PARLAMENTUL EUROPEAN 2009 - 2014

Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară

28.2.2012

DOCUMENT DE LUCRU
referitor la „Către Summitul Rio+20” - reuniune interparlamentară la nivel de
comisii între Parlamentul European și parlamentele naționale

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară

DT\893910RO.doc PE483.726v01-00

RO Unită în diversitate RO
 CĂTRE SUMMITUL RIO+20
(DOCUMENT DE LUCRU)

21 martie 2012
Parlamentul European
sala 2Q2
11.00 - 16.30

Reuniunea interparlamentară la nivel de comisii pe tema „Pregătiri care preced Summitul

Rio+20” va fi împărțită în două sesiuni. Prima sesiune va fi dedicată unei discuții cu privire la
Cadrul interinstituțional pentru dezvoltarea durabilă. În a doua sesiune, discuțiile se vor
concentra pe tema O economie ecologică în contextul dezvoltării durabile și al eradicării
sărăciei.

Următoarele informații și documente suplimentare trebuie să servească drept îndrumări și

orientări în cadrul dezbaterii.

1. Drumul către Rio+20

În 1987, Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) a adoptat un raport intitulat
„Viitorul nostru comun” (cunoscut și sub numele de raportul Brundtland), care definește
dezvoltarea durabilă ca fiind „dezvoltarea care răspunde nevoilor din prezent, fără a
compromite capacitatea generațiilor viitoare de a răspunde propriilor nevoi.” În raport s-a
reafirmat că mediul și dezvoltarea sunt inseparabile și că ar trebui tratate ca o singură
chestiune.

În iunie 1992, s-a desfășurat la Rio de Janeiro prima Conferință a Organizației Națiunilor
Unite pentru Mediu și Dezvoltare (UNCED), în cadrul căreia s-a adoptat o agendă privind
mediul și dezvoltarea în secolul XXI: „Agenda 21: un program de acțiune pentru dezvoltarea
durabilă”, conținând Declarația de la Rio privind mediul. Pentru prima dată, stilul de viață
al civilizației actuale a fost abordat de Principiul 8 din Declarația de la Rio. Șefii de stat au
recunoscut în mod explicit și în număr ridicat necesitatea de a modifica urgent și în
profunzime tiparele de consum și de producție. Agenda 21 a declarat, de asemenea, că
dezvoltarea durabilă este delimitată de integrarea pilonilor economic, social și de mediu. În
1993, UNCED a creat Comisia pentru dezvoltare durabilă (CSD), care să monitorizeze
punerea în aplicare a Agendei 21.

În 2002, la zece ani după Declarația de Rio, a fost convocată o conferință de monitorizare la
Johannesburg, Reuniunea mondială la nivel înalt privind dezvoltarea durabilă (WSSD),
în vederea reînnoirii angajamentului față de dezvoltarea durabilă. Conferința a adoptat Planul
de implementare de la Johannesburg și a însărcinat mai departe CSD cu monitorizarea
punerii în aplicare a dezvoltării durabile.

La 24 decembrie 2009, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat o

rezoluție prin care a fost de acord să organizeze Conferința Organizației Națiunilor Unite

PE483.726v01-00 2/7 DT\893910RO.doc

RO
privind dezvoltarea durabilă în 2012, cunoscută publicului larg drept „Rio+20”. Conferința
Rio+20 urmărește trei obiective: să garanteze angajamentul politic reînnoit în ceea ce privește
dezvoltarea durabilă, să evalueze progresele înregistrate și decalajele referitoare la punerea în
aplicare și îndeplinirea angajamentelor internaționale deja convenite și să abordeze noile
provocări ce pot apărea.

Conferința se va concentra pe două teme principale:

- cadrul instituțional pentru dezvoltarea durabilă
- o economie ecologică în contextul dezvoltării durabile și al eradicării sărăciei

2. UE și Rio+20

În martie 2010, Comisia Europeană a adoptat „Strategia UE 2020” pentru creșterea

economică inteligentă, durabilă și incluzivă, care a fost aprobată de șefii de stat și de guvern
ai țărilor UE în iunie 2010. Documentul stabilește obiective concrete, care să fie îndeplinite în
următorul deceniu, în domenii precum ocuparea forței de muncă, educație, utilizarea energiei
și inovare, cu scopul de a depăși impactul crizei financiare și de a readuce Europa pe calea
creșterii economice.

Printre obiectivele principale ale UE 2020 se numără trecerea la o economie durabilă,

eficientă în ceea ce privește utilizarea resurselor și cu emisii scăzute de dioxid de carbon.
Printre altele, Comisia a adoptat o foaie de parcurs pentru utilizarea eficientă a resurselor, o
foaie de parcurs pentru economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și un plan privind
eficiența energetică. Summitul Rio+20 oferă oportunitatea de a urmări acest obiectiv la nivel
global și asigură o platformă care să permită avansarea în agenda pe termen lung a UE privind
îmbunătățirea guvernanței globale.

În iunie 2011, Comisia Europeană a adoptat o Comunicare privind „Rio+20: către

economia ecologică și o mai bună guvernanță”. Comunicarea subliniază obiective și acțiuni
specifice referitoare la cele două teme interconectate ale conferinței. Comunicarea schițează
„ce, cum și pe cine” implică tranziția la o economie ecologică, propunând acțiuni specifice
care ar putea fi puse în aplicare la nivel internațional, național și regional.

La Consiliul Mediu din octombrie 2011 s-au adoptat Concluziile Consiliului referitoare la
„Rio+20: către asigurarea unei dezvoltări durabile prin ecologizarea economiei și
îmbunătățirea guvernanței”. Miniștrii de mediu au convenit asupra faptului că tranziția
către o economie ecologică are un potențial puternic de promovare a creșterii durabile pe
termen lung, de creare de locuri de muncă și, în consecință, de eradicare a sărăciei.
Concluziile subliniază faptul că principalele rezultate operaționale ale Rio+20 ar trebui să
includă o „foaie de parcurs pentru economia ecologică”, cu obiective și acțiuni specifice la
nivel internațional, precum și un pachet de reforme care să ducă la o guvernanță internațională
consolidată în materie de mediu.

La sfârșitul lunii septembrie 2011, Parlamentul European a adoptat Rezoluția referitoare

la elaborarea unei poziții comune a UE înaintea Conferinței Organizației Națiunilor
Unite privind dezvoltarea durabilă (Rio+20). Deputații observă că, deși s-au realizat
progrese către o dezvoltare durabilă de la Summitul de la Rio din 1992 și de la Summitul de la
Johannesburg din 2002, există în continuare lacune în materie de implementare, multe dintre

DT\893910RO.doc 3/7 PE483.726v01-00

RO
 angajamentele asumate de comunitatea internațională nefiind încă îndeplinite.

3. Discuții inițiale care preced Rio+20

În martie 2011, toate statele Organizației Națiunilor Unite, organizațiile relevante din cadrul
sistemului ONU și părțile interesate relevante au fost rugate să transmită Secretariatului
informații și contribuții în scris până în noiembrie 2011, urmând ca acestea să fie incluse într-
o compilație care să constituie baza unui proiect preliminar al documentului final.

La mijlocul lunii ianuarie 2012, s-a publicat un proiect preliminar al documentului final
intitulat „Viitorul pe care îl dorim”, iar la sfârșitul lunii ianuarie s-au desfășurat discuții
inițiale la New York. Proiectul include un angajament reînnoit al șefilor de stat și de guvern
față de dezvoltarea durabilă, hotărârea de a atinge obiectivul privind economia ecologică în
contextul dezvoltării durabile și al eradicării sărăciei și afirmarea deciziei lor de a consolida
cadrul instituțional pentru dezvoltare durabilă.

4. Documente relevante

- COM(2011)363, Comunicare privind „Rio+20: către economia ecologică și o mai bună

guvernanță”, Comisia Europeană, iunie 2011
- Concluziile Consiliului privind „Rio+20: către asigurarea unei dezvoltări durabile prin
ecologizarea economiei și îmbunătățirea guvernanței”, octombrie 2011
- Rezoluția referitoare la elaborarea unei poziții comune a UE înaintea Conferinței
Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea durabilă (Rio+20), Parlamentul
European, septembrie 2011
- Informațiile transmise de UE Departamentului pentru afaceri economice și sociale al ONU
(DESA), noiembrie 2011
- Proiectul preliminar al documentului final intitulat „Viitorul pe care îl dorim”, ianuarie
2012

Surse: site-ul web al Conferinței Rio+20; site-ul web al Comisiei Europene; site-ul web al
Consiliului Uniunii Europene; site-ul web al Parlamentului European

PE483.726v01-00 4/7 DT\893910RO.doc

RO
ANEXĂ - Sinteza principalelor idei prezentate de Comisia Europeană, Consiliu și
Parlamentul European

a. Comisia Europeană - Comunicare privind Rio+20

În iunie 2011, Comisia Europeană a adoptat o Comunicare privind „Rio+20: către

economia ecologică și o mai bună guvernanță”. Comunicarea subliniază obiective și acțiuni
specifice cu privire la cele două teme interconectate ale Conferinței. Comunicarea schițează
„ce, cum și pe cine” implică tranziția la o economie ecologică, propunând acțiuni specifice
care ar putea fi puse în aplicare la nivel internațional, național și regional. Temele principale
sunt următoarele:
1. Investirea în resurse cheie și capital natural („ce”): și anume: apa, energia
regenerabilă, resursele marine, biodiversitatea și serviciile ecosistemice, agricultura
durabilă, pădurile, deșeurile și reciclarea. Aceste domenii stau la baza a milioane de
mijloace de subzistență și pot contribui la atenuarea sărăciei. Ele pot deveni domenii
propice pentru viitoarea creștere economică și viitoarele piețe globale.
2. Combinarea pieței cu instrumentele de reglementare („cum”): ecotaxe, eliminarea
subvențiilor dăunătoare mediului, mobilizarea resurselor financiare publice și private,
investițiile în aptitudini și locuri de muncă ecologice. Trebuie dezvoltați indicatori
care să reflecte progresul într-un sens mai larg (atât din perspectiva mediului, cât și din
cea socială) și care să poată fi utilizați alături de PIB.
3. Îmbunătățirea guvernanței și încurajarea implicării sectorului privat („cine”):
consolidarea și răspândirea structurilor de guvernanță internaționale existente (de
exemplu prin actualizarea Programului Organizației Națiunilor Unite pentru Mediu
(UNEP)). Sunt esențiale, de asemenea, implicarea și angajamentul mult mai sporite ale
întreprinderilor și societății civile.

b. Concluziile Consiliului cu privire la Rio+20

La Consiliul Mediu din octombrie 2011 s-au adoptat Concluziile Consiliului cu privire la
„Rio+20: către asigurarea unei dezvoltări durabile prin ecologizarea economiei și
îmbunătățirea guvernanței”. Miniștrii de mediu au convenit asupra faptului că tranziția
către o economie ecologică are un potențial puternic de promovare a creșterii durabile pe
termen lung, de creare de locuri de muncă și, în consecință, de eradicare a sărăciei.
Concluziile subliniază faptul că principalele rezultate operaționale ale Rio+20 ar trebui să
includă o „foaie de parcurs pentru economia ecologică” cu obiective și acțiuni specifice la
nivel internațional, precum și un pachet de reforme care să ducă la o guvernanță internațională
consolidată în materie de mediu. Acestea reafirmă, de asemenea, faptul că Rio+20 ar trebui să
contribuie la reorientarea modelelor actuale de creștere economică.

În ceea ce privește cadrul interinstituțional pentru dezvoltare durabilă, Consiliul face un apel
la coerență în sistemul ONU și la o reformă ambițioasă. Consiliul subliniază, de asemenea,
necesitatea de a consolida guvernanța în materie de mediu, ca o componentă a reformei mai
extinse a cadrului interinstituțional pentru dezvoltare durabilă.

Conform Consiliului, finanțarea pentru punerea în aplicare a politicilor și acțiunilor privind

dezvoltarea durabilă va trebui să provină dintr-o gamă largă de surse, atât publice cât și
private. În afară de aceasta, concluziile includ mențiuni referitoare la utilizarea mai eficientă a

DT\893910RO.doc 5/7 PE483.726v01-00

RO
 resurselor existente, identificarea surselor de finanțare inovatoare și mobilizarea celor
existente și la caracterul în continuare relevant al Asistenței oficiale pentru dezvoltare (AOD)
drept instrument catalizator important.

Pentru a modifica comportamentele, pentru a iniția și facilita deciziile responsabile și pentru a

sprijini răspândirea stilurilor de viață durabile, este necesar să se promoveze activitățile care
sporesc sensibilizarea publicului și să se consolideze instrumentele de gestionare. Consiliul
recunoaște importanța parteneriatelor la toate nivelurile în cadrul sectoarelor și domeniilor
esențiale din economia ecologică.

c. Parlamentul European - Rezoluție privind Rio+20

La sfârșitul lunii septembrie 2011, Parlamentul European a adoptat o Rezoluție referitoare

la elaborarea unei poziții comune a UE înaintea Conferinței Organizației Națiunilor
Unite privind dezvoltarea durabilă (Rio+20). Deputații observă că, deși s-au realizat
progrese către o dezvoltare durabilă de la Summitul de la Rio din 1992 și de la Summitul de la
Johannesburg din 2002, există în continuare lacune în materie de implementare, multe dintre
angajamentele asumate de comunitatea internațională nefiind încă îndeplinite.

Parlamentul invită Comisia și Consiliul să se asigure că Summitul Rio+20 va avea ca rezultat

nu doar declarații de bună intenție, ci și măsuri concrete și obiective cuantificabile și metode
de evaluare a acestora. Acesta insistă ca „economia ecologică” să fie înțeleasă ca ansamblul
economiei care funcționează în limitele durabilității în ceea ce privește biodiversitatea,
menținerea serviciilor ecosistemice, protecția climatului și utilizarea resurselor naturale. Ar
trebui pus un accent mai mare pe capitalul uman, ambiental și natural, iar dezvoltarea durabilă
reprezintă mai mult decât economia ecologică.

Parlamentul solicită adoptarea unei foi de parcurs pentru economia ecologică în acest sens.
Subliniază, de asemenea, faptul că o economie ecologică trebuie axată pe disocierea activității
economice de utilizarea resurselor și degradarea mediului.

Deputații reiterează faptul că conceptul de „economie ecologică”, în favoarea căruia pledează

Comisia, nu va aduce în sine prosperitate pentru cei săraci și nu va conduce în mod automat la
realizarea ODM, dacă economiile nu vor beneficia de o gestionare adecvată, dacă capitalul
natural nu va fi gestionat în mod echitabil și dacă accesul la distribuție nu va fi garantat, în
mod egal, atât pentru generația actuală, cât și pentru cele viitoare. Ei subliniază că este
important să apreciem resursele, capitalul natural și serviciile ecosistemice la adevărata lor
valoare și solicită introducerea unor proceduri de contabilizare a capitalului natural și
integrarea acestora în structurile contabile economice și în procesele decizionale de la nivel
politic. Rezoluția detaliază, de asemenea, măsuri în ceea ce privește o serie de resurse și
capitalul natural.

Deputații subliniază că este necesar să se abordeze urgent problema subvențiilor cu efecte

dăunătoare asupra mediului și să se elaboreze și să se pună în aplicare stimulente pozitive
pentru a beneficia de biodiversitate și de conservarea acesteia. Aceștia solicită ca Summitul
Rio+20 să lanseze o serie de acțiuni coordonate ale țărilor cu scopul de a elimina toate
subvențiile cu efecte dăunătoare asupra mediului până în 2020. Parlamentul subliniază rolul
instrumentelor de reglementare și de piață și subliniază, în acest context, necesitatea de a

PE483.726v01-00 6/7 DT\893910RO.doc

RO
reduce urgent impactul transporturilor maritime și aeriene asupra mediului. Se solicită
instituirea, la nivel internațional, a unei taxe pe tranzacțiile financiare și subliniază faptul că
reformele fiscale destinate să transfere sarcina fiscală de la forța de muncă la utilizarea
resurselor și poluare poate contribui la înregistrarea unui rezultat favorabil deopotrivă pentru
ocuparea forței de muncă și pentru mediu.

Rezoluția accentuează faptul că tranziția către o economie globală ecologică va necesita

investiții financiare de mare anvergură. Banii publici în sine nu vor fi suficienți, iar finanțarea
publică va trebui să egaleze investițiile private cu mult mai ridicate. Parlamentul subliniază
nevoia de promovare a noilor tehnologii inclusiv prin îmbunătățirea accesului la finanțare. PE
îndeamnă să se recomande, în cadrul Summitului Rio+20, reformarea strategiilor de finanțare
actuale și să se creeze, în funcție de necesități, noi mecanisme de finanțare și parteneriate
public-private.

Deputații consideră că este extrem de important ca cetățenilor să le fie conferite noi

posibilități de acțiune în ceea ce privește guvernanța în materie de mediu și solicită ca, în
cadrul Summitului Rio+20, să se realizeze progrese cu privire la asigurarea aplicării efective,
la nivel mondial, a principiului 10 din Declarația de la Rio. Ei sunt de părere că UE poate
oferi, în cadrul discuțiilor la nivel internațional, o experiență importantă, dat fiind că aplică de
peste 10 ani Convenția de la Aarhus.

Rezoluția recunoaște faptul că inovarea și transferul tehnologic sunt esențiale pentru

depășirea provocărilor, dar subliniază faptul că dezvoltarea tehnologică nu poate fi singura
soluție la problemele în materie de mediu sau la eradicarea sărăciei. Ea susține Planul
strategic de la Bali pentru sprijin tehnologic și dezvoltarea capacităților și solicită să se
dezvolte, în cadrul sistemului ONU, o capacitate de furnizare a informațiilor privind noile
tehnologii, de integrare mai largă a conceptului de durabilitate și de promovare a dezvoltării
durabile a produselor și proceselor în toate domeniile.

Deputații solicită elaborarea urgentă, în cadrul studiilor, a unui nou set de unități pentru
măsurarea progresului înregistrat în ceea ce privește echitatea și dezvoltarea durabilă.
Summitul Rio+20 ar trebui să ofere un model alternativ pentru măsurarea creșterii și a
bunăstării „dincolo de PIB”, iar Parlamentul solicită adoptarea unor indicatori clari și
măsurabili care să țină seama de schimbările climatice, biodiversitate, utilizarea eficientă a
resurselor și incluziunea socială.

În sfârșit, Parlamentul face o serie de recomandări privind îmbunătățirea guvernanței în

materie de dezvoltare durabilă și reiterează propunerea de a înființa o instanță internațională
în domeniul protecției mediului, astfel încât legislația în acest domeniu să aibă un caracter
obligatoriu și un titlu executoriu mai pronunțate sau cel puțin o autoritate internațională,
precum un ombudsman investit cu puteri de mediere.

DT\893910RO.doc 7/7 PE483.726v01-00

RO