Bazele Ingineriei Chimice

Universitatea “POLITEHNICA” din București
Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor

Departamentul de Inginerie Chimică și Biochimică
Bazele Ingineriei Chimice

Semestrul 5, examen, 4 credite
2 ore curs săptămânal:

A-139 (Polizu)
Prof. dr. ing. Tiberiu Dinu DANCIU

tiberiu_danciu@yahoo.com
2 ore aplicaţii săptămânal:

A-139 (Polizu)
27.04.23 BIC 1
Prezentare generală
• Cursul – prezentare ppt (a nu se nota!) + diverse
comentarii (prezenţa!) + bibliografie…
• Capitole:
 Preliminarii
 Elemente de analiză dimensională şi teoria
similitudinii
 Bilanţuri de materiale
 Bilanţul termic
27.04.23 BIC 2
• Bibliografie:
 Tiberiu Dinu DANCIU, Paula POSTELNICESCU,
Anca Mădălina DUMITRESCU, Răzvan Sorin
ONOFREI, Bazele Ingineriei Chimice, vol. I + II,
Fair Partners, Bucureşti, 2004 şi 2007 (S 007)
 Emil DANCIU, Grigore BOZGA, Bazele Ingineriei
Chimice cu Aplicaţii, Litografia UPB, 1985 (Bibl. L)
 Emilian A. BRATU, Operaţii Unitare în Ingineria
Chimică, vol. I – III, Editura Tehnică, Bucureşti,
1984 (Bibl. L)
27.04.23 BIC 3
• Notare
 50% – notare pe parcursul semestrului:
o lucrări scrise (probleme!) + teme de casă
 50% - examen scris şi oral:
o 25% probleme personalizate – eliminatoriu!
o 15% test grilă – teorie…
o 10% argumentare (susţinere – defending) orală
 “din oficiu” – nimic! (dar există bonus-uri)
 fiecare ”jumătate” – promovată!
27.04.23 BIC 4
• pre-rechizite (condiţionări):
 chimie, fizică, matematică (liceu!)
 chimie – fizică, elemente de mecanică
 cont activ în reţeaua facultăţii
 engleză (english) – până prin 1960, germană…
• competenţe (câştiguri, sperăm!):
 utilizarea limbajului specific şi deţinerea elementelor pentru
înţelegerea disciplinelor de inginerie
 calcule de bilanţuri (de materiale şi energetice) pentru
instalaţii de complexitate medie (licenţă!)
 capacitatea de integrare în echipe multidisciplinare
27.04.23 BIC 5
Avertisment
• cursuri ”uşoare” = cunoştinţe noi relativ puţine, numai la nivel
informativ, efort profesor mic, efort student foarte mic, utilitate
extrem de redusă (atât imediată, cât şi pe termen lung), pierdere de
timp!
• cursuri ”medii” = multe reluări, informaţie diluată, cunoştinţe
noi puţine, efort profesor mediu, efort student relativ mic,
utilitate redusă (”cimentarea” unor noţiuni), pierdere de timp!
• cursuri ”grele” = cunoştinţe noi din abundenţă, explicate
temeinic, efort profesor mare, efort student foarte mare,
utilitate ridicată (atât imediată, cât şi pe termen lung), dacă aţi
plăti cursul respectiv, ar merita oare? Dar celelalte?
27.04.23 BIC 6
Preliminarii
• definiţii
• istoricul dezvoltării ingineriei chimice
• proces tehnologic chimic
• rolul ingineriei chimice ca profesiune
• terminologie
• metoda operaţiilor unitare în studiul proceselor
tehnologice
• obiectivele ingineriei chimice
• modele
27.04.23 BIC 10
Definiţii
• inginerie: ştiinţa de transformare a
cunoştinţelor omenirii în mijloace de
îmbunătăţire ale vieţii (teorie → practică
industrială)
• ingineria chimică – doar un sector…
dar cel mai cuprinzător!
 Jules Verne, 1875
 Hütte, 1949
 inflaţie a denumirii… Jules Verne, 1828-1905
• Abordare raţională, sistemică şi sintetică a

industriei chimice şi nu numai 11
27.04.23 BIC
Costin D. Nenițescu, Chimie Generală, EDP, 1972, pag. 6:
“Transpunerea unui procedeu de la scară de laborator la

scară industrială prezintă uneori dificultăți considerabile, și,
de aceea, a dat naștere unei specialități distincte, ingineria
chimică.
chimică Această disciplină se ocupă mai puțin de
aspectul chimic al proceselor aplicate sau aplicabile în
industrie, cât mai ales de aspectul lor fizic, de transportul
de materiale în instalațiile industriale, de echilibrele de faze,
faze
de echilibrele chimice și de cinetica reacțiilor în instalații, de
transferul de căldură și în general de bilanțul de energie,
precum și de aparatele cele mai potrivite pentru bunul mers
al unui procedeu, în condiții economice avantajoase.”
27.04.23 BIC 12
Istoric
• Etape de dezvoltare ale industriei
chimice:
 empirică (meşteşuguri, bresle)
 raţională (Solvay, 1860, 1896)
Acad. Emilian Bratu
1904-1991
• Etape de dezvoltare ale ingineriei chimice:
 apariţia disciplinei – sf. sec. XIX, UK şi US (I.E.C.)
 operaţii unitare – până la mijlocul sec. XX (Bratu)
 fenomene de transport – până la sf. sec. XX
 integrarea proceselor (unificarea modelelor,
computerizare)
27.04.23 BIC 14
Proces tehnologic chimic

1. invenţia sau inovaţia
(pregătire multidisciplinară, brevet)
2. documentarea (Chemical Abstracts, internet)
3. analiza economică (marketing, oportunitate) –
produse şi procedee extrem de diverse, uzură
morală rapidă, condiţii extreme, impact...
4. cercetare de laborator (instalaţie de sticlă,
micropilot) – obţinerea de date fizice (condiţii,
constante de material, geometrii)
27.04.23 BIC 15
5. proiectare, construcţie şi operare pilot:
 producţie (testare produs)
 testare procedeu (date de proiectare şi scale-up)
 testare materiale de construcţie
 machete pentru amplasare utilaje şi conducte
6. proiectare, construcţie şi operare instalaţie
semi-industrială – faza cheie
7. proiectare (tehnologie, utilaje şi montaj),
construcţie şi operare instalaţie industrială
(şi ulterior perfecţionare şi optimizare)
27.04.23 BIC 16
HOW???
27.04.23 BIC 17

• cantităţi foarte mari
• rentabilitate economică
• pericole
• uzură morală şi fizică
• diversitate uriaşă de:
 produse
 procedee, condiţii
• multe scale intermediare… crescătoare!
• personalul implicat – tot mai numeros!
27.04.23 BIC 18
Exemplu: sinteza NH3 din
elemente
HOW???
27.04.23 BIC 19
Se pot imagina până la 9 (!) etape
(procese fizico – chimice): circulaţia
moleculelor de reactanţi gazoşi
(azot, hidrogen) la distanţă de
granula catalitică (1 – convecţia),
respectiv în vecinătatea acesteia (2 –
difuzia prin stratul limită) şi prin
porii catalizatorului (3), adsorbţia (4
– ataşarea moleculelor de suprafaţa
catalizatorului, pe un centru activ
sau mai mulţi), reacţia superficială
(5), urmată de parcurgerea unui Un por (pore)
pore dintr-o granulă de
drum invers al produsului de catalizator (primul salt la altă
reacţie, amoniacul (6 – desorbţie, 7 –
difuzie prin pori, 8 – difuzie externă
scală…)
scală
prin stratul limită, 9 – convecţie)
până în curentul gazos. BIC 20
Următoarele două scale:

particulă (pellet)
pellet de catalizator,
respectiv strat (bed)
bed de particule…
27.04.23 BIC 21
Scala reactor chimic

27.04.23 BIC 22
Scalele instalaţie (uzină,

fabrică) şi industrie 23

”Cea mai importantă invenţie a sec. XX”
(Nature, 1999)
Carl Bosch, 1874-1940

Fritz Haber, 1868-1934 Nobel chimie 1931
Nobel chimie 1918
http://www.idsia.ch/~juergen/haberbosch.html
http://www.scienceheroes.com/index.php?option=com_content&view=article&id=28&Itemid=58
BIC 24
Rolul ingineriei chimice (profesie)

• “Piramida” responsabilităţii (şi importanţei
competenţei) civile:
 biochimie, mass media, politică
 inginer chimist, energetică nucleară
 arhitect, constructor
 medic (!)
• Argumente – pentru inginerul chimist:
 DDT, freoni, dioxina (agentul orange) etc.
 Minamata, Seveso, Bhopal, UMB, Teleajen etc.
27.04.23 1956-1959 1976 1984 1979 1985 25
Rolul ingineriei chimice (profesie)

• Schema generală a unei fabricaţii chimice (oricare!):
S
Cunoştinţe de:
MP I II III P
chimie
chimie-fizică
altele! R
 MP – materii prime (raw materials)
 P – produşi (principali) de reacţie (main products)
 S – produşi secundari sau deşeuri (by-products or wastes)
 R - reciclul (recircularea) de materii prime nereacţionate, diverse recondiţionări
(recycle)
 I – operaţii fizice de pregătire (ale materiilor prime)
 II - prelucrare chimică (uneori o singură reacţie!)
27.04.23 BIC 27
 III - prelucrare fizică (separarea produşilor utili din amestec)
Terminologie
Orice ştiinţă – limbaj şi metode proprii; ingineria nu face
excepţie… (exemplu: ce înseamnă noxe? – răspunsul se află în
formula NOx)
• Fabricaţie (proces tehnologic – operating process): succesiune

ordonată logic de faze fizice şi chimice denumite în ingineria
chimică operaţii unitare, respectiv procese chimice (tip)
• Operaţie unitară (unit operation): fază nechimică a procesului
tehnologic, comună unui număr mare de fabricaţii chimice, în
care procesul determinant constă din unul sau câteva procese
fizice fundamentale (baza teoretică fiind comună, se ajunge la
relaţii de proiectare identice şi utilaje cu geometrie şi
componenţă asemănătoare)
27.04.23 BIC 28
Terminologie
• Fenomen (proces) fizic fundamental (elementar): proces fizic
dominant într-o operaţie unitară, reprezentat printr-un fenomen
de transport sau transfer de proprietate (impuls sau moment,
energie sau căldură şi masă de substanţă) – baza modelării
matematice a operaţiilor unitare, care permite dimensionarea
tehnologică a utilajului în care se desfăşoară operaţia
• Transport de proprietate: deplasarea unei proprietăţi într-o
singură fază
• Transfer de proprietate: deplasarea unei proprietăţi între două
faze
• Proces: totalitatea evenimentelor (transformărilor) simultane şi
consecutive care se desfăşoară într-un spaţiu delimitat pe o
durată dată
27.04.23 BIC 29
Terminologie
• Proces chimic tip: întrepătrunderea dintre fenomenele fizice de
transport de proprietate şi cel puţin o reacţie chimică
• Regim de funcţionare: mod de operare a unui utilaj sau a unei
instalaţii, caracterizat de procese ce menţin constante
majoritatea parametrilor ce descriu aceste procese; poate fi
staţionar (toţi parametrii sunt constanţi în timp, steady-state)
sau nestaţionar (dynamic)
• Stare (echilibru, equilibrium state): situaţie aproximativ stabilă în
care se ajunge fie datorită absenţei (opririi) proceselor, fie
desfăşurării lor la o scală neglijabilă (ca viteză sau efecte), fie
echilibrării unor procese (tendinţe) contrare; starea se poate
menţine sau nu la apariţia fluctuaţiilor (interne) sau
perturbaţiilor (externe)
27.04.23 BIC 30
Terminologie
• Utilaj (equipment, device, tool): element (incintă) dintr-o instalaţie
în care se realizează o etapă a unui proces tehnologic
• Reactor chimic: utilaj care serveşte la realizarea unui proces chimic
tip în vederea obţinerii unui produs util
• Instalaţie (plant): ansamblu funcţional de două sau mai multe
utilaje (conexiuni, restricţii)
• Procedeu (method, proceeding): mod alternativ de realizare fie a
unei operaţii, fie a unui proces tehnologic (de exemplu: separarea
unei suspensii poate fi efectuată prin decantare, filtrare sau
presare)
• Tehnică de lucru (technique, art): procedeu aplicabil pentru
realizarea mai multor operaţii (de exemplu: centrifugarea se aplică
în operaţiile bazate pe sedimentare – decantare, desprăfuire – , în
filtrare, în desecare) 31
Metoda operaţiilor unitare în
studiul proceselor tehnologice
I. Operaţii pregătitoare ale materiilor prime :
 mecanice:
o concasare (mărunţire – crushing, breaking)
o clasare (sortare – classing, sorting)
o amestecare (mixing)
o transport pneumatic solide (pneumatic transport)
o transport lichide (pompare - pumping)
o transport (şi comprimare) gaze şi vapori (compression)
 termice:
o încălzire (heating)
o răcire (cooling)
27.04.23 BIC 32
II. Procese chimice – în ingineria reacţiilor
chimice, acestea sunt definite conform
următoarelor criterii de clasificare ale
reactoarelor chimice:
a) desfăşurarea în timp a procesului – reactoare:
 continue (continuous)
 discontinue (batch)
 semicontinue
b) natura circulaţiei fluidelor – reactor cu:
 recirculare (R – stirred tank reactor)
 cu deplasare (D – plug flow reactor)
27.04.23 BIC 33
c) numărul fazelor fizice prezente – reactor (proces):
 omogen (homogeneous)
 eterogen (heterogeneous)
d) semnul căldurii de reacţie – proces:
 exoterm (exothermic)
 endoterm (endothermic)
 izoterm (isothermal)
e) regimul termic – reactor (proces):
 adiabat (adiabatic)
 politrop (polytropic)
 programat (programmed)
 autoterm (self-sustained heat)
27.04.23 BIC 34
f) cinetica reacţiei chimice:
 multiplicitatea (consecutive, parallel, chain, system)
 ordinul reacţiei
 gradul de reversibilitate
 tipul de cataliză (dacă există)
g) forma constructivă a
reactorului:
 cu amestecare
 rotativ (tambur – rotary drum)
 tip coloană (tower)
 tubular (serpentină sau multitubular)
27.04.23 BIC 35
h) tipul reacţiei – cel mai puţin important!

 halogenare (halogenation)
 hidroliză (hydrolysis)
 polimerizare (polymerization)
 reducere (reduction, hydrogenation)
 oxidare (oxidation)
 esterificare (esterification)
 alchilare (alkylation)
 etc.
27.04.23 BIC 36
III. Operaţii de prelucrare ale amestecurilor de
reacţie – (mai ales separări):
a) mecanice:
 sedimentare (decantare – settling, deposition)
 sedimentare (desprăfuire – dust removal)
 filtrare (filtration, leaching)
b) termice:
 încălzire (heating)
 răcire (cooling)
 fierbere, evaporare (boiling, evaporation)
 condensare (condensation)
27.04.23 BIC 37
c) de difuzie:
 difuzie în fază gazoasă (diffusion)
 absorbţie (absorption)
 distilare şi rectificare (distillation)
 adsorbţie (adsorption)
 extracţie (extraction)
 uscare (drying)
 cristalizare (crystallization)
 sublimare (sublimation)
27.04.23
 etc. BIC 38
Separări
(sau…)
G – fază de
vapori sau gaz
L – fază lichidă
S – fază solidă
omogen
27.04.23 BIC eterogen 39

Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul
W Afacerilor
RPI
W C PJ
MP
APJ CT API S R + CO SPI
RPJ
SPJ D
Schema bloc de obţinere a amoniacului prin procedeul Haber

MP – materii prime (N2, H2 şi alte gaze, inerte în raport cu sinteza); APJ –
amestecare la presiune joasă; CT – comprimare în (3) trepte; API – amestecare la
presiune înaltă; S – (reactorul chimic de) sinteză; R+CO – răcire + condensare; SPI
– separare la presiune înaltă; PJ – purjă (eliminare inert); C – comprimare simplă;
RPI – reciclu de presiune înaltă; D – detentă; SPJ – separare la presiune joasă; P –
produs (NH3); RPJ – reciclu de presiune joasă; W – energie mecanică; Q – căldură
recuperată. Obs. un singur utilaj “chimic”, restul… 40
PJ
RPI
C
VP
Sinteză
(reactor
catalitic)
Apă caldă (Q)

CT
API
Apă rece S C (R + CO)

SPI
RPJ
APJ
VL
SPJ
NH3
Alimentare
lichid
N2 + H2 + inert
Schema tehnologică simplificată a procedeului Haber

Aceleaşi notaţii plus: SC – schimbător de căldură (heat exchanger);
exchanger VL –
ventil de laminare (throttling valve);
valve VP – ventil de purjare (purging valve).
valve
Simboluri consacrate utilaje: cicloane (cyclones)
cyclones ca separatoare, pompă
centrifugă (compresor, centrifugal pump);pump teuri (T-uri, tee)
tee ca 41
amestecătoare de gaze.
Procedeul Haber
27.04.23 BIC 42
Procesul Haber - Bosch
27.04.23 BIC 43
Concluzii
• o fabricaţie este constituită dintr-o serie de operaţii unitare (dintre care
unele se repetă în cadrul aceluiaşi proces, aşa cum este cazul amestecării şi
separării în procesul de faţă) şi unul sau mai multe procese chimice
• numărul operaţiilor unitare este sensibil mai mare decât cel al proceselor
chimice (aici unul singur!)
• atât operaţiile unitare, cât şi procesele chimice pot fi comune mai multor
scheme de fabricaţie
• procesul chimic şi unităţile care îl deservesc prezintă un înalt nivel de
complexitate: în reactorul autoterm se produc simultan mai multe procese şi
anume o curgere de gaze, o reacţie chimică eterogenă (care presupune
transport şi transfer de impuls, căldură şi substanţă pe lângă reacţia
chimică intrinsecă) şi un transfer de căldură între gazele alimentate şi cele
reacţionate
• schemele bloc sau tehnologice – grafuri orientate, cu nodurile = utilaje şi
arcele = curenţi (stream) materiali şi/sau energetici (există şi de
automatizări, montaj, amplasare) – oricare este mult mai complicată decât 44
schemele electronice, informaţionale etc. (VISIO!)
Obiectivele ingineriei chimice

• Modelarea şi simularea proceselor chimice (pachete de
aplicaţii software pentru simularea utilajelor şi
instalaţiilor din industriile de proces: HYSYS, Aspen,
ChemCAD, Super Pro Designer, UniSim etc.)
• Dimensionarea de proces (tehnologică) a utilajelor
• Transpunerea la scară (“ scale-up”)
• Operarea performantă a instalaţiilor:
 Utilizând calculatorul “off-line”
 Utilizând calculatorul “on-line”
27.04.23 BIC 45
Modele
• simulare = reproducerea comportării unui
sistem sau a unei componente a acestuia cu
ajutorul unui model (fizic sau matematic)
• modelul fizic al unui proces tehnologic poate fi o
instalaţie la scară redusă în care acesta are loc
(în condiţii de laborator sau pilot), sau un sistem
de altă natură (electrică, hidraulică etc.), ale
cărui principii de funcţionare prezintă un grad
suficient de asemănare cu procesul considerat
27.04.23 BIC 46
Modele
• modelul matematic al unui proces se defineşte ca
fiind un set de relaţii matematice (de obicei
ecuaţii, uneori şi inecuaţii) care descriu, cu o
precizie suficientă scopului vizat, dependenţa
cantitativă între variabilele acestuia:
 parametrii constructivi ai utilajelor (geometria) în
care se desfăşoară procesul
 parametrii economici (performanţe, cum ar fi
conversia, selectivitatea sau randamentul,
consumurile de utilităţi etc.)
27.04.23 BIC 47
Modele
 o variabilă a procesului desemnează valoarea unei
mărimi funcţionale (temperatură, presiune,
concentraţie, debit, viteză de curgere etc.) –
parametrii funcţionali se mai numesc şi condiţii
 constantele fizice ale substanţelor implicate în proces
(densităţi, viscozităţi, călduri specifice, călduri
latente etc.) – de subliniat faptul că aşa-numitele
constante de material sunt tot variabile în esenţă,
deoarece depind de condiţiile de lucru (chiar dacă
uneori variază destul de puţin)
27.04.23 BIC 48
Modele
• modelul, oricât ar fi de performant, nu poate
reprezenta decât o aproximare a realităţii: anumite
influenţe sunt fie ignorate, fie neglijate din neputinţa
cuantificării lor, fie eliminate din raţiuni
simplificatoare (un model bun nu este neapărat foarte
complicat, ci reprezintă un compromis între realitate şi
operabilitate – posibilitatea de a fi rezolvat precis şi
rapid, eventual în timp real)
• categorii aparte de simplificări ale modelelor
matematice sunt idealizările (gaz ideal, amestec ideal,
amestecare perfectă) şi aproximările cerute de factorii
de scală ori de lipsa de constante 49
Modele
• modelele matematice pot fi clasificate:
 după modul de obţinere – analitice, empirice sau
probabiliste (aleatory)
 după cum includ sau nu timpul ca parametru –
dinamice, respectiv statice
 după tipul parametrilor – continue sau discrete,
locale sau globale (overall)
 după tipul procesului modelat – determinist sau
stocastic (aleator)
• soluţionarea (rezolvarea) se face – din ce în ce
mai mult – numeric (computere, metode etc.)
27.04.23 BIC 50
Exemplu de model fizic Modele

(virtual) – sinteza NH3:
1 şi 9 – convecţie (convection)
2 şi 8 – difuzie în stratul limită
3 şi 7 – difuzie în pori
4 – adsorbţie
6 – desorbţie
5 – reacţie superficială
Observaţii:
• se impune constatarea că, din cele nouă etape descrise, una singură este pur
chimică (!)
• nici ea (!) nu aparţine chimiei ”clasice” deoarece are loc între specii adsorbite
(superficiale)
• întocmirea modelului va reclama şi anumite cunoştinţe (reduse!) de chimie,
însă totalitatea proceselor se studiază numai de către chimia-fizică şi
ingineria chimică BIC 51
Modele
• în raport cu chimia-fizică, ingineria chimică utilizează mai
puţine simplificări; în plus, pune şi problema realizării practice,
la scară industrială şi rentabilă economic
• la o altă scală, reactorul chimic de sinteză al amoniacului pune
alte probleme – de regulă aceste reactoare au catalizatorul
dispus în mai multe straturi (fixe sau fluidizate), între care se
face răcire şi/sau amestecare, redistribuire etc. Prin urmare,
modelul acestei scale va ţine cont de cu totul alţi parametri
• modelele tind să substituie (aproape) complet instalaţiile pilot şi
semi-industriale în: stabilirea mecanismelor cinetice,
determinarea constantelor fizico-chimice, programarea
experienţelor, dimensionarea şi amplasarea optimă a utilajelor,
evaluarea şi proiectarea sistemelor de reglare, întocmirea
bilanţurilor de materiale şi energetice, determinarea unor
politici de conducere optimală, studii preliminare de introducere
a calculatoarelor de proces etc.
27.04.23 BIC 52
Criteriul versatilităţii
Modele
Condiţii si
C – cercetare şi dezvoltare (aflarea condiţiilor):
"constante"
• stabilirea mecanismelor cinetice
• determinarea constantelor fizico-chimice
• programarea experienţelor P C
P – proiectare tehnologică şi ridicare la scară
• studii de dimensionare utilaje Model
• amplasarea optimă a utilajelor matematic
• evaluarea şi proiectarea Geometrie
Performanţe
sistemelor de reglare (formă,
(conversie,
S – simularea operării (performanţe) mărime)
debit)
• bilanţuri de materiale şi energetice
• determinarea unor politici de conducere optimală S
• studii preliminare de introducere a calculatoarelor de proces
Testele pe instalaţia industrială nu dispar, însă devin mai sigure…

Modelele – permit specialistului să fie mereu aproape de meserie! 53

Bazele Ingineriei Chimice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bazele Ingineriei Chimice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea “POLITEHNICA” din București

Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor

Bazele Ingineriei Chimice

2 ore curs săptămânal:

Prof. dr. ing. Tiberiu Dinu DANCIU

2 ore aplicaţii săptămânal:

• Abordare raţională, sistemică şi sintetică a

“Transpunerea unui procedeu de la scară de laborator la

Proces tehnologic chimic

Proces tehnologic chimic

Următoarele două scale:

Proces tehnologic chimic

Scala reactor chimic

Proces tehnologic chimic

Scalele instalaţie (uzină,

Proces tehnologic chimic

Carl Bosch, 1874-1940

Rolul ingineriei chimice (profesie)

Rolul ingineriei chimice (profesie)

• Fabricaţie (proces tehnologic – operating process): succesiune

h) tipul reacţiei – cel mai puţin important!

27.04.23 BIC eterogen 39

Schema bloc de obţinere a amoniacului prin procedeul Haber

Apă caldă (Q)

Apă rece S C (R + CO)

Schema tehnologică simplificată a procedeului Haber

Procesul Haber - Bosch

Obiectivele ingineriei chimice

Exemplu de model fizic Modele

Testele pe instalaţia industrială nu dispar, însă devin mai sigure…

S-ar putea să vă placă și