Digestia la animale

• este prelucrarea hranei, mecanic, fizic

şi mai ales chimic prin hidroliză

(descompunere în care la fiecare legătură

adaugă o moleculă de apă).

• momentul culminant este absorbţia

 Digestia intracelulară
Prezentă la protozoare , spongieri, celenterate:
- particulele nutritive sunt inglobate prin fago / pinocitoză

în vacuole digestive cu lizozomi şi incepe hidroliza

- particulele rezultate sunt absorbite in citoplasmă,

iar resturile expulzate de vacuole pulsatile

- la animalele superioare nu are rol de hrănire ci de
remaniere structurală:
ex - în metamorfoză se distrug ţesuturile la omizi,
coada la mormoloc
- se reciclează materialul distrus pt construcţia
noilor structuri
 Digestia extracelulară
- se face in tubul digestiv cu ajutorul enzimelor produse de
glande digestive
(sucurile digestive = enzime + mucus + apă + ioni)
- glandele sunt:
- microscopice - din pereţii stomacului, intestinului
- macroscopice - vecine tubului, comunicare prin
canale

- aparatul digestiv are tub digestiv şi glande anexe

Aparatul digestiv
 Peretele digestiv
are 4 straturi:
* mucoasă - epiteliu pluristratificat pavimentos nekeratinizat în
cavitatea bucală, faringe, esofag, rect
- epiteliu cilindric unistratificat în rest
* submucoasă – ţesut conjunctiv lax, cu vase, nervi, glande,
* musculară - striată până în 1/3 medie a esofagului, netedă în rest, tunica
- cu fibre longitudinale (ext) şi circulare (int)
- cu sfinctere - netede: esofagian, cardial, piloric, Oddi,
ileocecal, anal intern
- striat : anal extern
* externă - laxă în jurul faringelui esofagului şi rectului
- densă în rest = peritoneul
Cavitatea bucală
 Masticaţia

• = proces prin care alimentele solide si semisolide sunt

prelucrate mecanic prin
tăiere, zdrobire si triturare

• - se datorează miscarilor mandibulei, concomitent cu

miscari coordonate ale buzelor,
limbii si obrajilor, care imping fragmentele
alimentare intre arcadele dentare.
 Secreţia salivară

• = activitatea a 3 perechi de glande salivare

mari şi multiple glande exocrine mici
din mucoasa bucală =>un lichid
incolor,opalescent produs în cantitate

de 800-1500 ml /zi la om; pH - 6-7

Glandele salivare la om
 Compoziţia salivei
apă – 99, 5% + reziduu uscat – 0,5% din care:
* substanţe anorganice (0,2%): K+, mai mult ca în sânge
Na+, Cl-,bicarbonaţi;
fosfaţi – mai puţini ca în sânge
* substanţe organice:
- mucus = glicoproteină protectoare,
- lizozim bactericid
- enzimă – ptialina= amilaza salivară

ptialina descompune amidonul preparat în - dextrine

- maltoză
 Deglutiţia
= propulsarea bolului alimentar din cavitatea

bucală prin faringe şi esofag în stomac

etape:
- bucală (voluntară) = propulsarea bolului
alimentar spre rădăcina limbii,

care se ridică şi-l împinge în faringe

- faringiană (involuntară) = trecerea bolului prin faringe;

- epiglota închide laringele

Esofag = segment tubular de legătură cu stomacul
Stomac
 Digestia gastrică
=> chimul gastric acid semilichid
• implică: relaxarea receptivă a stomacului, pt
a înmagazina alimentele

peristaltismul retropulsia,
amestecul,
evacuarea gastrică
digestia chimică
absorbţia unor substanţe
 Enzimele sucului gastric

▪ pepsina - provine din profermentul pepsinogen; se activează la pH acid

- pH optim pt acţiunea digestivă =1,8 – 3,5

- pepsinogenul este activat de către HCl sau pepsina produsă
anterior
- pepsina scindează 20 – 30 % din proteinele pregătite de HCl
până la aminoacizi
▪ labfermentul - produce coagularea laptelui prin precipitarea
cazeinogenului solubil în prezenţa calciului
=> paracazeinat de calciu / funcţionează numai la sugari

▪ gelatinaza - scindează gelatina

▪ lipaza gastrică - acţionează asupra lipidelor în emulsie => AG + glicerină
 HCl
- crează mediul optim de activitate a pepsinei.
- asigură activarea enzimelor digestive – trecerea pepsinogenului
în pepsină.
- asigură motilitatea tractului gastro- duodenal şi evacuarea
chimului în duoden.
- denaturează proteinele, facilitând scindarea şi absorbţia lor
- acţiune bactericidă.
- pregăteşte fierul pentru absorbţia din ileon/

• mucusul gastic este glicoproteină cu rolul de a proteja mucoasa

gastrică de actiuni nocive, in special autodigestie, sub
actiunea pepsinei si a HCl.
Stomac tetracameral
• rumegătoarele - inghit hrana
intreagă, care ajunge in ierbarul cu
bacterii simbionte care
descompun peretele celulozic

• in ciur se formează mici cocoloaşe

care revin in gură pt
mestecare
• reinghiţită, hrana ajunge in foios,
apoi cheag (stomacul propriu zis)
• surplusul de bacterii este digerat
de animal

pot utiliza celuloza, deşi nu au enzime

pt celuloză (cu ajut. bacteriilor)
 Digestia intestinală
- peristaltism intestinal (mişcări de amestec şi înaintare)
- digestia chimică şi absorbţia
• Peristaltismul - mişcările de amestec
- mişcările de propulsie
• Digestia chimică - propriu-zisă are loc in intestinul
subtire sub actiunea combinată a
sucurilor : bilă, pancreatic, intestinal
- produsii simpli rezultati sunt resorbiti
pana la valvula ileo-cecala
in proportie de peste 90%.
Intestin
 BILA

- este produsul de secretie al hepatocitelor şi

celulelor conductelor biliare
- între mese sfincterul Oddi este inchis => bila se
colectează si se concentrează prin reabsorbtia
apei in vezica biliară; este eliminată de duoden
in timpul digestiei

- este un lichid galben / din ficat sau verde / din vezică,

alcalin, amar
FICATUL
 FICATUL
Are capsulă fibroasă şi
parenchim

Parenchimul are lobi,

segmente, lobuli

Lobulul conţine:
Hepatocite
vena centrolobulară
Canaliculi intralobulari
Capilare sinusoide
BILA
- conţine - 97- 98% apa , electroliţi,

- biliverdină si bilirubină - pigmenţi biliari –

din degradarea hemoglobinei
- acizi biliari (proveniţi din colesterol),

- săruri biliare (SB)

- colesterol, lecitina
- SB au rol în :

* digestia lipidelor (emulsionare prin reducerea

tensiunii superficiale, fragmentare)

* absorbţia lipidelor( în absenţă, 40% din lipide

se pierd prin fecale)
* stimularea motilităţii intestinale şi rol
bacteriostatic
 SUCUL PANCREATIC

- este un lichi incolor,

inodor, alcalin ;

- este produs de celulele acinilor pancreatici şi de

celule ductale,

- contine - substante anorganice ( Na+ şi K+,

bicarbonat
- substanţe organice - enzime şi
inhibitorul tripsinei
 Enzimele sucului pancreatic
• ▪ α amilaza - secretată în formă activă,
- hidrolizează glicogen, amidon (şi crud)/ nu celuloză =>
maltoză

• ▪ lipazele - sunt fosfolipaza, colesterol lipaza, lipaza

- sunt elaborate în forma activă
- acţionează pe lipide emulsionate =>AGL + glicerină
• ▪ proteaze - sunt tripsina, chimotripsina, carboxipeptidazele, elastaza,
colagenaza
- sunt elaborate inactive, activate de tripsină
- tripsina provine din tripsinogen,
- digeră proteinele până la tripeptide, dipeptide,
aminoacizi
• ▪ nucleazele digeră acizii nucleici

• - inhibitorul tripsinei - este produs de aceleaşi celule ca tripsina;

- protejează pancreasul de autodigestie
 SUCUL INTESTINAL
• - este lichid bogat in mucus si bicarbonat, care neutralizează
aciditatea chimului gastric; mai conţine conţine electroliţi,
enzime
• - enzimele : peptidazele, dizaharidazele, lipaza

acţionează numai la nivelul microvililor, simultan cu

absorbţia intestinală
▪ peptidazele descompun peptidele la aminoacizi

▪ maltaza şi izomaltaza descompun maltoza şi

izomaltoza în glucoză
▪ zaharaza descompun zaharoza în glucoză şi fructoză

▪ lactaza descompune lactoza în glucoză şi galactoză

 Absorbţia intestinală
• = trecerea nutrimentelor în sânge / limfă
• are ca sediu principal intestinul subţire pt că:

- este suprafaţă mare de absorbţie

- grosimea peretelui de străbătut este minimă
- reţeaua de vase din vilozităţi este mare

- debitul sanguin poate creşte reflex în timpul

digestiei
- mişcările contractile ale vilozităţilor favorizează
trecerile
 Fiziologia intestinul gros
• intestinul gros are functii de motricitate, secretie si absorbtie.
motri­citatea asigură
progresia bolului fecal prin contractii peristaltice, segmentare /
haustraţii şi prin contracţii în masă.

• haustraţiile - se realizează prin mişcări combinate ale muşchilor

circulari şi longitudinali - se deplasează lent în direcţie anală

• contracţiile în masă - apar de câteva ori pe zi / durează aprox 15

min = peristaltism modificat ce propulsează bolul fecal spre
rect
• bolul fecal se adună in sigmoid; trecerea materiilor fecale in
rect duce la expulzarea lor prin actul fiziologic al defecatiei.
• secretia intestinului gros constă în mucus şi K

• functia de absorbtie este mai redusă (2-3 l / zi)

- se exercita, mai ales, la nivelul cecului si al colonului

ascendent;

- se absorb apa şi electroliţi – Na+ şi Cl-

- din 1 500 ml chim 80 – 200 ml se elimină prin fecale
flora bacteriană este implicată în
- fermentaţii - pe glucidele neabsorbite
- se produc vitamine B şi K
- putrefacţii - pe proteine
- se produc substanţe toxice
(indol, scatol, putrescină, cadaverină)
ce ajung la ficat pt detoxificare
 Amfibienii

- au cavitate buco – faringiană largă

- unii au limba foarte mobilă – prind hrana
- intestinul se termină in cloacă
 Reptilele

- au delimitată cavitatea bucală, nazală şi faringiană

- gura are diferite tipuri de dinţi la şerpi, şopârle,
crocodili şi margini cornoase la ţestoase
- mandibula este articulată incât permite inghiţirea unei
prăzi voluminoase la şerpi
- la şerpi stomacul este extensibil
- există o mai netă diferenţiere intre intestinul subţire şi
cel gros, care se deschide in cloacă