Comisia Europeană - Comunicat de presă

Pactul de stabilitate și de creștere: Comisia emite orientări pentru

încurajarea reformelor structurale și a investițiilor
Strasbourg, 13 ianuarie 2015
Astăzi, Comisia Europeană a prezentat noi orientări detaliate privind modul în care va aplica normele
existente din cadrul Pactului de stabilitate și de creștere pentru a consolida legătura dintre reformele
structurale, investiții și responsabilitatea bugetară, în vederea sprijinirii locurilor de muncă și a
creșterii economice.
Orientările pe care Comisia le va aplica de acum înainte urmăresc trei obiective principale:
1. încurajarea punerii în aplicare eficace a reformelor structurale;
2. promovarea investițiilor, în special în contextul noului Fond european pentru investiții strategice
(FEIS) (IP/15/3222 );
3. luarea în considerare mai atentă a ciclului economic din fiecare stat membru.
Aceste orientări vizează, de asemenea, dezvoltarea unei strategii bugetare mai favorabile creșterii
economice în zona euro.
Comunicarea urmează angajamentul exprimat de președintele Jean-Claude Juncker în cadrul
orientărilor sale politice, pe baza cărora Comisia a fost aleasă de Parlamentul European. Respectarea
pactului, în paralel cu utilizarea optimă a flexibilității prevăzute în normele acestuia, a făcut, de
asemenea, obiectul discuțiilor din cadrul Consiliului European din iunie 2014.

În prezent, Comisia oferă statelor membre mai multă siguranță cu privire la modul în care va aplica
pactul. Tratamentul egal al tuturor statelor membre și previzibilitatea normelor reprezintă elementele
fundamentale ale pactului.
Valdis Dombrovskis, vicepreședintele pentru moneda euro și dialog social, a declarat: „Pactul
de stabilitate și de creștere este piatra de temelie a guvernanței economice europene. Dorim să ne
asigurăm că acesta este aplicat într-un mod inteligent, eficace și credibil. Obiectivul orientărilor de
astăzi privind utilizarea flexibilității din cadrul pactului este de a facilita reformele structurale și
investițiile atât de necesare pentru stimularea creșterii și pentru crearea mai multor locuri de muncă
în Europa. În același timp, dorim să ne asigurăm că sunt respectate normele stabilite de comun
acord.”
Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice și financiare, impozitare și vamă, a
declarat: „Responsabilitatea bugetară reprezintă o condiție necesară, dar nu suficientă pentru locuri
de muncă și creștere economică. Trebuie să continuăm, de asemenea, reformele structurale și să
intensificăm investițiile. Aplicarea mai inteligentă a Pactului de stabilitate și de creștere pe care o
anunțăm astăzi ne va ajuta să realizăm progrese mai decisive pe toate cele trei fronturi.”
1. Clarificări privind reformele structurale
Comisia va lua în considerare impactul bugetar pozitiv al reformelor structurale. Acest lucru este
valabil, într-o măsură diferită, atât pentru statele membre care respectă valorile de referință stabilite
în Tratat, și anume un deficit de 3 % din PIB și o datorie de 60 % din PIB (componenta preventivă a
pactului), cât și pentru statele membre care nu respectă aceste valori (componenta corectivă a
pactului, cu alte cuvinte țările care fac obiectul unei proceduri aplicabile deficitului excesiv).
Pentru statele membre vizate de componenta preventivă a pactului, Comisia va ține seama de
impactul reformelor (așa-numita „clauză privind reformele structurale”), cu condiția ca acestea (i) să
fie majore, (ii) să aibă efecte bugetare pozitive pe termen lung verificabile, inclusiv prin consolidarea
potențialului de creștere durabilă și (iii) să fie puse în aplicare. Măsurile de reformă pot fi eligibile și
„ex-ante”, cu condiția ca statele membre să prezinte un plan de reformă structurală specific care să
conțină măsuri bine definite și termene credibile pentru adoptarea și punerea în aplicare a acestora.
Comisia va evalua reformele înainte de a recomanda Consiliului să autorizeze eventualele abateri
temporare de la obiectivul bugetar pe termen mediu (OTM) sau de la traiectoria de ajustare bugetară
în vederea atingerii acestuia. Abaterile respective ar trebui să nu depășească 0,5 % din PIB. Trebuie
să se păstreze o marjă de siguranță adecvată care să asigure respectarea valorii de referință de 3 %
din PIB a deficitului. OTM ar trebui să fie realizat în termen de patru ani de la activarea clauzei.
La inițierea unei proceduri aplicabile deficitului excesiv, Comisia poate recomanda un termen mai
lung pentru corectarea deficitului excesiv, cu condiția să existe un plan de reformă structurală
specific, astfel cum este descris anterior. Pentru țările care fac obiectul unei proceduri aplicabile
deficitului excesiv și care au depus eforturile bugetare necesare, dar care au nevoie de mai mult timp
pentru a atinge valoarea de referință de 3 %, Comisia poate recomanda prelungirea cu o durată mai
lungă a termenului-limită pentru corectare, cu condiția să existe un plan de reformă structurală
specific, astfel cum este descris anterior.
Comisia va monitoriza îndeaproape reformele și va propune măsurile necesare în cazul în care statele
membre nu reușesc să le pună în aplicare.
2. Clarificări privind investițiile
Un tratament favorabil aplicat contribuțiilor naționale la FEIS
În cadrul Planului de investiții pentru Europa, publicat în luna noiembrie a anului trecut, Comisia a
precizat deja că va acorda, în cadrul pactului, un tratament favorabil pentru contribuțiile naționale la
FEIS, în legătură cu care a adoptat astăzi o propunere legislativă (Add hyperlink). Comisia își
respectă acum acest angajament, afirmând că nu vor fi luate în considerare contribuțiile statelor
membre la FEIS atunci când se stabilește ajustarea bugetară în cadrul componentei preventive sau
al componentei corective a pactului. În cazul în care nu se respectă valoarea de referință de 3 % a
deficitului, Comisia nu va lansa o procedură aplicabilă deficitelor excesive dacă depășirea acestei
valori este generată de contribuție, cu condiția ca aceasta să fie redusă și să se preconizeze că va fi
temporară. Contribuțiile la FEIS nu vor fi luate în considerare atunci când se evaluează respectarea
criteriului privind datoria.
O „clauză privind investițiile” mai accesibilă și clar definită
În trecut, Comisia a furnizat orientări privind modul în care investițiile publice trebuie luate în
considerare în cadrul pactului. Comunicarea de astăzi oferă precizări și un cadru oficial pentru aceste
orientări (cunoscute în mod curent sub denumirea de „clauza privind investițiile”). Aceasta clarifică
faptul că statele membre care fac obiectul componentei preventive a pactului pot să se abată
temporar de la obiectivul bugetar pe termen mediu sau de la traiectoria de ajustare bugetară
convenită în vederea atingerii acestui obiectiv, pentru a favoriza investițiile, în următoarele condiții:
1. creșterea PIB-ului lor este negativă sau PIB-ul rămâne cu mult sub nivelul său potențial (având
drept rezultat o deviație a PIB-ului de peste - 1,5 %);
2. abaterea nu duce la nerespectarea valorii de referință de 3 % a deficitului și se păstrează o
marjă de siguranță adecvată;
3. abaterea are drept rezultat o creștere efectivă a nivelurilor investițiilor;
4. investițiile eligibile sunt cheltuielile naționale cu proiectele cofinanțate de UE în cadrul politicii
structurale și de coeziune (inclusiv proiectele cofinanțate prin inițiativa „Locuri de muncă pentru
tineri”), al rețelelor transeuropene și al Mecanismului pentru interconectarea Europei, precum și
cofinanțarea proiectelor care beneficiază de cofinanțare și din partea FEIS;
5. abaterea este compensată în termenul prevăzut în programul de stabilitate sau de convergență
al statului membru în cauză (planurile bugetare pe termen mediu ale statelor membre).
3. Clarificări privind condițiile ciclice
Pentru a ține seama mai bine de fluctuațiile ciclului economic, Comisia va utiliza de acum înainte o
matrice care precizează ajustarea bugetară adecvată pe care țările vizate de componenta preventivă
a pactului ar trebui să o realizeze. Acest lucru înseamnă că statele membre vor trebui să depună
eforturi bugetare mai importante în perioadele mai favorabile și eforturi bugetare mai reduse în
perioadele dificile din punct de vedere economic.
Pentru țările care sunt vizate de componenta corectivă și care fac, implicit, obiectul procedurii
aplicabile deficitelor excesive, Comisia a dezvoltat o nouă abordare pentru evaluarea rezultatelor
obținute în urma eforturilor bugetare structurale solicitate, abordare care a fost aprobată de Consiliul
ECOFIN în iunie 2014. Acest lucru contribuie la diferențierea, pe cât posibil, a evoluțiilor bugetare
care pot fi considerate ca fiind sub controlul guvernului de evoluțiile legate de o scădere neașteptată
a activității economice.
Următoarele etape
Comisia nu propune nicio modificare a normelor existente. Prin urmare, nu sunt necesare
măsuri legislative, iar Comisia va aplica noile orientări imediat.
Comisia va purta un dialog cu statele membre și cu Consiliul pentru a oferi explicațiile necesare
înaintea următoarelor etape importante, în special prezentarea programelor de
stabilitate/convergență și a programelor naționale de reformă, care sunt așteptate în primăvara
anului 2015.
Comisia va prezenta, de asemenea, comunicarea de astăzi Parlamentului European.
În plus, Comisia va implica părțile interesate de la toate nivelurile pentru a stabili măsurile
următoare în vederea aprofundării uniunii economice și monetare. În cadrul Summitului Euro din 24
octombrie, președintele Comisiei a fost invitat să pregătească, în strânsă cooperare cu președintele
Summitului Euro, cu președintele Eurogrupului și cu președintele Băncii Centrale Europene,
următoarele măsuri de îmbunătățire a guvernanței economice în zona euro. Astfel cum s-a convenit
în cadrul Consiliului European din decembrie, un raport cu privire la aceste aspecte ar trebui să fie
prezentat șefilor de stat și de guvern până în iunie 2015, cel mai târziu. În cadrul programului său de
lucru pentru 2015, Comisia s-a angajat să ia noi măsuri care să asigure suveranitatea comună în
materie de guvernanță economică.
Pentru mai multe informații, a se vedea:
MEMO/15/3221
http://ec.europa.eu/economy_finance/economic_governance/sgp/pdf/2015-01-
13_communication_sgp_flexibility_guidelines_en.pdf
http://ec.europa.eu/economy_finance/economic_governance/sgp/index_en.htm
IP/15/3220

Persoane de contact pentru presă:

Johannes BAHRKE (+32 2 295 86 15)
Audrey AUGIER (+32 2 297 16 07)
Annikky LAMP (+32 2 295 61 51)
Annika BREIDTHARDT (+ 32 2 295 61 53)
Întrebări din partea publicului larg: Europe Direct la numărul de telefon 00 800 67 89 10 11 sau prin email