiarii/partenerii persoane
juridice de drept privat fără scop patrimonial, înfiinţate conform
legislaţiei în vigoare, inclusiv universităţi, sindicate şi patronate - prin
Legea nr. 240/2017
 sprijinirea autorităților locale - prin adoptarea OUG nr. 27/2017,
unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale au putut solicita, inclusiv
pentru asociaţiile de dezvoltare inter-comunitară, de la MFP, în cursul
anului 2017, contractarea de împrumuturi din venituri din privatizare, în
limita sumei de 500.000 mii lei, pentru asigurarea pre-finanţării şi/sau
co-finanţării proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile din
perioada 2014-2020, inclusiv pentru cheltuielile neeligibile asociate
proiectelor; măsura a fost prelungită și pentru 2018-2019 prin OUG nr.
11/01.03.2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare.

39
VA MULTUMIM

40