Elemente de Analiză Dimensională Şi Teoria Similitudinii

Universitatea “POLITEHNICA” din București
Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor

Departamentul de Inginerie Chimică și Biochimică
Elemente de analiză dimensională
• mărimi şi teoria similitudinii
• măsuri şi unităţi, sisteme de unităţi
• definiţii şi obiective
• axiomele teoriei dimensiunilor
• teorema  (Buckingham)
• metoda Rayleigh
• corelarea datelor experimentale
• transpunerea la scară
27.04.23 BIC 1
Mărimi
• Analiza dimensională este un ansamblu de
tehnici şi cunoştinţe utilizabile pentru tratarea
unor probleme de inginerie, folosind formulele
dimensionale ale mărimilor fizice
• Exprimarea mărimilor fizice:
 natură = apartenenţa la un set (familie)
 valoare
• unitate de măsură (etalon)
• măsură = raport pur numeric între mărime şi etalon
Exemplu:
27.04.23
lungimea este de
BIC
6 m. 2
Mărimi
Fizică…
Fizică
• masă
• energie
• mişcare
(Feynman)
Feynman 3
• Fenomenele dintr-o clasă – exprimate cu un set
redus de mărimi (şi unităţi) fundamentale
(independente?):
 mecanice: 3 (2?) – spaţiu (lungime), timp, masă(?)
 termice: 4 (se adaugă temperatura)
 electrice: 4 (se adaugă intensitatea curentului
electric)
 termo-electrice: 5 (se adaugă ambele!)
 biologice: se adaugă intensitatea luminoasă
 chimice: se adaugă cantitatea de substanţă (masa!?)
 termo-bio-electro-chimice: 7 (un sistem complet)
27.04.23 BIC 4
• Mărimi derivate (dependente) – relaţii de definiţie,
unităţi (derivate) coerente (majoritatea sub formă de
monom!) = formule dimensionale, cu exponenţii –
dimensiunile mărimilor derivate relativ la cele
fundamentale
• Mărimi necoerente (tolerate) – vechi; exemplu -
presiunea
• Mărimile pot fi:
 extensive (şi deci aditive – dar nu neapărat conservative, de
exemplu volumul); exprimă cantităţi!
 intensive (se mediază aritmetic) – atenţie la denumirea
“specifică” (preferabil masică - unde e cazul) prin comparaţie
cu “molară”…; exprimă cantităţi raportate la masă, volum… 5
27.04.23 BIC
Măsuri şi unităţi
Valoare factor de
Nume prefix Simbol
multiplicare
yotta Y 1024
zetta Z 1021
Multipli…
Multipli
exa E 1018
peta P 1015
tera T 1012
giga G 109
mega M 106
kilo k 103
hecto h 102
deca da 10 6
Valoare factor de
Nume prefix Simbol
multiplicare
deci d 10-1
centi c 10-2 … şi submultipli
mili m 10-3
micro  10-6
nano n 10-9
pico p 10-12
femto f 10-15
atto a 10-18
zepto z 10-21
yocto y 10-24 7
 prefixul “kilo” se scrie k, excepţie face doar KB, Kb!
Atenţie la Autocorrect în Word (Kg, Km, Kw, Kl, Kj)
 unităţile ce poartă numele unor persoane (sau
prescurtări!) se scriu întotdeauna cu majusculă (ca
simbol), în text se scriu cu literă mică, însă cu
numele întreg, nu se articulează şi nu au formă de
plural (!) şi, mai ales, nu se pronunţă “româneşte”!
 ‘ şi “ se utilizează la arce (unghiuri!) şi la lungimi
27.04.23
(FPS) – nu la timp! BIC 8
 nu se spune / scrie “grad” pentru K (kelvin)
 unitatea de măsură pentru capacitate (litru) are
simbolul L (!)
 nu există standardizare pentru simbolurile
mărimilor, doar convenţii – în orice situaţie se
recomandă scrierea / citirea listei de notaţii…
27.04.23 BIC 9
Sisteme de unităţi
• Simbolurile dimensionale ale mărimilor
fundamentale (într-un sistem coerent):
 L – lungime (spaţiu)
 τ – timp
 M – masă (în sens fizic)
 T – temperatură termodinamică
 I – intensitatea curentului electric
 Iν – intensitatea luminoasă (mărime biologică)
 N – număr de moli (masă în sens chimic)
27.04.23 BIC 10
• SI (fostul MKS): m, kg, s, K, A (amper), cd, mol
 aproape unanim acceptat
 Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi, Sèvres
•MKfS: m, kgf, s, K, A, cd (candelă), mol
•CGS: cm, g, s, K, A, cd, mol
•FPS: ft (foot), lb (pound), sec (second), °F, A, cd,
mole
Există (încă) mai multe – sunt necesare
transformări; trebuie cunoscute oricum (surse
mai vechi)… BIC 11
• numărul mărimilor fundamentale: 6 sau 7 (mol?)
• forţa sau masa (dinamică vs. statică): există şi azi
MKfS (tehnic), dar şi FPfS
• unităţile mărimilor fundamentale: există încă CGS
(fizic) şi FPS
• Deşi SI este recomandabil în orice situaţie (în
România, Europa etc.), are şi el deficienţe:
 unitate fundamentală cu prefix: kg
 unităţi derivate extreme (Pa, J, Ω, F, B etc.)
 kmol în loc de mol (!) – de ce? Mase molare, volum
27.04.23 molar – numere mici (kg-mole) 12
Definiţii şi obiective
• Analiza dimensională = metoda unităţilor şi formulelor
dimensionale ale mărimilor derivate (Maxwell, 1871)
pentru formulele fizicii matematice (monoame!):
 viteză liniară: v  L  τ 1
a  
v
 L  τ 2
 acceleraţie liniară:
τ
p  
F m  a  M  L  τ 2
   M  L1  2
τ
 presiune:
A A L2
• Monom algebric = produs de puteri… neaditiv!

• Nu sunt implicate aspecte cantitative… 13
• Aplicaţiile analizei dimensionale:
 conversia unităţilor între sisteme (sau în cadrul unui
acelaşi sistem – tolerate)
 omogenitatea dimensională a ecuaţiilor
(Fourier)
Jean Baptiste Joseph Fourier, 1768-1830
 stabilirea criteriilor de similitudine şi a formei

ecuaţiilor criteriale (utile în simplificarea modelelor) 14
27.04.23 BIC
• Similitudinea = egalitatea rapoartelor mărimilor
similare (corespondente, echivalente) – extinsă
din asemănarea geometrică spre fizică (Newton,
Galilei)
Isaac Newton, 1643-1727 Galileo Galilei, 1564-1642

27.04.23 BIC 15
• rapoartele de asemănare = criterii de
similitudine:
 simplex (invariant) – între două mărimi de
aceeaşi natură (ca în geometrie!)
 multiplex – grupează mărimi de naturi diferite
în rapoarte adimensionale
27.04.23 BIC 16
• exemple invarianţi (geometrici şi fizici):
 π – invariantul cercului (L / d)
 h / d – invariantul cilindrului (coeficient de zvelteţe)
 Vu / Vg – coeficient de umplere (subunitar!)
 criteriul Mach Ma = v / vs (poate fi supraunitar!)
 criteriul Einstein v / c (subunitar? – tahioni, warp) 
Ernst Mach, 1838-1916 Albert Einstein, 1879-1955 Richard Philips Feynman 17

Nobel fizică 1921 1918-1988, Nobel fizică 1965
• criteriile de tip multiplex au adesea simboluri de
tip nume de element chimic! – cei mai informaţi
ingineri… există Eu, Th, Ne, Fr, Sc, Pr, Ca, Re...
Exemplu: numărul Reynolds

(atenţie la pronunţie…)
Osborne Reynolds, 1842-1912
Re 
v d ρ
; Re 
v d  ρ Lτ 1  L  ML3
  L0
M 0 0
τ 1
27.04.23
μ μ  BIC
ML 1 1
τ 18
Axiomele teoriei dimensiunilor

• Axioma 1: Măsura unei mărimi fizice fundamentale A
este dată de raportul numeric între mărimea respectivă
şi un etalon (unitate de măsură); urmează că orice
mărime derivată B respectă aceeaşi regulă; în plus,
mărimile derivate se exprimă ca monom de unităţi
fundamentale…
A B B   Ak ek
a b
A B k
27.04.23 BIC 19

• Consecinţe:
 a sau b sunt numere (“mare” şi “mic” este relativ la unitate!)
 simbolul A este arbitrar, deoarece există mai multe sisteme,
iar în fiecare – unităţi tolerate; → trebuie neapărat scrise
unităţile de măsură!
 maximum 5 cifre semnificative (masă – balanţa!) – uneori
doar 2 (temperatura!)… cele măsurabile!
 monoamele [B] nu sunt întotdeauna ireductibile (forţa,
căldura specifică etc. conţin mărimi derivate) în forma lor
uzuală – se pot aduce…
 mărimi “adimensionale” – fracţii, rapoarte cu exact aceleaşi
27.04.23
unităţi… BIC 20

• Axioma 2: Valoarea unei mărimi nu depinde de
unitatea de măsură în care este exprimată:
A  a  A  a'A'
B  b Ak e k  b'  A'k e k ek sunt identici!
k k
• Consecinţă – transformarea (conversia) unităţilor:

α
 A'
 A  a  A  a'α  A  a  a'α
A
α – modul de transformare al unităţii fundamentale
27.04.23 BIC 21

Exemplu: lungime, SI → CGS, modul 100 (cm / m!), iar
invers, adică CGS → SI, modul 1 / 100 (m / cm!)…
În cazul mărimilor derivate:
αk 
A 'k 
 b A k 
e k
 b'  α ekk  A k  k  b  b'  α ekk
e
A k  k k k
Exemplu: acceleraţie, FPS → SI, modulele sunt ατ = 1 şi

αL = 0,3048 m / ft, deci produsul…
Prin urmare, g = 32,174 ft / s2! – atenţie la aşa-numitele
“constante universale”… (πBICşi e fac excepţie, de ce?)
27.04.23 22

Exemplu: unităţile derivate şi tolerate ale presiunii:
Pa (pascal) = N / m2 = kg / (m × s2)
bar = 105 Pa = 100 kPa = 0,1 MPa
atm = 1,01325 × 105 Pa = …
Torr = mm Hg = 133,32 Pa
at = kgf / cm2 = 98066,5 Pa Blaise Pascal
1623-1662
kgf / m = mm H2O = 9,80665 Pa
2
lbf / sq in = psi(a) = 6894,76 Pa

in H2O = 249,089 Pa
in Hg = 3386,41 Pa Evangelista Torricelli, 1608-1647 23

Exemplu: unităţile fundamentale şi tolerate ale
temperaturii (nu-s mereu monoame!):
24
William Thomson, lord Kelvin

1824-1907 René Antoine Ferchault de Réamur
Anders Celsius, 1701-1744 1683-1757
Daniel Gabriel Fahrenheit

Carl von Linné
1686-1736 William John Macquorn Rankine
1707-1778
1820-1872
Scara propusă iniţial de Celsius era inversă! 25

• Observaţie: este recomandabil să utilizăm şi modulele
cu “dimensiuni” (cu rapoartele respective) – conversiile
devin mai sigure…
• Axioma 3: Forma ecuaţiilor matematice ale legilor

fizice nu depinde de sistemul de unităţi considerat
(omogenitate dimensională - Fourier)
 aceleaşi unităţi de o parte şi de alta a semnului =
 aceleaşi unităţi pentru toţi termenii unei sume algebrice
27.04.23 BIC 26

• Consecinţe:
 exponenţii şi argumentele logaritmilor sunt adimensionali
Exemplu: ecuaţia (şi criteriul!) Arrhenius
 Ea  deci [k] = [k0]
k  k 0  exp   G 
 R T  şi [Ea] = K × [RG]
 masa molară medie: M   x jM j

j Svante August Arrhenius
kg amestec 1859-1927, Nobel chimie 1903
M   mol amestec

 kg j deci concentraţiile NU
mol j kg j j sunt adimensionale!!!
  
j mol amestec mol j mol amestec 27

 analiza inspecţională (raportare termen la termen) a ecuaţiilor
Exemplu: ecuaţia lui Bernoulli (bilanţ de energii
la curgerea fluidelor) permite determinarea celor
mai importante criterii de similitudine ale curgerii
1 2 2 1 Daniel Bernoulli
g(z1  z 2)  (v1  v 2)  (p1  p 2)  W  Wf  0 1700-1782
2 ρ
{1} {2} {3} {4} {5}
{2} v2 {3} Δp/ρ Δp {2} v2 v  Δz  ρ
  Fr;  2
 2
 Eu;    Re
{1} g  z {2} v ρv {5} (μ  v) / (ρ  Δz) μ
Criteriile pot fi şi supraunitare, chiar mult… însă nu negative!
Semnificaţia lor – din cea a termenilor raportaţi…
28

• Ecuaţiile criteriale sunt de tipul: f (Eu, Re, Fr)  0 …
forma…
• Atenţie la ecuaţiile empirice “dimensionale” – aparent

neomogene! 1/ 2 2/3 3/ 2
4 M j  pc,j  Tr,j
μ j  6,383  10 1/ 6
Exemplu: Tc,j (Tr,j  0,8)
(desigur că există dimensiuni în constanta respectivă, deci…).
• Atenţie la datele preluate din tabele, grafice etc. – pot conţine

unităţi tolerate, mixte, multipli,BIC
27.04.23 submultipli… 29

Elemente de Analiză Dimensională Şi Teoria Similitudinii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Elemente de Analiză Dimensională Şi Teoria Similitudinii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea “POLITEHNICA” din București

Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor

• Monom algebric = produs de puteri… neaditiv!

Jean Baptiste Joseph Fourier, 1768-1830

 stabilirea criteriilor de similitudine şi a formei

Isaac Newton, 1643-1727 Galileo Galilei, 1564-1642

Ernst Mach, 1838-1916 Albert Einstein, 1879-1955 Richard Philips Feynman 17

Exemplu: numărul Reynolds

Axiomele teoriei dimensiunilor

Axiomele teoriei dimensiunilor

Axiomele teoriei dimensiunilor

• Consecinţă – transformarea (conversia) unităţilor:

Axiomele teoriei dimensiunilor

În cazul mărimilor derivate:

Exemplu: acceleraţie, FPS → SI, modulele sunt ατ = 1 şi

Axiomele teoriei dimensiunilor

lbf / sq in = psi(a) = 6894,76 Pa

Axiomele teoriei dimensiunilor

William Thomson, lord Kelvin

Daniel Gabriel Fahrenheit

Axiomele teoriei dimensiunilor

• Axioma 3: Forma ecuaţiilor matematice ale legilor

Axiomele teoriei dimensiunilor

 masa molară medie: M   x jM j

Axiomele teoriei dimensiunilor

Axiomele teoriei dimensiunilor

• Atenţie la ecuaţiile empirice “dimensionale” – aparent

(desigur că există dimensiuni în constanta respectivă, deci…).

• Atenţie la datele preluate din tabele, grafice etc. – pot conţine

S-ar putea să vă placă și