Francis Drake

De Stoican Roberto
 Despre Frankis Drake
Francis Drake(nascut in anul 1540, pe data de 13 Iulie) Tavistock Regatul Anglieid. A murit pe 28 ianuarie
1596, Portobelo(d), Provincia Colón, Panama) a fost un corsar, navigator, neguțător de sclavi și om politic
englez din era elisabetană. El a fost al doilea comandant al flotei engleze ce a luptat împotriva flotei
spaniole în 1588. A fost primul englez care a efectuat circumnavigația Pământului din 1577 până în 1580,
iar la întoarcerea sa a fost făcut cavaler de regina Elisabeta I a Angliei. A murit de dizenterie, după ce a
atacat fără succes San Juan, Puerto Rico în 1596. Faptele lui sunt semi-legendare și au făcut din el un
erou pentru englezi, dar pentru spanioli el era asemenea unui diavol. Drake a fost cunoscut ca și El
Draque (Dragonul), care era traducerea literară a numelui său, datorită acțiunilor sale. Regele Filip al II-
lea a oferit o recompensă de 20 000 de ducați (cam 10 mil. de dolari după standardele din 2007) pentru
capul lui. În timp ce în Anglia era plâns, în Spania era sărbătoare și bucurie.
 Nasterea si primii ani ai lui de viata si
Casatoria si familie
Francis Drake s-a născut în 1540 în Crowndale în apropierea orașului Tavistock (comitatul Devon), într-o familie săracă de agricultori
protestanți. A fost primul născut din cei 12 copii a lui Edmund Drake (1518-1585) și ai Mariei Mylwaye. A primit numele nașului său
Francis Russel, al II-lea conte de Bedford. În timpul revoltelor catolice din 1549 familia a fost constrânsă să se refugieze în Kent.

La vârsta de 12 sau 13 ani se îmbarcă pe o navă comercială modestă și astfel începe cariera sa de marinar. Petrece începutul carierei
în dificilele ape ale Mării Nordului, iar comandantul său este așa de mulțumit de conduita sa și impresionat de inteligența sa, încât îi
lasă moștenire corabia. La moartea căpitanului navei, preia comanda ambarcațiunii. Avea 20 de ani. La 23 de ani face prima sa
călătorie în Lumea Nouă, cu o flotă deținută de familia Hawkins din Plymouth, în compania verișorului său sir John Hawkins.
Francis Drake s-a căsătorit în 1569 cu Mary Newman; ea a murit 12 ani mai târziu în 1581. În 1585 Drake s-a recăsătorit cu Elizabeth
Sydenham. După moartea lui Drake, Elizabeth s-a recăsătorit cu sir William Courtenay. Drake nu a avut copii, iar la moartea sa averea
și titlurile sale au fost moștenite de nepotul său, care se numea și el Francis.
 Carierea de Navigator
În 1568 călătorește din nou cu flota Hawkins în Lumea Nouă și este făcut prizonier de către spanioli în portul San Juan de Ulua; a reușit să scape
împreună cu Hawkins. Între 1570 și 1571 a călătorit de două ori în Indiile de Vest, dar se știe puțin despre aceste călătorii. În 1572 întreprinde
prima sa călătorie independentă. Drake a plecat din Plymouth în 24 mai 1572 cu un echipaj de 73 de oameni și două vase mici Pasha (70 de tone)
și Swan (25 de tone), pentru a captura Nombre de Dios. Primul raid a avut loc în iulie 1572; Drake și oamenii săi au cucerit orașul și comoara lui.
Când oamenii săi au văzut că sângera abundent fiind rănit, au insistat să se retragă pentru a-și salva viața și au renunțat la comoară. Drake a
rămas un an în zonă pentru a încerca să captureze un transport al unei comori. În 1573 i se alătură Guillame Le Testu, un corsar francez, în atacul
asupra unui convoi de catâri încărcați cu aur și argint. Drake și oamenii săi au pus mâna pe douăzeci de tone de aur și argint, iar o mare parte le-
au îngropat. (De aici poate au luat naștere mai târziu legendele despre comorile îngropate ale piraților). Rănit, Le Testu a fost capturat și
decapitat mai târziu. Micul grup de aventurieri au târât cât au putut din comoară, pe un teren de aproximativ 30 kilometri, prin jungla din munți
pentru a ajunge la ambarcațiunile lor. Când au ajuns pe coastă ambarcațiunile plecaseră. Drake și oamenii săi erau epuizați, înfometați și
deprimați, nu aveau unde să meargă, iar spaniolii nu erau departe. În acest moment Drake și-a adunat oamenii, le-a ordonat să îngroape comoara
pe plajă și au construit o plută. Apoi, cu doi voluntari a navigat zece mile de-a lungul coastei și au ajuns la nava amiral. Când a ajuns pe punte,
oamenii săi alarmați când l-au văzut doar cu doi oameni l-au întrebat cum a mers, iar el i-a tachinat prefăcându-se dezamăgit. Apoi a râs și-a scos
un colier spaniol de aur din jurul gâtului și le-a spus: "Călătoria noastră a reușit băieți!". S-au întors la Plytmouth în 9 august 1573.
 Circumnavigatia pamantului(1577-1580)
În 1577 Drake este trimis de regina Elisabeta I într-o expediție împotriva spaniolilor, de-a lungul coastelor Americii de Sud ale Pacificului.
El a plecat la 15 noiembrie 1577, dar din cauza vremii rele au fost nevoiți să se refugieze la Falmouth, Cornwall de unde s-au întors la
Plymouth pentru reparații. După acest eșec, a plecat din nou în 15 decembrie, la bordul navei Pelican împreună cu alte patru nave și 164
de oameni. Puțin mai târziu a adăugat al șaselea vas, Mary (fosta Santa Maria), un vas comercial portughez pe care l-a capturat de-a lungul
coastelor Africii, în apropiere de insulele Capului Verde, împreună cu pilotul navei, Nuno da Silva, care avea o vastă experiență în apele
Americii de Sud. După ce au traversat Atlanticul, a fost nevoit să abandoneze navele Swan și Cristopher pe coasta orientală a Americii de
Sud. În 18 iunie 1578 au ajuns în golful San Juan, în actuala Argentina, unde cu jumătate de secol mai devreme, Fernando Magellan
executase câțiva răzvrătiți. Aici Drake și oamenii săi au găsit spânzurătorile spaniole în care atârnau încă schelete albite de vreme. Mai
târziu, ca și Magellan, Drake l-a judecat pe Thomas Doughty pentru răzvrătire și l-a condamnat la moarte. Mary era în condiții proaste și a
fost arsă. În timpul acestei escale, Pelican a fost rebotezată Golden Hind. Drake a luat decizia de a petrece iarna (mai-august 1578) în
golful San Juan înainte de a traversa strâmtoarea Magellan. La 20 august 1578 cele trei nave au pornit la drum, iar traversarea strâmtorii
Magellan a durat 16 zile. La sud de Țara de Foc, Strâmtoarea Drake a fost botezată în onoarea sa în 1616.
 Ultimii ani
Drake și-a continuat cariera de navigator și după ce a trecut de cincizeci de ani. În 1595 a eșuat în încercarea de a cuceri portul Las
Palmas, iar după o campanie dezastruoasă împotriva Americii spaniole, unde a suferit o serie de înfrângeri, a atacat fără succes San
Juan din Porto Rico și a pierdut bătălia de la San Juan. Tunarii de pe vasul spaniol El Morro Castle, au tras o ghiulea în cabina de pilot a
lui Drake, dar acesta s-a salvat. Câteva săptămâni mai târziu, în ianuarie 1596, moare de dizenterie când avea aproximativ 55 de ani, în
timp ce era ancorat în Portobelo, Panama, unde câteva galioane spaniole încărcate cu comori se refugiaseră. După moartea lui Drake,
flota engleză s-a retras.

Înainte de a muri, Drake le-a cerut oamenilor săi să-l înmormânteze îmbrăcat în armura sa. El a fost înmormântat în mare, într-un sicriu
de plumb, în apropiere de Portobelo.

"Oamenii de calitate nu l-au plăcut pentru că a ajuns atât de sus, provenind dintr-o familie modestă; restul au spus că el a fost cauza
războaielor."- Gonzalo Gonzáles del Castillo într-o scrisoare adresată lui Filip al II-lea, 1592.