Oecd Romania Discurs Gde 2

Translated from English to Romanian - www.onlinedoctranslator.
com
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

C/MIN(2022)25/FINAL|1
Neclasificat Engleza franceza

10 iunie 2022
CONSILIU
Reuniunea Consiliului la nivel ministerial, 9-10 iunie 2022
Foaie de parcurs PENTRU PROCESUL DE ADERARE LA OCDE A ROMÂNIEI
(Adoptată de Consiliu la nivel ministerial la 10 iunie 2022)
OFDE

Neclasificat
Acest document, precum și orice date și hartă incluse în acesta, nu aduc atingere statutului sau suveranității asupra oricărui
teritoriu, delimitării frontierelor și granițelor internaționale și denumirii oricărui teritoriu, oraș sau zonă.
2|
1. La 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis deschiderea discuțiilor de aderare cu România ca

precum și alte cinci țări, ținând seama de criteriile de atitudine similară, jucător semnificativ, beneficiu
reciproc și considerații globale și recunoscând progresele înregistrate de aceste țări în îndeplinirea
criteriilor prezentate în Cadrul de examinare a potențialilor membri [C(2017) 92/FINAL]. Acesta l-a invitat
pe Secretarul General, printr-o scrisoare agreată de Consiliu, să comunice României decizia Consiliului și
să solicite României să confirme aderarea sa la Declarația de viziune a 60 de ani de la OCDE și la
Declarația Consiliului Ministerial adoptat în octombrie 2021 și la scrisoarea trimisă de secretarul general.
Consiliul a solicitat Secretarului General, întrucât au primit răspunsuri pozitive din partea țărilor
candidate, să stabilească termenii, condițiile și procesul de aderare la OCDE în proiectele de foi de
parcurs pentru aderare pentru examinare și adoptare de către Consiliu.
2. În conformitate cu Rezoluția Consiliului din 25 ianuarie 2022, această foaie de parcurs stabilește termenii,
condițiile și procesul de aderare a României cu scopul de a permite Consiliului, la finalul procesului prevăzut în
această foaie de parcurs, să ajungă la o decizie cu privire la invitarea României să adere la Convenția OCDE și,
prin urmare, să devină Membru al Organizației. Ca răspuns la schimbarea circumstanțelor, Consiliul poate
introduce modificări în foaia de parcurs în timpul procesului de aderare.
3. Obiectivul general al procesului de aderare este de a realiza convergența României cu standardele OCDE, cele mai bune
politici și cele mai bune practici, rezultând rezultate mai bune pentru membrii OCDE, precum și pentru România și cetățenii
săi. Pe tot parcursul procesului de aderare, OCDE va lucra îndeaproape cu România pentru a sprijini adoptarea unor
reforme de lungă durată care să se alinieze la standardele, cele mai bune politici și cele mai bune practici OCDE.
eu. Valori comune, viziune și priorități
4. Valorile, viziunea și prioritățile comune ale membrilor OCDE sunt stabilite în cea de-a 60-a ediție a OCDE.
Declarația de viziune aniversară [C/MIN(2021)16/FINAL] precum și Declarația Consiliului Ministerial din
2021 [C/MIN(2021)25/FINAL] la care România și-a confirmat aderarea. Aceste valori, viziune și priorități
comune constituie punctul forte al Organizației, iar procesul de aderare va servi la confirmarea aderării
României la aceste valori, viziune și priorități în practică. Aceasta este o cerință fundamentală pentru
calitatea de membru.
5. Membrii OCDE și-au expus valorile, viziunea și prioritățile comune în Declarația de viziune a OCDE pentru cea de-a
60-a aniversare: „Formăm o comunitate similară, angajată în păstrarea libertății individuale, a valorilor democrației, a
statului de drept și a apărarea drepturilor omului. Credem în principiile economiei de piață deschise și transparente.
Ghidați de Convenția noastră, vom urmări creșterea economică durabilă și ocuparea forței de muncă, protejând în
același timp planeta noastră. Efortul nostru comun este de a pune capăt sărăciei, de a aborda inegalitățile și de a nu
lăsa pe nimeni în urmă. Dorim să îmbunătățim viețile și perspectivele tuturor, în interiorul și în afara OCDE. În
calitate de pionist global, OCDE va continua, prin urmare, să dezvolte analize bazate pe dovezi care să ajute la
generarea de politici și standarde inovatoare pentru a construi economii mai puternice, mai durabile și mai incluzive,
inspirând încredere și încredere pentru societăți rezistente, receptive și sănătoase.”
6. Se așteaptă ca țările candidate să demonstreze această concepție similară în declarațiile și acțiunile lor în
relațiile cu Organizația și membrii acesteia. Această concepție similară include disponibilitatea de a se angaja
în mod constructiv în discuții deschise și sincere cu scopul de a găsi un consens, precum și dorința de a
accepta metodele unice de lucru ale Organizației, inclusiv evaluarea inter pares, un semn distinctiv al OCDE.
Acțiunile țărilor candidate în alte foruri internaționale pot fi, de asemenea, considerate adecvate. Problemele
bilaterale nu ar trebui să constituie un impediment în procesul de aderare și, prin urmare, ar trebui
soluționate într-un mod similar și constructiv.

Neclasificat
|3
7. Aceste valori, viziune și priorități comune vor fi un element central pe toată durata aderării
proces inclusiv în etapa finală atunci când se ia o decizie finală cu privire la invitarea unei țări candidate
să devină membru al organizației. Întrebările legate de aceste valori, viziune și priorități comune,
precum și angajamentul față de metodele de lucru ale OCDE vor fi revizuite în mod regulat de către
Consiliu, inclusiv în cadrul unor reuniuni dedicate la care reprezentanții țării candidate pot fi invitați
pentru a discuta probleme de interes.
II. Obligațiile apartenenței la OCDE
8. Obligațiile de membru includ, printre altele:

i. acceptarea obiectivelor Organizației, astfel cum sunt stabilite în articolul 1 al Convenției, precum și
în Raportul Comitetului pregătitor al OCDE din decembrie 1960;
ii. aderarea la Convenția OCDE și punerea în aplicare a tuturor angajamentelor și
angajamentelor prevăzute în aceasta;
iii. acceptarea Protocoalelor suplimentare nr. 1 și 2 la Convenția OCDE;
iv. acceptarea tuturor deciziilor, rezoluțiilor, regulilor, regulamentelor și concluziilor
adoptate anterior de Organizație referitoare la gestionarea și funcționarea acesteia,
inclusiv cele referitoare la guvernarea Organizației, contribuțiile financiare ale
membrilor, alte aspecte financiare și bugetare, probleme de personal (inclusiv
hotărârile al Tribunalului Administrativ), chestiunile de procedură, relațiile cu
nemembrii și clasificarea informațiilor în starea lor la data aderării și fără excepție;
v. acceptarea situațiilor financiare ale Organizației;
vi. acceptarea metodelor de lucru ale Organizației;
vii. acceptarea tuturor instrumentelor juridice de fond ale Organizației în vigoare la data
deciziei Consiliului OCDE de a invita țara candidată să devină membră, sub rezerva
oricăror rezerve sau observații convenite reproduse în Declarația finală.
9. Obligațiile de aderare la OCDE includ, de asemenea, încheierea unui acord corespunzător privind
privilegiile și imunitățile Organizației, în conformitate cu privilegiile și imunitățile pe care țările membre
ar trebui să fie pregătite să le acorde Organizației pentru a asigura independența și buna funcționare a
acesteia. Acest acord trebuie încheiat înainte de a lua o decizie de către Consiliul OCDE de a invita țara
candidată să devină membră și trebuie să intre în vigoare cel târziu la data aderării la Convenția OCDE.
În consecință, va fi important ca negocierile privind privilegiile și imunitățile să înceapă prompt.
III. Evaluări tehnice de către Comitetele OCDE
10. Pentru a permite Consiliului să ia o decizie în cunoștință de cauză cu privire la aderarea României, România va face acest lucru
sunt supuse unor evaluări aprofundate de către comitetele de fond ale OCDE (denumite în continuare „comitete”),
care vor oferi fiecare un aviz oficial Consiliului la finalizarea evaluării lor tehnice.
a) Domenii de politici identificate de Consiliu
11. După cum se prevede în Rezoluția Consiliului din 25 ianuarie 2022 și în scrisoarea rezultată trimisă de
Secretarul General țărilor candidate, Consiliul a identificat următoarele domenii de politică care vor fi
acoperite în evaluările tehnice:

Neclasificat
4|
- Reforma structurala: cum să modelăm agenda de reformă structurală a țării candidate într-un mod ambițios, ca
bază pentru o creștere puternică, durabilă, ecologică și favorabilă incluziunii;
- Comerț deschis și investiții: cum să consolideze regimul deschis de comerț și investiții al țării candidate, în
lumina valorii economiilor de piață deschise, comerciale, competitive, durabile și transparente; cum să
consolidăm comerțul internațional bazat pe reguli. Aceasta include importanța consolidării sistemului
comercial multilateral bazat pe reguli, cu OMC în centrul său, opoziția față de constrângerea economică,
egalizarea condițiilor internaționale de concurență prin creșterea concurenței, o mai bună integrare a IMM-
urilor în lanțurile valorice globale și demontarea barierelor inutile. comerțului internațional, care aduce
beneficii consumatorilor și promovează creșterea economică și inovația;
- Creștere incluzivă: cum să pună în aplicare politici sociale și de egalitate de șanse eficiente și eficiente, pentru a
contribui la o creștere favorabilă incluziunii, care oferă rezultate pentru toți cetățenii;
- Guvernare: cum să consolidăm guvernanța publică, integritatea și eforturile de combatere a corupției;
- Mediu, biodiversitate și climă: cum se asigură protecția eficientă a mediului și a biodiversității, precum și
acțiunile privind schimbările climatice pentru a atinge obiectivele Acordului de la Paris privind schimbările
climatice. Aceasta include necesitatea unor măsuri de politică integrală a economiei, aliniate cu obiectivele
Acordului de la Paris și, în special, obiectivul de a atinge emisiile globale de gaze cu efect de seră netzero
până în 2050, prin reduceri profunde ale emisiilor posibile de investiții publice și private. Aceasta include, de
asemenea, importanța ca fiecare țară să adopte și să pună în aplicare pe deplin politici publice în
conformitate cu obiectivele sale climatice, inclusiv inversarea și stoparea pierderii biodiversității și a
defrișărilor, așa cum sa convenit în timpul COP26 de la Glasgow, și luarea de măsuri eficiente pentru a
transpune acest lucru pe teren;
- Digitalizarea: cum să promovăm o economie digitală incluzivă, inclusiv prin colaborarea la
nivel internațional; și,
- Infrastructură: cum să investești în infrastructură de calitate într-un mod transparent, responsabil și
incluziv.
12. Această listă neexhaustivă de domenii cheie nu aduce atingere gamei de probleme specifice care ar putea
să fie identificate ca rezultat al analizei și evaluării detaliate a diferitelor comitete.
b) Lista comitetelor care efectuează analize de aderare
13. Următoarele comitete vor efectua evaluări ale aderării României și vor oferi un proces formal
aviz către Consiliu, bazându-se, după caz, pe evaluările efectuate de organele lor subsidiare:
- Comitetul de investiții și Grupul de lucru pentru o conduită responsabilă în afaceri;

- Grupul de lucru privind mita în tranzacțiile comerciale internaționale;
- Comitetul de guvernanță corporativă;
- Comisia pentru piețele financiare;
- Comitetul de asigurări și pensii private;
- Comitetul de concurs;
- Comisia pentru afaceri fiscale;
- Comitetul pentru Politica de Mediu;
- Comitetul pentru produse chimice și biotehnologie;
- Comitetul de guvernanță publică;

- Comitetul înalților funcționari bugetari;
- Comitetul pentru politici de reglementare;
- Comitetul pentru politici de dezvoltare regională;
- Comisia pentru Statistică și Politică Statistică;

Neclasificat
|5
- Comitetul de evaluare economică și de dezvoltare;

- Comitetul pentru Politică Educațională;
- Comisia pentru ocuparea forței de muncă, muncă și afaceri sociale;
- Comitetul de Sănătate;
- Comitetul pentru comerț și Grupul de lucru pentru credite la export;

- Comitetul pentru agricultură;
- Comitetul pentru pescuit;
- Comitetul pentru Politică Științifică și Tehnologică;

- Comisia pentru politica economiei digitale;
- Comisia pentru politica consumatorilor;
- Comitetul Oțelului;
- Grupul de lucru al Consiliului pentru construcții navale.
c) Domeniul de aplicare și desfășurarea evaluărilor tehnice
14. Evaluările tehnice și avizele formale rezultate vor acoperi două elemente principale, după cum este descris în
continuare la punctele 19-24 de mai jos:
i. o evaluare a dorinței și capacității României de a implementa orice instrumente juridice

substanțiale ale OCDE de competența comitetului; și,
ii. o evaluare a politicilor și practicilor României în comparație cu cele mai bune politici și practici OCDE în
domeniul relevant, cu referire la Principiile de bază corespunzătoare stabilite în Anexa la prezenta
foaie de parcurs.
15. Evaluările tehnice vor începe cu depunerea de către România a unui Memorandum inițial (vezi
paragrafele 19-22 de mai jos). Va exista apoi o etapă de colectare intensivă a informațiilor și analiză aprofundată de
către Secretariat, care va avea ca rezultat un raport de fond pentru a sprijini revizuirea de către comitet. Raportul
întocmit de Secretariat va sta la baza unei faze de discuții în comitete a elementelor prevăzute la paragraful 14. Pot
exista mai multe runde de dialog cu România, precum și discuții în sesiune închisă între membrii OCDE. Ca rezultat al
acestei analize și discuții, comitetele pot recomanda modificări pentru a aduce legislația, politica și/sau practicile
României în conformitate cu instrumentele juridice ale OCDE sau pentru a aduce politicile și practicile României mai
aproape de cele mai bune politici și practici OCDE. Comitetele pot lua în considerare, de asemenea, modalități de a
sprijini țările candidate în realizarea acestor schimbări, inclusiv prin asistență tehnică din partea Secretariatului și
canale prin care experții din țările membre pot împărtăși în mod voluntar experiențele lor naționale.
16. În timpul evaluării aderării, fiecare comitet poate comunica țării candidate concluziile discuțiilor
sale prin scrisori din partea președintelui comitetului în care se prezintă problemele identificate și
recomandările făcute de comitet, precum și pașii următori în evaluarea aderării.
17. Fiecare comisie va stabili lista modificărilor legislative și a altor reforme care trebuie adoptate înainte de
finalizarea revizuirii sale tehnice. Atunci când un comitet este mulțumit de alinierea României la instrumentele
juridice ale OCDE, precum și la cele mai bune politici și practici ale OCDE, va adopta un aviz oficial care va fi
ulterior înaintat Consiliului odată ce toate comitetele care efectuează analize de aderare și-au adoptat opiniile
oficiale.
18. Deși toate modificările legislative și alte reforme considerate esențiale de către comisii trebuie adoptate
înainte de încheierea procesului de aderare, în avizele lor oficiale, comisiile pot face recomandări pentru
acțiuni suplimentare de urmărire ale României și/sau pot declara că dorește să să continue monitorizarea și,
prin urmare, să sprijine punerea în aplicare a reformelor adoptate în timpul procesului de aderare.

Neclasificat
6|
În acest scop, comitetele pot propune Consiliului un termen pentru ca România să raporteze comitetului după
aderare (a se vedea paragrafele 43 și 44 de mai jos).
i) Disponibilitatea și capacitatea de a implementa instrumente juridice substanțiale ale OCDE
19. În practică, punctul de plecare al revizuirilor tehnice va fi depunerea de către România la

Secretarul general al unui Memorandum inițial, care stabilește o primă autoevaluare a alinierii legislației,
politicilor și practicilor României la fiecare instrument juridic al OCDE în vigoare care se aplică tuturor
membrilor OCDE. Aceasta include toate deciziile, recomandările, declarațiile de fond, precum și acordurile sau
aranjamentele internaționale dezvoltate în cadrul OCDE (o listă completă este disponibilă lahttps://
legalinstruments.oecd.org ).Autoevaluarea ar trebui să acopere instrumentele juridice la care România adera
deja.
20. Rezervele sau observațiile la un instrument juridic al OCDE vor fi posibile numai dacă acest lucru este în conformitate cu
practica membrilor OCDE. În cazul în care România consideră că sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a se alinia la
instrumentul juridic OCDE, ar trebui să stabilească un plan de acțiune propus care să stabilească modul în care
intenționează să își modifice legislația, politicile și practicile în acest sens, împreună cu un calendar pentru aceste acțiuni.
21. Memorandumul inițial va fi înaintat oficial în urma unei revizuiri de către Secretariat și a oricăror
modificări corespunzătoare încorporate ulterior. Părțile relevante ale Memorandumului inițial vor fi apoi
înaintate diferitelor comitete de revizuire a României. Comitetele vor evalua, în cadrul evaluărilor lor
tehnice, alinierea României la instrumentele juridice ale OCDE de competența lor pentru a determina
orice acțiuni ulterioare care sunt necesare. Avizul oficial al fiecărei comisii va include o evaluare a
dorinței și capacității României de a implementa orice instrumente juridice ale OCDE de competența
comitetului.
22. Pentru instrumentele juridice noi sau revizuite ale OCDE adoptate după depunerea
Memorandumului inițial, României i se va solicita să furnizeze cât mai curând posibil o autoevaluare
de aliniere, iar aceasta va fi evaluată de comitetul de fond relevant. Dacă comitetul și-a încheiat deja
avizul oficial, Secretariatul poate face o evaluare a poziției României (a se vedea paragraful 29 de
mai jos).
ii) Comparație cu cele mai bune politici și practici ale OCDE
23. Comitetele care analizează România vor oferi Consiliului, de asemenea, o evaluare în opiniile lor
oficiale a politicilor și practicilor României în comparație cu cele mai bune politici și practici OCDE în
domeniul lor de competență, cu referire la Principiile de bază corespunzătoare stabilite în Anexa la
actuala foaie de parcurs.
24. Comitetele pot lua în considerare, de asemenea, poziția României cu privire la alte reguli, standarde și criterii de
referință pe care membrii OCDE le respectă în general (de exemplu, poziția privind acordurile multilaterale majore).
d) Cronologia și organizarea revizuirilor tehnice
25. Evaluările tehnice de către comitetele de fond vor fi efectuate în paralel, iar avizele formale
adoptate de toate comitetele care analizează România vor fi prezentate Consiliului ca un singur pachet.
26. Termenul pentru evaluările tehnice depinde în mare măsură de ritmul în care România furnizează
informații comitetelor și de ritmul în care România ia măsurile adecvate ca răspuns la recomandările
comisiilor de modificare a legislației, politicii și practicii. Se așteaptă ca România să îndeplinească toate
cerințele procesului de aderare într-un timp rezonabil, iar Consiliul va discuta în mod regulat nivelul de
progres al României în cadrul evaluărilor tehnice.
27. Fiecare comitet de fond al OCDE va stabili organizarea evaluărilor sale tehnice de aderare,
ținând seama în mod corespunzător de alte priorități din programul său de lucru. Cu sprijinul

Neclasificat
|7
Secretariatul, comitetele vor lua în considerare, de asemenea, modalități de gestionare a volumului de muncă reprezentat
de evaluările aderării. Aceste modalități ar putea include întâlniri virtuale dedicate, un număr maxim de analize de aderare
per întâlnire, grupuri mici de delegați care avansează lucrările sau având un delegat principal sau un raportor.
e) Confidențialitatea și dezvăluirea informațiilor
28. În principiu, discuțiile de aderare dintre OCDE și România au loc în mod confidențial
stabilirea pentru a păstra un spațiu pentru discuții deschise și sincere între membrii OCDE și România. În
același timp, pentru a informa discuțiile și a sprijini reformele din România, OCDE și România pot conveni să
dezvăluie anumite informații. În acest sens, rapoartele de bază întocmite de Secretariat pentru a sprijini
analizele de aderare pot fi publicate înainte de încheierea procesului de aderare sub autoritatea Secretarului
General. Cu toate acestea, versiunea rapoartelor care urmează să fie publicată nu ar trebui să conțină
evaluarea finală a celor două criterii prevăzute la punctul 14 de mai sus, deoarece această evaluare este
destinată numai Consiliului.
IV. Revizuirea tehnică de către Secretariat
29. Alinierea României la instrumentele juridice ale OCDE care nu intră în competența a
comisia de revizuire a României sau care nu au fost revizuite de comisia competentă deoarece au
fost adoptate după încheierea avizului său oficial, vor fi evaluate de secretarul general care va
prezenta un raport Consiliului la finalul procesului.
V. Participarea la Comitetele de fond ale OCDE în timpul Procesului de Aderare
30. Pe parcursul procesului de aderare, România este invitată să participe, pe baza statutului său de an
țara candidată la aderare, la reuniunile tuturor comitetelor de fond ale OCDE și ale organismelor lor subsidiare
deschise participării tuturor membrilor OCDE. În cazul în care participă pe baza statutului său de țară
candidată la aderare, va participa la toate discuțiile, cu excepția sesiunilor confidențiale și va avea acces la
documentele aferente, dar nu va lua parte la luarea deciziilor. În cazul în care România este Asociat sau
Participant la un organism OCDE în conformitate cu Rezoluția privind parteneriatele [C(2012)100/REV1/FINAL],
va menține acest statut și drepturile și obligațiile corespunzătoare pe tot parcursul procesului de aderare.
VI. Comitetul de Asistență pentru Dezvoltare
31. Comitetul de Asistență pentru Dezvoltare se va angaja într-un dialog structurat cu România în perioada
procesul de aderare pentru a discuta oportunitatea și fezabilitatea aderării la Comitet.
VII. Participarea la organisme sau programe opționale ale OCDE
32. Pe parcursul procesului de aderare, România este invitată să declare dacă intenționează să participe, la
a deveni Membru al Organizației, în unele sau în toate organismele sau programele opționale ale
Organizației la care aceasta nu participă deja. Aceasta include Agenția Internațională pentru Energie,
Agenția pentru Energie Nucleară, precum și alte organisme și programe opționale, care pot avea criterii
speciale de apartenență și/sau necesită acceptarea unor obligații specifice. Dacă România își exprimă
intenția de a se alătura unora dintre aceste activități, organismele sau programele relevante pot
întreprinde procedurile de aderare stabilite în paralel cu procesul de aderare la OCDE.

Neclasificat
8|
VIII. Rolul de coordonare al Secretariatului
33. Pe parcursul procesului, Secretariatul va:
˗ asistă România în respectarea cerințelor procesului de aderare și oferă autorităților sale

orice informații sau sfaturi necesare, inclusiv revizuirea proiectului de Memorandum
inițial și a altor documente depuse;
˗ furnizează informații și analize pentru revizuirile tehnice de către comitetele din România, precum și furnizarea
de îndrumări procedurale și facilitarea coordonării, inclusiv în ceea ce privește tratarea oricăror instrumente
juridice sau probleme care vor fi revizuite de mai multe comitete;
˗ să furnizeze Consiliului rapoarte periodice privind stadiul procesului de aderare, precum și orice material
de care ar putea avea nevoie pentru examinarea cererii de aderare a României.
IX. Încheierea Procesului de Aderare
A. Declarație finală
34. Când toate analizele tehnice și alte discuții sunt finalizate, Guvernul României
va transmite Secretarului General o Declarație Finală:
1. declarând că își asumă toate obligațiile de membru al organizației, inclusiv:

i. acceptarea obiectivelor Organizației, astfel cum sunt stabilite în articolul 1 al Convenției,
precum și în Raportul Comitetului pregătitor al OCDE din decembrie 1960;
ii. aderarea la Convenția OCDE și punerea în aplicare a tuturor angajamentelor și
angajamentelor prevăzute în aceasta;
iii. acceptarea Protocoalelor suplimentare nr. 1 și 2 la Convenția OCDE;
iv. acceptarea tuturor deciziilor, rezoluțiilor, regulilor, regulamentelor și concluziilor adoptate
anterior de Organizație referitoare la gestionarea și funcționarea acesteia, inclusiv cele
referitoare la guvernarea Organizației, contribuțiile financiare ale membrilor, alte aspecte
financiare și bugetare, probleme de personal (inclusiv hotărârile al Tribunalului
Administrativ), chestiunile de procedură, relațiile cu nemembrii și clasificarea informațiilor
în starea lor la data aderării și fără excepție;
v. acceptarea situațiilor financiare ale Organizației;
vi. acceptarea metodelor de lucru ale Organizației;
vii. acceptarea tuturor instrumentelor juridice de fond ale Organizației în vigoare la data
deciziei Consiliului OCDE de a invita țara candidată să devină membră, sub rezerva
oricăror rezerve sau observații convenite reproduse în Declarația finală;
2. acceptând că Acordul privind privilegiile și imunitățile dintre România și OCDE trebuie să
fi intrat în vigoare la momentul depunerii instrumentului de aderare la Convenție;
3. precizarea intenției sale de a participa la orice organisme sau programe opționale în momentul în care va
deveni Membru al Organizației;
4. observând că orice acorduri anterioare între România și Organizație privind participarea
în calitate de nemembru la organismele OCDE se consideră încetate de la data aderării
sale la Convenția OCDE;
5. acceptând să înainteze orice rapoarte de progres către comitetele OCDE după aderare, astfel cum este prevăzut în
decizia Consiliului de a invita România să adere la Convenția OCDE, să desemneze un punct de contact la nivel înalt
privind progresul post-aderare, să contribuie cu resurse financiare pentru acoperirea cheltuieli

Neclasificat
|9
a evaluării acestor rapoarte și a publicării rapoartelor anuale de progres post-aderare

întocmite de Secretariat; și,
6. stabilirea oricăror angajamente suplimentare care ar putea fi adecvate în lumina discuțiilor privind
termenii și condițiile de membru.
B. Decizia Consiliului privind extinderea unei invitații a României de a adera la OCDE

Convenţie
35. Când toate revizuirile tehnice și alte discuții sunt finalizate și România și-a depus
Declarație finală, Secretarul General va prezenta analiza și documentele relevante pentru examinarea
Consiliului. Acesta va include un raport general asupra procesului de aderare cu recomandarea Secretarului
General către Consiliu, Declarația finală a României, opiniile formale ale tuturor comitetelor care analizează
România și un raport privind evaluarea tehnică a poziției Secretariatului României cu privire la instrumentele
juridice ale OCDE care nu revizuite de orice comisie.
36. Pe baza acestor documente și a oricăror alte informații relevante, inclusiv luarea în considerare a
oricăror aspecte legate de valorile, viziunea și prioritățile comune, Consiliul va decide în unanimitate, în
conformitate cu articolul 16 din Convenție, dacă invită România să adere la Convenția, precum și
termenii și condițiile respectivei invitații.
37. În cazul în care Decizia Consiliului este pozitivă, se va semna un Acord de Aderare între România
și Organizație care să includă, ca elemente principale, Declarația Finală a României și Decizia
Consiliului. Acest acord va fi făcut public.
38. În ceea ce privește orice instrumente juridice de fond noi sau revizuite adoptate între data
deciziei Consiliului OCDE de a invita România să adere la Convenția OCDE și data la care România își
depune instrumentul de aderare și devine membru OCDE, România va fi de așteptat să adere la
aceste instrumente în momentul adoptării.
39. Odată ce o invitație de a deveni Membru a fost extinsă, România va trebui să întreprindă
măsurile corespunzătoare la nivel național pentru ratificarea Acordului de Aderare și aderarea la
Convenția OCDE. În perioada cuprinsă între Decizia Consiliului și data aderării, România va fi
invitată să participe, fără drepturi de decizie, la lucrările Consiliului și ale comisiilor sale
permanente.
40. Odată invitată să devină membră, se așteaptă ca România să își finalizeze rapid procedurile interne, iar
Secretarul General va furniza Consiliului actualizări cu privire la progres. Dacă există o întârziere neașteptată,
Consiliul poate solicita o discuție cu România și să analizeze dacă sunt necesare măsuri suplimentare.
C. Depunerea instrumentului de aderare
41. Odată ce România și-a finalizat procedurile interne, va adera la Convenția OCDE până la
depunând instrumentul său de aderare la Guvernul francez, depozitarul Convenției. De la data
depunerii instrumentului de aderare, România va fi membră OCDE.
D. Adoptarea Rezoluției Consiliului de înregistrare a aderării
42. Procedura se încheie, conform practicii Organizației, cu o Rezoluție a

Consiliul ia act de aderare și de data la care aceasta a intrat în vigoare.
E. Procesul de raportare post-aderare
43. În timp ce toate modificările legislative și alte reforme considerate esențiale de către comisii trebuie să fie
adoptate înainte de încheierea procesului de aderare, comitetele pot face recomandări suplimentare

Neclasificat
10|
acțiuni ulterioare ale României și/sau declară că dorește să continue monitorizarea și, prin urmare, să sprijine
implementarea reformelor adoptate în timpul procesului de aderare. În acest scop, comitetele pot propune
Consiliului un termen pentru ca România să raporteze comitetului după aderare (a se vedea paragraful 18 de mai
sus).
44. După cum s-a menționat mai sus (a se vedea paragraful 34), România ar fi de acord, în Declarația sa finală, să
prezinte orice rapoarte de progres comitetelor OCDE după aderare, așa cum se prevede în decizia Consiliului de a
invita România să adere la Convenție, să desemneze un -la nivel de punct de contact privind progresul post-aderare,
pentru a contribui cu resurse financiare pentru acoperirea costurilor evaluării acestor rapoarte și la publicarea
rapoartelor anuale post-aderare pregătite de Secretariat.
X. Resurse necesare pentru procesul de aderare
45. România va fi obligată să asigure resursele necesare pentru a acoperi costurile aderării sale
proces. Aceste costuri nerecurente asociate cu procesul de aderare vor include timpul personalului
OCDE și cele asociate cu misiuni, întâlniri, documentare, coordonare și management, comunicare,
precum și costuri diverse. Contribuțiile de aderare vor acoperi și costurile de integrare a României
în activitatea Organizației în timpul procesului de aderare. Dacă, la finalul procesului, Consiliul
invită România să devină Membru al Organizației, contribuțiile de aderare vor acoperi și orice alte
costuri între data deciziei Consiliului și data aderării legate de coordonarea sau integrarea
României. în activitatea statistică și de altă natură a Organizației în calitate de membru.
46. Costurile de aderare vor fi suportate de România de la data adoptării de către Consiliu a prezentei foi de
parcurs și vor include costurile de aderare suportate pentru perioada dintre decizia Consiliului de deschidere a
discuțiilor de aderare și adoptarea prezentei foi de parcurs.
47. Pentru a se asigura că resursele necesare sunt disponibile la timp pentru a permite derularea procesului
de aderare, România va fi obligată să efectueze plăți în avans asupra cheltuielilor pe baza estimărilor de
costuri ale Secretariatului. Aceste estimări, care vor fi făcute anual, vor include o marjă pentru cheltuieli
neprevăzute în cursul anului următor.
48. Este posibil ca suma care trebuie plătită pentru anul următor să fie ajustată în funcție de costurile
suportate efectiv în anul precedent. De exemplu, dacă costurile suportate într-un anumit an depășesc plata
României pentru acel an, poate fi necesar ca România să efectueze o plată mai mare în anul următor.
49. Costul total al aderării poate fi în cele din urmă mai mare sau mai mic decât suma estimată, deoarece
progresul procesului de aderare depinde de o serie de factori, inclusiv de ritmul în care România oferă
informații comitetelor și răspunde la recomandările făcute de comitete. În acest sens și în conformitate
cu abordarea adoptată pentru procesele anterioare de aderare, orice credite necheltuite vor fi reportate
automat în anul următor.
50. La sfârşitul procesului de aderare, secretarul general va furniza Consiliului o contabilizare a
sumei totale finale a costurilor nerecurente pentru aprobarea şi decontarea finală a acestuia cu
România. Orice sold restant va fi plătit de România sau rambursat de Organizație (inclusiv printr-o
compensare cu contribuțiile membrilor), după caz.
XI. Aranjamente practice
51. România va coresponde cu Organizația și va pune la dispoziție toate informațiile într-unul dintre
limbile oficiale ale Organizației (engleză sau franceză) sau să furnizeze traduceri oficiale ale acestei
corespondențe sau documentații. Costul oricărei interpretări sau traduceri în sau din altul

Neclasificat
|11
limba va fi acoperită de România ca parte a contribuțiilor de aderare menționate la paragraful 45 de mai sus.
52. România ar trebui să desemneze și să mențină în orice moment o persoană de contact la nivel înalt în capitalul încredințat
cu autoritățile naționale coordonatoare implicate în procesul de aderare. De asemenea, România ar trebui să desemneze o
persoană cu autoritate responsabilă cu aderarea la OCDE, care va fi detașată la Paris cu scopul de a facilita contactele și
gestionarea problemelor operaționale apărute în legătură cu implementarea acestui proces. În cele din urmă, România ar
trebui să mențină și să furnizeze Secretariatului o listă a persoanelor de contact responsabile pentru fiecare dintre revizuirile
comitetului menționate la paragraful 13 de mai sus.

Neclasificat
12|
Anexă: Lista principiilor fundamentale de aderare

pentru comitetele OCDE
Acest apendice stabilește principiile de bază pentru evaluarea tehnică a aderării fiecărui comitet OCDE. După
cum se precizează în Secțiunea III de mai sus, ca parte a revizuirii sale, fiecare comitet va evalua alinierea
României la toate instrumentele juridice substanțiale ale OCDE din domeniul său de competență, precum și
politicile și practicile României în comparație cu cele mai bune politici ale OCDE. și practici, cu referire la
principiile de bază corespunzătoare stabilite în acest apendice. Aceste liste de principii fundamentale nu sunt
exhaustive, iar comitetele pot lua în considerare alte aspecte din competența lor, după caz. Pentru a ajunge la
propriile concluzii, comitetele se pot baza pe avize tehnice furnizate de organele lor subsidiare.
Comitetul de investiții și Grupul de lucru pentru o conduită responsabilă în afaceri
• Respectarea deplină a principiilor nediscriminării, transparenței și „standstill”, în

conformitate cu Codurile de liberalizare OCDE (Codul de liberalizare a mișcărilor de capital [
OECD/LEGAL/0002 ] și Codul de liberalizare a operațiunilor invizibile curente [OECD/LEGAL/
0001 ]), precum și Instrumentul național de tratament [OECD/LEGAL/0263 ] din Declarația
OCDE privind investițiile internaționale și întreprinderile multinaționale [OECD/LEGAL/0144 ]
(rezervele conform Codurilor trebuie limitate la restricțiile existente);
• Un regim deschis și transparent pentru restricțiile privind investițiile străine directe (ISD) trebuie să fie
limitat și să privească sectoarele în care restricțiile nu sunt neobișnuite în țările OCDE;
• Liberalizarea altor mișcări de capital pe termen lung, inclusiv investiții în acțiuni și instrumente de datorie cu
o scadență de un an sau mai mult; de asemenea, urmează a fi liberalizate creditul comercial și alte
operațiuni de capital legate de comerțul internațional; este necesar un calendar pentru eliminarea
controalelor rămase asupra mișcărilor de capital pe termen scurt;
• Fără restricții privind plățile sau transferurile în legătură cu tranzacțiile internaționale în cont
curent; țările candidate trebuie să respecte toate cerințele articolului VIII ale FMI;
• Relaxarea restricțiilor privind comerțul transfrontalier cu servicii, în special servicii bancare, asigurări și alte
servicii financiare;
• Alinierea la principiile nediscriminării, transparenței politicilor și previzibilității rezultatelor,
proporționalității măsurilor și răspunderii autorităților de implementare, în cazul în care țara
candidată implementează politici de investiții menite să protejeze securitatea națională, în
conformitate cu Recomandarea Consiliului privind orientările pentru Politicile de investiții ale țării
beneficiare referitoare la securitatea națională [OECD/LEGAL/0372 ];
• Asigurarea unui climat investițional care este aliniat cu principiile politicii de investiții încorporate în
Cadrul de politici pentru investiții (PFI);
• Dovezi ale angajamentului și măsuri eficiente de promovare a unei conduite responsabile în afaceri în
legătură cu dezvăluirea; respectul afacerilor pentru drepturile omului, inclusiv cele ale popoarelor
indigene; angajare și relații industriale; mediu inconjurator; anticorupție; interesele consumatorilor;
stiinta si Tehnologie; competiție; și impozitare; inclusiv implementarea Ghidurilor OCDE pentru

Neclasificat
|13
Întreprinderile multinaționale și utilizarea Ghidurilor OCDE de due diligence de către întreprinderi,

precum și un cadru legal și de reglementare adecvat în domeniile acoperite de Orientări;
• Un punct de contact național care funcționează eficient și dispune de resurse adecvate pentru
Orientările OCDE pentru întreprinderile multinaționale care funcționează în conformitate cu
prevederile stabilite în Decizia Consiliului privind orientările OCDE pentru întreprinderile
multinaționale [OECD/LEGAL/0307 ] și ținând cont de Ghidul de procedură;
• Finalizarea Sondajului OCDE privind implementarea standardelor metodologice pentru
investițiile directe (pe baza implementării Definiției de referință a investițiilor străine directe,
ediția a IV-a (BD4) [OECD/LEGAL/0363 ], acord de raportare a datelor pentru elaborarea
Anuarului OCDE privind investițiile directe internaționale, în conformitate cu calendarul și
modelul agreat de membri.
Grupul de lucru privind mita în tranzacțiile comerciale internaționale
• Respectarea deplină a cerințelor Convenției privind combaterea mituirii funcționarilor publici

străini în tranzacțiile comerciale internaționale (Convenția);
• Un cadru legal satisfăcător pentru combaterea mituirii la nivel intern;
• Incriminarea luării de mită a funcționarilor publici străini;
• Un cadru legal pentru răspunderea corporativă pentru luarea de mită a funcționarilor publici străini
(administrativ, civil, penal sau hibrid);
• Capacitatea și capacitatea autorităților de anchetă, de urmărire penală și judiciară de a-și îndeplini funcțiile fără
influențe nejustificate în conformitate cu articolul 5 din Convenție și în special în ceea ce privește punerea în
aplicare a infracțiunii de luare de mită străină conform articolului 1;
• Exprimarea deductibilității fără impozite a mitei și cerințe adecvate de contabilitate și audit;

• Capacitatea de a coopera cu alte părți la convenție;
• Capacitatea de executare pentru investigarea și urmărirea penală a cazurilor de luare de mită;
• Disponibilitatea și capacitatea de a se supune și de a participa la evaluări inter pares ale altor părți la
convenție; și,
• Cadre juridice și instituționale puternice și eficiente pentru protecția persoanelor raportoare.
Comitetul de guvernanță corporativă
• Asigurarea unui cadru instituțional și de reglementare coerent care sprijină accesul la finanțare
bazat pe piață și asigură existența și aplicarea efectivă a drepturilor acționarilor și tratamentul
echitabil al acționarilor, inclusiv acționarilor minoritari și străini;
• Solicitarea dezvăluirii în timp util și de încredere a informațiilor corporative în conformitate cu standardele
de contabilitate, audit și raportare non-financiară recunoscute la nivel internațional;
• Stabilirea de acorduri profesionalizate și transparente de proprietate și supraveghere pentru întreprinderile
de stat pentru a le proteja integritatea, responsabilitatea, autonomia și performanța;
• Stabilirea unei separări efective a rolului guvernului ca proprietar al întreprinderilor de stat și a
altor funcții ale statului care pot influența condițiile pentru întreprinderile de stat;
• Asigurarea unor condiții de concurență echitabile pe piețele în care întreprinderile de stat și companiile din
sectorul privat concurează sau ar putea concura, pentru a evita denaturările pieței care decurg din proprietatea
statului;
• Având un cadru clar pentru îndatoririle, drepturile și responsabilitățile consiliilor de administrație și care recunoaște
drepturile părților interesate, astfel cum sunt stabilite prin lege sau prin acorduri reciproce și încurajează

Neclasificat
14|
cooperarea activă între corporații și părțile interesate în crearea sustenabilității întreprinderilor solide din
punct de vedere financiar.
Comisia pentru piețele financiare
• Sistem financiar orientat spre piață și suficient de deschis, eficient și solid, inclusiv piața și structura de
reglementare, bazat pe standarde înalte de transparență, încredere și integritate, precum și dovezi ale
unor reglementări financiare eficiente și eficiente;
• Asigurarea bunelor practici și politici de piață cu privire la: o
finanțare durabilă, inclusiv ESG, tranziție climatică și alte considerații de mediu;
o digitalizarea finanțelor, în ceea ce privește tokenizarea activelor, cripto-activele, finanțarea descentralizată,
precum și utilizarea mai extinsă eficientă din punct de vedere energetic a Blockchain și a tehnologiilor
registrului distribuit în sistemele financiare; și,
o managementul datoriei publice.
• Relaxarea restricțiilor privind comerțul transfrontalier, investițiile și stabilirea în servicii bancare

și alte servicii financiare, conform Codurilor de liberalizare OCDE;
• Asigurarea unui nivel adecvat de acces, protecție și sprijin pentru partea cererii, prin protecția
consumatorilor financiari și politici de educație financiară, pentru a aborda asimetriile în puterea de piață și
alte vulnerabilități ale consumatorilor.
Comitetul de asigurări și pensii private
• Asigurarea unor piețe de asigurări eficiente, rezistente, stabile și incluzive, bazate pe o reglementare
prudențială și supraveghere solidă a asigurătorilor și pe protecția asiguraților și a beneficiarilor, care
sprijină capacitatea persoanelor, întreprinderilor și guvernelor de a aborda riscurile și provocările,
cum ar fi populația îmbătrânirea, durabilitatea și digitalizarea;
• Asigurarea faptului că aranjamentele de pensii finanțate și private sunt bine concepute și incluzive, cu
reglementări și supraveghere prudențiale solide, astfel încât acestea să funcționeze în interesul membrilor,
contribuind la asigurarea unui venit de pensie adecvat în cadrul sistemului general de pensii și abordând
numeroasele provocări cu care se confruntă , cum ar fi îmbătrânirea populației, durabilitatea și digitalizarea;
• Liberalizarea pieței:Relaxarea restricțiilor privind comerțul transfrontalier, investițiile și

stabilirea în servicii de asigurări și pensii, conform Codurilor de liberalizare OCDE;
• Finanțarea consumatorilor:Asigurarea unui nivel adecvat de acces, protecție și sprijin pentru partea cererii, prin
protecția consumatorilor financiari și politici de educație financiară, pentru a aborda asimetriile în puterea de piață
și alte vulnerabilități ale consumatorilor.
Comitetul de concurs
• Asigurarea aplicării efective a legilor concurenței prin stabilirea și funcționarea unor

dispoziții legale, sancțiuni, proceduri, politici și instituții adecvate;
• Facilitarea cooperării internaționale în investigațiile și procedurile care implică aplicarea legilor
concurenței;

Neclasificat
|15
• Identificarea, evaluarea și revizuirea activă a politicilor publice existente și propuse ale căror obiective ar
putea fi realizate cu un efect anticoncurențial mai mic și asigurarea faptului că în procesul de evaluare a
concurenței sunt implicate persoane sau organisme cu expertiză în domeniul concurenței.
Comisia pentru afaceri fiscale
• Eliminarea dublei impuneri internaționale asupra venitului și a capitalului fără a crea oportunități de
neimpozitare sau de impozitare redusă prin respectarea condițiilor de fond cheie care stau la baza
Convenției fiscale model OCDE;
• Angajamentul de a furniza date adecvate pentru statisticile fiscale periodice și publicațiile de politică fiscală
ale CFA și, de asemenea, de a contribui activ la analiza politicii fiscale în ceea ce privește efectele acesteia
asupra creșterii economice incluzive și durabile și bunăstării;
• Eliminarea dublei impuneri prin asigurarea primului principiului de concurență, așa cum este stabilit în
Ghidul OCDE privind prețurile de transfer pentru întreprinderile multinaționale și administrațiile fiscale,
pentru determinarea prețurilor de transfer între întreprinderile asociate;
• Abordarea eroziunii bazei de bază și a transferului de profit (BEPS) în conformitate cu pachetul BEPS și cu
activitatea în desfășurare a cadrului incluziv privind BEPS, inclusiv soluția pe doi piloni pentru a aborda
provocările fiscale care decurg din digitalizarea economiei;
• Angajarea în asistență administrativă în materie fiscală, inclusiv prin schimbul eficient de informații, astfel
cum se reflectă în standardele internaționale privind schimbul de informații la cerere și privind schimbul
automat de informații privind contul financiar în materie fiscală;
• Reducerea incertitudinii și a riscurilor de dublă impozitare și neimpozitare neintenționată atunci când se
aplică Taxa pe valoarea adăugată/Taxa pe bunuri și servicii în context transfrontalier, prin conceperea și
funcționarea acestor taxe în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 2016 care stabilește TVA-ul
internațional al OCDE Ghidurile /GST și îndrumările suplimentare furnizate în rapoartele aferente;
• Combaterea infracțiunilor fiscale și a altor infracțiuni în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 2009,
Recomandarea Consiliului din 2010 și Principiile în combaterea criminalității fiscale: Cele zece principii
globale;
• Angajamentul de a furniza date adecvate pentru ancheta internațională privind administrarea veniturilor în
scopul Serii de informații comparative privind administrația fiscală.
Comitetul pentru Politica de Mediu
• Dezvoltarea și punerea în aplicare a strategiilor și politicilor eficiente și ambițioase de mediu și climă care
vizează atingerea de emisii nete de gaze cu efect de seră zero până în 2050 și obiective pe termen mediu
proporționale, în conformitate cu această cale, demonstrând în același timp implementarea efectivă prin
sisteme robuste de transparență și fără retrocedări în ambiție;
• Implementarea unor politici transparente, bazate pe obiective, pentru a asigura conservarea pe termen lung a
biodiversității și utilizarea durabilă a acesteia, inclusiv stoparea și inversarea pierderii biodiversității, defrișările și
degradarea terenurilor până în 2030, precum și protejarea altor ecosisteme vitale, printr-o combinație eficientă de
instrumente economice și de reglementare și integrarea obiectivelor legate de biodiversitate în politicile sectoriale,
precum și luarea de acțiuni eficiente care sunt implementate pe teren, respectând și respectând în același timp
drepturile popoarelor indigene și ale comunităților locale;
• Implementarea politicilor de apă care se bazează pe planuri de gestionare durabilă a apei pe termen lung,
încurajează gestionarea comună și comună a cantității și calității apei și abordează practicile, tendințele și evoluțiile
care afectează disponibilitatea apei, cererea de apă și expunerea și vulnerabilitatea la riscurile legate de apă;

Neclasificat
16|
• Implementarea politicilor îndreptate către conservarea oceanelor, inclusiv strategii eficiente bazate pe
obiective pentru a reduce supraexploatarea și a promova gestionarea durabilă a resurselor marine;
• În ceea ce privește gestionarea durabilă a resurselor, implementarea unor abordări integrate orientate pe ciclul de viață
pentru gestionarea deșeurilor și a materialelor (inclusiv materialele plastice) și stabilirea condițiilor-cadru pentru o
economie circulară mai eficientă din punct de vedere al resurselor;
• Asigurarea că generarea de deșeuri, inclusiv deșeurile periculoase, este redusă, exportul de deșeuri pentru
eliminarea finală este redus la minimum și că deșeurile sunt gestionate într-un mod ecologic;
• Controlul exporturilor și importurilor de deșeuri periculoase, permițând în același timp comerțul cu deșeuri ca
materiale și produse scoase din uz, destinate operațiunilor de recuperare eficiente din punct de vedere economic și
ecologic în zona OCDE;
• Urmărirea politicilor pentru controlul eficient al poluării aerului pentru a obține o calitate a aerului înconjurător în concordanță cu
standardele internaționale de sănătate publică; implementarea unui sistem național de monitorizare a calității aerului;
• Aplicarea Principiului Poluatorul-Plătește astfel încât costurile măsurilor de prevenire și control al poluării să fie
suportate de poluatori și, în general, să nu fie subvenționate de alții, inclusiv de guverne;
• Promovarea utilizării instrumentelor economice pentru a îmbunătăți alocarea și utilizarea eficientă a resurselor
naturale și pentru a reflecta mai bine costurile de mediu și sociale ale utilizării resurselor, deșeurilor și poluării;
• Lucrând la eliminarea treptată a oricăror subvenții dăunătoare mediului în întreaga economie, în
vederea direcționării tuturor fluxurilor financiare către activități care sunt fie neutre, fie pozitive
pentru mediu;
• Integrarea instrumentelor de piață și non-piață într-un amestec de politici eficient din punct de vedere
ecologic, eficient din punct de vedere economic și echitabil din punct de vedere social, efectuând evaluări
regulate ale obiectivelor, eficacității și eficienței politicilor și instrumentelor de implementare legate de
mediu și climă;
• Implementarea unei cerințe de evaluare a mediului și monitorizare continuă a proiectelor, planurilor și
programelor cu impact potențial semnificativ asupra mediului, cu măsuri de transparență și
participare semnificativă, la începutul procesului de luare a deciziilor și pe parcursul implementării, de
către toți oamenii, inclusiv cei vulnerabili, indigeni. și comunitățile locale;
• Implementarea abordărilor integrate pentru prevenirea și controlul poluării și gestionarea
durabilă a resurselor naturale, lucrând îndeaproape cu alte țări pentru a aborda poluarea
transfrontalieră;
• Integrarea considerațiilor de mediu și climat în politicile și practicile economice și sectoriale,
promovarea îmbunătățirilor tehnologice și organizaționale pentru a facilita atingerea
obiectivelor de mediu și climat;
• Investiția în reziliența și adaptarea la climă, ca parte a agendei naționale de dezvoltare;
integrarea adaptării și utilizării durabile și conservării biodiversității în elaborarea politicilor și
planificarea spațială și a infrastructurii;
• Îmbunătățirea procesului și a informației și raportării de mediu de calitate, oferind
informații obiective, fiabile, relevante pentru politică și accesibile cu privire la mediu și
dezvoltarea durabilă factorilor de decizie și publicului, inclusiv în moduri care facilitează
accesul și înțelegerea comunităților locale;
• Asigurarea aplicării efective a legilor de mediu prin consolidarea capacității agențiilor de mediu și
încurajarea participării societății civile la astfel de eforturi, inclusiv prin asigurarea unui acces
adecvat la justiție, lupta împotriva impunității pentru încălcările legilor de mediu și asigurarea
faptului că actele de violență și intimidare împotriva apărătorilor mediului sunt riguroase.
cercetat și urmărit penal;
• Aplicarea politicilor și măsurilor interne care țin poluatorii responsabili pentru remedierea
siturilor contaminate și care sprijină și implică direct comunitățile afectate de poluare;

Neclasificat
|17
• Asumarea unui nivel similar de obligații și angajamente în acordurile multilaterale de mediu relevante,
precum cele acceptate de majoritatea sau de toate țările membre OCDE, de exemplu, Acordul de la Paris
privind schimbările climatice și Convenția privind diversitatea biologică, și stabilirea obiectivelor de politică
națională în conformitate cu aceste obligații și angajamente;
• Sprijinirea țărilor non-membre OCDE prin cooperare internațională în dezvoltarea și
implementarea unor strategii eficiente și ambițioase de mediu și climă.
Comitetul pentru produse chimice și biotehnologie
• Acceptând să accepte, cel mai târziu de la data aderării la OCDE, datele generate în testarea
substanțelor chimice de către țările care aderă la Actele OCDE privind acceptarea reciprocă a
datelor și în conformitate cu Principiile OCDE de bune practici de laborator și Ghidurile de
testare, pentru scopuri de evaluare și alte utilizări legate de protecția omului și a mediului;
• Asigurarea armonizării politicilor lor de siguranță chimică cu cele ale țărilor OCDE pentru a (i) asigurarea faptului că
instrumentele utilizate pentru protejarea omului și a mediului sunt de o calitate comparabilă cu cele din țările
membre, (ii) promovarea unui sistem la nivelul OCDE de managementul substanțelor chimice, contribuind astfel la
crearea unor condiții de concurență echitabile și (iii) creșterea posibilităților de partajare a activității cu partenerii
OCDE;
• Acordarea unei atenții deosebite comunicării pericolelor în lanțul de aprovizionare și stabilirii unui sistem
sistematic și cuprinzător de management al substanțelor chimice industriale;
• Promovarea și sprijinirea prevenirii, controlului și, după caz, remedierii poluării;
• Lucrul împreună cu țările OCDE pentru a încuraja și sprijini convergența politicilor de siguranță ale
statelor nemembre către standardele OCDE pentru produse chimice și biotehnologice;
• Schimbul de informații tehnice și de politică pentru a aborda problemele actuale și noi apărute
asociate cu managementul chimic și siguranța produselor biotehnologice;
• Angajarea la acorduri globale legate de managementul substanțelor chimice;
• Disponibilitatea și capacitatea de a-și asuma obligațiile conforme cu instrumentele OCDE în domeniul

securității chimice;
• Asumarea obligațiilor în Acordurile Multilaterale de Mediu legate de managementul substanțelor chimice în
aceeași măsură cu cele acceptate de majoritatea sau de toți membrii OCDE.
Comitetul de guvernanță publică
• O structură solidă a guvernului, inclusiv separarea puterilor și capacitatea de a menține statul de drept
și de a consolida în mod continuu încrederea în instituții și democrație;
• Consolidarea capacității instituțiilor publice de a promova schimbarea sistemică ca modalitate de a
răspunde provocărilor economice, sociale și de mediu prin politici inovatoare și bazate pe dovezi;
• Capacitate de conducere, prioritizare, coordonare și previziune în cadrul Centrului Guvernului care
asigură o abordare integrală a guvernului pentru luarea deciziilor strategice și o interfață eficientă
între nivelurile politic și administrativ în sprijinul unei eficiențe mai mari a sectorului public. Aceasta
include cadre de aplicare coerente, precum și configurații solide pentru guvernarea riscurilor critice și
gestionarea crizelor;
• Un guvern deschis capabil să promoveze transparența și responsabilitatea față de cetățeni, să comunice cu
publicul, să promoveze participarea părților interesate pe tot parcursul ciclului de politici și să protejeze și să
promoveze spațiul civic;

Neclasificat
18|
• Utilizarea TIC, a tehnologiilor și a datelor digitale, a datelor deschise și a inovației pentru a îmbunătăți
accesul și calitatea serviciilor publice, inclusiv viziunea și condițiile-cadru pentru guvernarea digitală și
inovatoare, ca factor strategic al performanței sectorului public și al reacției la nevoile societății și
economia;
• Coerența setărilor legale, instituționale și administrative și a instrumentelor de guvernanță necesare pentru
a proiecta și implementa politici, programe și servicii pentru a atinge obiectivele societale, cum ar fi
egalitatea de gen, abilitarea tinerilor și echitatea intergenerațională, accesul la justiție și obiectivele
relevante de dezvoltare durabilă, în special Obiectivul 16. , susținută de o viziune strategică pentru a spori
coerența politicilor;
• Un sistem de integritate publică coerent și cuprinzător, care să permită responsabilitatea
eficientă a guvernului și construirea unei culturi a integrității, inclusiv prin garanții solide la
intersecția sectoarelor public și privat pentru lobby și conflict de interese;
• Cadre de guvernanță a infrastructurii și sisteme de achiziții publice care sunt cuprinzătoare, eficiente și
transparente și care contribuie la maximizarea impactului cheltuielilor publice, atingând în același timp obiective
politice stringente, cum ar fi sustenabilitatea;
• Un serviciu public adecvat, care urmărește să se asigure că sistemele de angajare adaptabile și receptive le permit
funcționarilor publici calificați și eficienți să lucreze în cultură și conducere bazate pe valori, integrând planificarea
și managementul strategic al forței de muncă, diversitatea și mecanismele pentru a asigura performanța și
capacitatea personalului;
• Utilizarea indicatorilor de performanță și a datelor privind guvernanța publică, inclusiv a datelor de performanță
pentru eventuala includere în baza de date a OCDE privind guvernanța publică publicată bienal în Government at a
Glance.
Comitetul înalților funcționari bugetari
• Capacitatea de a cheltui mai bine prin alocarea și realocarea efectivă a resurselor publice bazate
pe dovezi;
• Capacitatea de a face față provocărilor bugetare existente și viitoare și de a aborda prioritățile de politică la nivel
înalt într-o manieră durabilă, inclusiv prin, de exemplu, bugetarea ecologică;
• Deschiderea și accesibilitatea cheltuielilor publice cu mecanisme clare de transparență și

responsabilitate;
• Supravegherea eficientă a procesului bugetar de către parlamente și aranjamentele existente pentru implicarea
publicului.
Comitetul pentru politici de reglementare
• Angajamentul de a consolida guvernanța publică prin politici de reglementare care să conducă la legi și
reglementări de înaltă calitate, adecvate scopului, care să asigure transparența, legitimitatea, responsabilitatea și
respectul pentru statul de drept, pentru a consolida în mod continuu încrederea în instituții și democrație;
• Îmbunătățirea și consolidarea politicii de reglementare și guvernanță la toate nivelurile de guvernare pentru a
promova reglementări care să răspundă provocărilor economice, sociale și de mediu;
• Abordarea dezvoltării politicilor, inclusiv înființarea de instituții și procese pentru asigurarea unei dezvoltări
solide a politicilor, inclusiv evaluarea impactului reglementării (AIR) și supravegherea și raportarea
conformității la nivel guvernamental cu practicile de management al reglementărilor;
• Capacitatea de evaluare a AIR, inclusiv implementarea unui cadru de evaluare a impactului reglementării
care abordează caracterul adecvat al reglementării, determină eficacitatea reglementărilor pentru a-și
atinge obiectivele, stabilește dacă reglementările dau naștere la costuri inutile

Neclasificat
|19
și include luarea în considerare explicită a instrumentelor de politică alternative, a opțiunilor nereglementare,

precum și a utilizării eficiente a mecanismelor de piață;
• Respectarea principiilor transparenței și participării publicului la elaborarea
reglementărilor;
• Performanța de reglementare, inclusiv performanța sistemului său de reglementare, concentrându-se
pe organizarea funcțiilor agențiilor și inspectoratelor sale de reglementare, responsabilitatea publică a
acestora și conformitatea lor cu procesele de revizuire și contestații;
• Guvernanță pe mai multe niveluri pentru coerența reglementărilor, inclusiv promovarea coerenței reglementărilor
prin coordonarea cu organismele naționale, subnaționale și supranaționale și promovarea cooperării
internaționale în materie de reglementare;
• Dezvoltați o guvernanță agilă de reglementare pentru a răspunde mediului în schimbare cu sisteme de
reglementare mai flexibile, care vor fi mai rezistente la șocuri viitoare;
• Capacitatea de a lua în considerare cadrele de reglementare străine și internaționale relevante atunci când reglementează
și capacitatea de a evalua impactul transfrontalier al măsurilor de reglementare.
Comitetul pentru Politică de Dezvoltare Regională
• Date privind dezvoltarea regională, inclusiv colectarea, publicarea și utilizarea datelor și indicatorilor
relevanți la diferite niveluri teritoriale pentru dezvoltarea politicilor naționale și regionale, monitorizarea și
evaluarea performanței;
• Strategii și politici de dezvoltare regională pentru a consolida performanța regională și națională, reziliența,
sustenabilitatea și bunăstarea cetățenilor și pentru a reduce diviziunile teritoriale. Aceasta implică abordări
bazate pe locație ale elaborării și implementării politicilor, adaptate la atributele distincte ale fiecărei regiuni
într-un cadru național coerent și care ar trebui să includă în special:
o Cadre de dezvoltare urbană; Cadre de
o dezvoltare rurală; Stimulente pentru
o promovarea legăturilor urban-rural.
• Guvernare eficientă pe mai multe niveluri, inclusiv coordonare eficientă în cadrul și între nivelurile
guvernamentale și sectoarele de politici pentru a obține o dezvoltare incluzivă și durabilă,rezultatele în
materie de competitivitate și bunăstare la nivel național, regional și local;
• Capacitatea instituțională și fiscală subnațională de a implementa responsabilitățile de politică
guvernamentală subnațională, precum și de a contribui la elaborarea și implementarea politicii naționale,
oferind în același timp investiții și servicii publice relevante pentru creștere, competitivitate, echitate și
durabilitate în fiecare regiune;
• Condiții-cadru care permit jurisdicțiilor subnaționale să facă investiții publice într-un
mod eficient, eficient și transparent.
Comisia pentru Statistică și Politică Statistică
• Disponibilitatea și capacitatea de a îndeplini obligația prevăzută la articolul 3 a) din Convenția OCDE de a

„furniza Organizației informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale”, inclusiv furnizarea de statistici
pe termen scurt, structurale și alte statistici analitice și informațiile metodologice asociate acestora necesare
pentru analiza și supravegherea adecvată a politicilor;
• Stabilirea sau menținerea unui cadru juridic și instituțional pentru statistici și date aliniat la
Recomandarea OCDE privind bunele practici statistice [OECD/LEGAL/0417 ] și Setul

Neclasificat
20|
de bune practici statistice1care se referă la prevederile individuale ale Recomandării, și

anume:
o Asigurarea independenței profesionale a autorităților naționale de statistică;
o Stabilirea unei coordonări eficiente a sistemului statistic național și a unei guvernări
eficiente a sistemului de date;
o Oferirea producătorilor de statistici oficiale cu un mandat clar de a colecta informații în
scopuri statistice, inclusiv accesul la date din surse administrative și la date private;
o Elaborarea de politici care să asigure resurse umane, financiare și tehnice adecvate pentru
producerea durabilă de statistici oficiale de înaltă calitate;
o Utilizarea metodologiilor solide aliniate la standardele internaționale și angajamentul față de
standardele profesionale și inovarea în metode și surse;
o Dezvoltarea de politici eficiente și bune practici pentru a asigura îmbunătățirea continuă a calității
statisticilor oficiale și pentru a asigura accesibilitatea și diseminarea lor echitabile și ușor de
utilizat;
o Asigurarea imparțialității, obiectivității și transparenței statisticilor oficiale;
o Asigurarea protecției adecvate a confidențialității furnizorilor de date și a confidențialității
informațiilor individuale colectate în scopuri statistice;
o Angajamentul față de cooperarea internațională.
• Stabilirea și întreținerea unei infrastructuri statistice și de date solide (de exemplu, recensământul locuințelor și al
populației, ancheta asupra forței de muncă sau registrul întreprinderilor) aliniată la politicile și bunele practici ale
membrilor OCDE;
• Integrare cu succes în sistemele de raportare și informare ale Organizației până în momentul
aderării, inclusiv mecanisme adecvate pentru transmiterea periodică a datelor și metadatelor.
Comitetul de evaluare a dezvoltării economice
• Pentru a asigura elaborarea eficientă a politicilor pentru a îmbunătăți performanța economică pe o bază durabilă:
o Un cadru solid de politică macroeconomică și un sistem financiar solid, inclusiv în fața

șocurilor economice;
o Configurații de politică structurală (inclusiv pe piețele de produse, de muncă și financiare) în concordanță cu
promovarea performanței economice îmbunătățite;
o O economie care funcționează bine și instituții puternice pentru a sprijini creșterea durabilă și favorabilă
incluziunii.
Comitetul de Politică Educațională
• Asigurarea calității și eficacității programelor de educație și formare și îmbunătățirea

calității rezultatelor învățării;
• Promovarea egalității în șansele educaționale, asigurarea accesului și succesului în educație de calitate
pentru toți;
• Colectarea și utilizarea informațiilor pentru a ghida dezvoltarea abilităților;
1Vedeahttps://www.oecd.org/statistics/good-practice-toolkit/goodpractices/ .

Neclasificat
|21
• Utilizarea instrumentelor de finanțare și a stimulentelor pentru a orienta și încuraja investițiile în dezvoltarea competențelor;
• Implicarea părților interesate în proiectarea și implementarea politicii.
Comisia pentru ocuparea forței de muncă, muncă și afaceri sociale
• Asigurarea faptului că piața muncii, formarea, protecția socială și politicile și instituțiile în materie de migrație sunt
în vigoare pentru a facilita ajustarea economică și pentru a promova prosperitatea economică incluzivă și durabilă
pentru toți prin:
o politici și instituții adecvate pentru piața muncii și formare, precum și sisteme de relații industriale care
sunt în conformitate cu Strategia OCDE pentru locuri de muncă din 2018;
o politici de îmbunătățire a oportunităților de pe piața muncii pentru grupurile subreprezentate și vulnerabile
(de exemplu, persoanele necalificate, persoanele cu dizabilități, tinerii și persoanele în vârstă), precum și
politici de promovare a dialogului social, incluziunea pe piața muncii și tranziția de la angajarea informală la
cea formală;
o politici de promovare a egalității de gen în angajare și salarizare, precum și în formare și acces la

protecție socială;
o politici de promovare a oportunităților economice, de angajare și sociale pentru toate grupurile de
tineri;
o politici de promovare a incluziunii sociale și pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități și probleme de
sănătate mintală;
o politici sustenabile din punct de vedere financiar și social pentru promovarea integrării și coeziunii sociale,
inclusiv politici privind veniturile din pensii, sprijin pentru familiile cu copii și măsuri menite să ajute
persoanele fără muncă și alte grupuri vulnerabile să combată sărăcia și să găsească locuri de muncă
productive și pline de satisfacții;
o guvernanța eficientă a pieței muncii și a sistemelor de protecție socială, inclusiv capacitatea
de a monitoriza implementarea politicilor și de a analiza și evalua rezultatele obținute;
o politici pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor muncii și exercitarea minuțioasă a drepturilor
individuale și colective ale muncii, inclusiv prin inspecție eficientă a muncii, cu un accent deosebit pe
drepturile fundamentale ale muncii, inclusiv principiile și drepturile fundamentale ale OIM la locul de
muncă;
o politici de combatere a tuturor formelor de discriminare în toate domeniile vieții economice și sociale
ale țării;
o politici pentru a gestiona mai bine fluxurile de migrație și pentru a promova piața muncii și integrarea socială a
imigranților și a copiilor acestora, precum și politici de valorificare a competențelor emigranților pentru a sprijini
creșterea economică.
Comitetul de Sănătate
• Capacitatea sistemului de sănătate de a furniza servicii sigure, centrate pe oameni și adecvate, inclusiv accesul la
îngrijiri medicale preventive și tratament medical, tuturor grupurilor sociale și într-un mod transparent și în timp
util;
• Reziliența și pregătirea sistemului de sănătate pentru a se pregăti și a răspunde la urgențe de
sănătate și alte crize. Aceasta include, dar nu se limitează la, abordarea bolilor transmisibile cu
potențial epidemic sau pandemic, prin alinierea la reglementările internaționale în domeniul sănătății
(IHR), reziliența serviciilor de sănătate și a sistemelor interconectate și abordarea One Health pentru a
combate rezistența antimicrobiană (AMR) și agenți patogeni virali;

Neclasificat
22|
• Sustenabilitatea financiară a sistemului de sănătate, inclusiv capacitatea guvernului și a

persoanelor de a îndeplini obligațiile financiare care le revin;
• Guvernarea sistemului de sănătate, care include proiectarea, implementarea și evaluarea eficientă a politicilor;
capacitatea de a coordona diferite părți interesate; colectarea, monitorizarea și analiza datelor privind sistemul de
sănătate și performanța politicilor; și capacitatea de a utiliza datele de sănătate într-un mod respectuos de
confidențialitate pentru a avansa cercetarea și îngrijirea;
• Politicile care sunt în vigoare în domenii cheie de interes global, inclusiv prevenirea și tratamentul
bolilor transmisibile/infecțioase și netransmisibile, forța de muncă din domeniul sănătății și inovarea
în bunuri și servicii de sănătate;
• Disponibilitatea și capacitatea de a furniza date și informații comparabile la nivel internațional și participarea
la proiectele și programele Comitetului de Sănătate și ale subgrupurilor sale, precum și ale altor organizații
internaționale implicate în politica de sănătate, pentru a facilita beneficiul și învățarea reciprocă;
• Responsabilitatea și transparența părților interesate implicate în luarea deciziilor și furnizarea de

servicii de sănătate.
Comitetul pentru comerț și Grupul de lucru privind creditele la export și garanțiile creditelor
• Înregistrarea și angajamentul față de transparența și deschiderea luării deciziilor privind politicile și practicile
comerciale;
• Înregistrarea și angajamentul față de accesul pe piață a bunurilor și serviciilor agricole și

neagricole;
• Înregistrarea și angajamentul față de protecția și aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală;
• Adoptarea și angajamentul față de standardele OCDE și cele mai bune practici privind politicile și practicile privind creditele la
export;
• Angajamentul de a demonstra lider în eforturile de reformă a OMC și în negocierile OMC, așa cum se cuvine
membrilor OCDE.
Comitetul pentru Agricultură
• Politica agricolă și alt sprijin pentru sectorul agricol și agroalimentar, evaluând măsura în care
politicile concepute pentru a sprijini sectorul agricol și agroalimentar sprijină sistemele
alimentare durabile, inclusiv un mediu de piață internă și multilaterală care funcționează mai
bine, prin transparență; direcționate către rezultate specifice; adaptate la rezultatul dorit; flexibil,
reflectând situații diverse; în concordanță cu drepturile și obligațiile multilaterale; și echitabil;
• Dacă politicile agricole încurajează durabilitatea, în special utilizarea durabilă a apei disponibile, terenurilor,
energiei, solului, resurselor de biodiversitate, pădurilor – inclusiv în ceea ce privește defrișările – și
contribuie la soluții la schimbările climatice;
• Dacă există cadrele instituționale, nereglementare și de reglementare necesare (inclusiv utilizarea
instrumentelor bazate pe piață) pentru a permite piețelor pentru produsele alimentare și agricole să
funcționeze previzibil, eficient și eficace, inclusiv pentru a promova reziliența sistemelor alimentare, pentru a
atrage investiții , susține inovația și îmbunătățește productivitatea;
• Dacă politicile pentru sectorul alimentar și agricol sunt coerente cu politicile generale
macroeconomice, structurale, sociale, climatice și de mediu.

Neclasificat
|23
Comitetul pentru pescuit
• Aplicarea politicilor și practicilor de management durabil al pescuitului, inclusiv abordări de

management bazate pe ecosistem;
• O structură de guvernanță care poate oferi rezultate durabile în domeniul pescuitului și acvaculturii, inclusiv în
ceea ce privește implicarea părților interesate în procesul de gestionare;
• Capacitate de cercetare suficientă pentru a sprijini evoluțiile din sectoarele pescuitului și acvaculturii;
• Un sistem de supraveghere și de aplicare a legislației cu resurse suficiente pentru a descuraja activitățile de pescuit ilegale,
nedeclarate și nereglementate;
• Adoptarea la nivel național a principiilor internaționale pentru pescuit și acvacultură, cum ar fi Codul de conduită al
FAO;
• Participarea la organismele internaționale care se ocupă de pescuit și acvacultură – atât organisme regionale de
gestionare a pescuitului, cât și organizații internaționale care se ocupă de chestiuni legate de pescuit și acvacultură.
Comitetul pentru Politică Științifică și Tehnologică
• Dezvoltați un sistem modern de guvernare a politicilor STI care promovează interacțiunea între guvern și care
include părțile interesate, societatea civilă și cetățeni. Un astfel de sistem de guvernanță ar trebui, de asemenea, să
încurajeze dialogul cu mai multe părți interesate cu privire la obiectivele și valorile normative mai ample care stau
la baza agendelor de politici STI, inclusiv în ceea ce privește tranzițiile socio-tehnice, pregătirea și răspunsul la criză;
• Dezvoltarea și menținerea aranjamentelor și politicilor instituționale pentru a sprijini cercetarea fundamentală, de

bază și aplicată, inclusiv sustenabilitatea infrastructurilor de cercetare științifică;
• Promovarea excelenței în cercetarea științifică orientată și bazată pe curiozitate printr-un echilibru între
mecanisme de finanțare instituționale și competitive adecvate, precum și mecanisme de evaluare;
• Promovarea incluziunii și diversitatea în educația științifică, cercetarea și ocuparea forței de muncă și eliminarea
barierelor în calea participării femeilor și a grupurilor subreprezentate/marginalizate;
• Dezvoltarea politicilor și bunelor practici privind accesul, utilizarea și gestionarea datelor de cercetare din finanțare
publică și promovarea științei deschise;
• Asigură păstrarea libertății academice, respectul pentru etica cercetării și integritatea științifică în toate
domeniile de cercetare;
• Dezvoltarea politicilor pentru a stimula interacțiunile dintre industrie și știință (de exemplu, co-crearea și
comercializarea rezultatelor cercetării publice prin spin-off-uri academice, acordarea de licențe pentru proprietatea
intelectuală și mobilitatea personalului cu înaltă calificare);
• Promovarea cooperării științifice și tehnologice internaționale reciproc avantajoase, creșterea
economică și dezvoltarea socială și abordarea barierelor care pot afecta această cooperare;
• Promovarea, individual și colectiv, a progreselor în cunoștințele științifice și în dezvoltarea
tehnologică, susținând în același timp difuzarea și accesul la cunoștințele științifice și tehnice;
• Dezvoltarea politicilor de inovare din partea ofertei și a cererii care încurajează investițiile sectorului privat în
cercetare și dezvoltare și inovare pentru a îmbunătăți competitivitatea și a aborda provocările societale (de
exemplu, prin politici de inovare orientate spre misiuni, parteneriate public-privat, achiziții publice, politici
de reglementare etc.);
• Recunoașteți în elaborarea și implementarea politicilor că inovarea tehnologică are loc în medii
sectoriale destul de diferite, în ceea ce privește sursele, actorii și instituțiile, iar politicile de inovare ar
putea trebui diferențiate pe sectoare și etapele dezvoltării tehnologice (de exemplu, stadiu incipient,
demonstrație și implementare);

Neclasificat
24|
• Promovarea politicilor responsabile de cercetare și inovare care iau în considerare efectele și impacturile
potențiale asupra mediului și societății;
• Promovarea angajamentului științei cu societatea printr-o varietate de canale (de exemplu, înțelegerea
publică a științei, comunicarea științifică, aranjamentele instituționale pentru consiliere științifică și știința
cetățenească);
• Furnizarea de informații statistice comparative, conform ghidurilor OCDE, privind performanța în
știință și tehnologie, care stă la baza lucrărilor analitice ale Comitetului pentru Politică Științifică
și Tehnologică;
• Luați în considerare și urmați, atunci când este cazul, cele mai bune practici în politica științifică și tehnologică,
inclusiv drepturile de proprietate intelectuală, elaborate de Comitetul pentru Politică Științifică și Tehnologică.
Comisia pentru politica economiei digitale
• Implementarea unor politici, instituții și cadre juridice și de reglementare eficiente pentru a promova o
transformare digitală incluzivă, inclusiv politici care să stimuleze accesul, investițiile în, dezvoltarea,
adoptarea și utilizarea responsabilă a tehnologiilor digitale, în special a sistemelor de inteligență artificială
de încredere;
• Promovarea extinderii serviciilor de comunicații în bandă largă de înaltă calitate și sigure, la
prețuri accesibile, inclusiv prin piețe competitive, investiții și inovare, ținând cont în același timp
de impactul acestora asupra mediului;
• Păstrarea rolului tehnologiilor digitale în stimularea inovării și în promovarea obiectivelor economice și
sociale și în a da voce aspirațiilor democratice, promovând în același timp un mediu online sigur și de
încredere pentru toți utilizatorii, inclusiv pentru populațiile vulnerabile, cum ar fi copiii;
• Îmbunătățirea capacității de a utiliza datele pentru a rezolva provocările economice și sociale (de exemplu, schimbările
climatice, pandemiile) prin acces și partajare îmbunătățite;
• Protecția datelor cu caracter personal și a vieții private ale persoanelor și cooperarea în aplicarea legilor privind confidențialitatea;
• Promovarea unei culturi a managementului riscului de securitate în utilizarea sistemelor și rețelelor de

informații și a protecției activităților critice, inclusiv dezvoltarea de politici și practici pentru abordarea
acestor riscuri.
Comisia pentru politica consumatorilor
• Promovați bunăstarea consumatorilor prin dezvoltarea și punerea în aplicare a politicilor care sunt bazate
pe dovezi, bazate pe perspective comportamentale și promovează:
o protecția și împuternicirea consumatorilor care se angajează în comerțul electronic (inclusiv prin intermediul
piețelor online) și transformarea digitală în sens mai larg;
o cooperarea în materie de aplicare împotriva practicilor comerciale înșelătoare și neloiale care afectează
consumatorii, în interiorul și transfrontalier, inclusiv prin dotarea autorităților de protecție a consumatorilor cu
competențe și autoritate relevante pentru a investiga și a lua măsuri;
o dezvoltarea unor mecanisme eficiente pentru ca consumatorii să rezolve litigiile și să obțină despăgubiri,
inclusiv mecanisme alternative (în afara instanței);
o cadre eficiente de politici privind siguranța produselor de consum, inclusiv cooperarea transfrontalieră bazată
pe supravegherea pieței online și inițiativele globale de rechemare a produselor;

Neclasificat
|25
o inițiative de detectare și prevenire a vânzării de produse nesigure pe toate piețele, inclusiv pe

piețele online;
o implicarea sporită a consumatorilor în economia verde;
o educație și inițiative care vizează creșterea gradului de conștientizare cu privire la riscurile și provocările emergente
ale consumatorilor, drepturile și obligațiile consumatorilor, precum și rolul și responsabilitățile întreprinderilor.
• Elaborarea și implementarea unui proces de elaborare a politicii consumatorilor care să permită autorităților: i) să
definească natura unei probleme; ii) evaluarea gradului de prejudiciu al consumatorului; iii) să stabilească dacă
acțiunea este justificată; iv) stabilirea obiectivelor de politică dorite; v) să identifice cele mai adecvate opțiuni de
răspuns politic; și vi) să dezvolte un proces de revizuire a eficacității acestor răspunsuri politice.
Comitetul Oțelului
• Să contribuie la condiții de concurență echitabile în domeniul oțelului, evitând măsurile de politică care denaturează piețele oțelului
și contribuie la fricțiuni comerciale;
• Sprijină eforturile deputaților de a aborda capacitatea excedentară din sectorul siderurgic global și cauzele sale fundamentale;
• Reducerea barierelor nejustificate în calea comerțului cu produse din oțel și materiale aferente, pe partea de
import și export, care cresc probabilitatea ca alte țări să introducă acțiuni comerciale restrictive;
• Facilitează restructurarea necesară a sectorului siderurgic care va diminua presiunile pentru acțiunile comerciale și va
promova alocarea rațională a resurselor productive, depunând totodată toate eforturile pentru a oferi programe eficiente
de asistență a lucrătorilor și de a atenua costurile sociale ale ajustărilor structurale;
• Evitați acordarea unui tratament preferențial întreprinderilor siderurgice deținute de stat și asigurați-vă că astfel de
întreprinderi acționează în conformitate cu principiile pieței și principiile neutralității concurențiale; și,
• Contribuirea la dialogul multilateral și multilateral, la schimbul de bune practici și la învățarea politicilor în
concordanță cu nevoia de a aborda capacitatea excedentară, de a menține concurența, de a asigura o bună
funcționare a piețelor siderurgice, de a promova tranziția ecologică și de decarbonizarea și de a anticipa și preveni
problemele emergente în sectorul siderurgic. sector.
Grupul de lucru al Consiliului pentru construcții navale
• Contribuirea la un climat de afaceri care permite creșterea și inovarea în industria construcțiilor navale, luând în
considerare condițiile economice, sociale, de mediu și alte condiții relevante care au impact asupra industriei
globale a construcțiilor navale;
• Elaborarea și punerea în aplicare a politicilor care favorizează condiții normale de concurență și care țin cont
de globalizare și permit schimbări structurale, în special prin dezvoltarea de politici care să ajute la
reducerea denaturărilor pieței și eliminând măsurile de politică care denaturează condițiile normale de
concurență în industria construcțiilor navale;
• Creșterea transparenței și îmbunătățirea înțelegerii pieței interne a construcțiilor navale, inclusiv a
cererii și ofertei, a setărilor de politici la nivel de economie și a legăturilor internaționale și inter-
industriale;
• Contribuția la dialogul internațional, schimbul de bune practici și învățarea politicilor cu alte economii
de construcții navale.

Neclasificat

Oecd Romania Discurs Gde 2

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Oecd Romania Discurs Gde 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Translated from English to Romanian - www.onlinedoctranslator.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică

Neclasificat Engleza franceza

Reuniunea Consiliului la nivel ministerial, 9-10 iunie 2022

Foaie de parcurs PENTRU PROCESUL DE ADERARE LA OCDE A ROMÂNIEI

(Adoptată de Consiliu la nivel ministerial la 10 iunie 2022)

Foaie de parcurs PENTRU PROCESUL DE ADERARE LA OCDE A ROMÂNIEI

1. La 25 ianuarie 2022, Consiliul OCDE a decis deschiderea discuțiilor de aderare cu România ca

eu. Valori comune, viziune și priorități

Foaie de parcurs PENTRU PROCESUL DE ADERARE LA OCDE A ROMÂNIEI

II. Obligațiile apartenenței la OCDE

8. Obligațiile de membru includ, printre altele:

III. Evaluări tehnice de către Comitetele OCDE

a) Domenii de politici identificate de Consiliu

Foaie de parcurs PENTRU PROCESUL DE ADERARE LA OCDE A ROMÂNIEI

b) Lista comitetelor care efectuează analize de aderare

- Comitetul de investiții și Grupul de lucru pentru o conduită responsabilă în afaceri;

- Comitetul de guvernanță publică;

- Comitetul pentru politici de dezvoltare regională;

- Comisia pentru Statistică și Politică Statistică;

Foaie de parcurs PENTRU PROCESUL DE ADERARE LA OCDE A ROMÂNIEI

- Comitetul de evaluare economică și de dezvoltare;

- Comisia pentru ocuparea forței de muncă, muncă și afaceri sociale;

- Comitetul pentru comerț și Grupul de lucru pentru credite la export;

- Comitetul pentru Politică Științifică și Tehnologică;

c) Domeniul de aplicare și desfășurarea evaluărilor tehnice

i. o evaluare a dorinței și capacității României de a implementa orice instrumente juridice

Foaie de parcurs PENTRU PROCESUL DE ADERARE LA OCDE A ROMÂNIEI

i) Disponibilitatea și capacitatea de a implementa instrumente juridice substanțiale ale OCDE

19. În practică, punctul de plecare al revizuirilor tehnice va fi depunerea de către România la

ii) Comparație cu cele mai bune politici și practici ale OCDE

d) Cronologia și organizarea revizuirilor tehnice

Foaie de parcurs PENTRU PROCESUL DE ADERARE LA OCDE A ROMÂNIEI

e) Confidențialitatea și dezvăluirea informațiilor

IV. Revizuirea tehnică de către Secretariat

V. Participarea la Comitetele de fond ale OCDE în timpul Procesului de Aderare

VI. Comitetul de Asistență pentru Dezvoltare

VII. Participarea la organisme sau programe opționale ale OCDE

Foaie de parcurs PENTRU PROCESUL DE ADERARE LA OCDE A ROMÂNIEI

VIII. Rolul de coordonare al Secretariatului

33. Pe parcursul procesului, Secretariatul va:

˗ asistă România în respectarea cerințelor procesului de aderare și oferă autorităților sale

IX. Încheierea Procesului de Aderare

1. declarând că își asumă toate obligațiile de membru al organizației, inclusiv:

Foaie de parcurs PENTRU PROCESUL DE ADERARE LA OCDE A ROMÂNIEI

a evaluării acestor rapoarte și a publicării rapoartelor anuale de progres post-aderare

B. Decizia Consiliului privind extinderea unei invitații a României de a adera la OCDE

C. Depunerea instrumentului de aderare

D. Adoptarea Rezoluției Consiliului de înregistrare a aderării

42. Procedura se încheie, conform practicii Organizației, cu o Rezoluție a

E. Procesul de raportare post-aderare

Foaie de parcurs PENTRU PROCESUL DE ADERARE LA OCDE A ROMÂNIEI

X. Resurse necesare pentru procesul de aderare

XI. Aranjamente practice

Foaie de parcurs PENTRU PROCESUL DE ADERARE LA OCDE A ROMÂNIEI

Foaie de parcurs PENTRU PROCESUL DE ADERARE LA OCDE A ROMÂNIEI

Anexă: Lista principiilor fundamentale de aderare

Comitetul de investiții și Grupul de lucru pentru o conduită responsabilă în afaceri

• Respectarea deplină a principiilor nediscriminării, transparenței și „standstill”, în

Foaie de parcurs PENTRU PROCESUL DE ADERARE LA OCDE A ROMÂNIEI

Întreprinderile multinaționale și utilizarea Ghidurilor OCDE de due diligence de către întreprinderi,

Grupul de lucru privind mita în tranzacțiile comerciale internaționale

• Respectarea deplină a cerințelor Convenției privind combaterea mituirii funcționarilor publici

• Exprimarea deductibilității fără impozite a mitei și cerințe adecvate de contabilitate și audit;