ISTORICUL

CALCULATORULUI
În această prezentare vom parcurge
întreaga poveste a calculatorului.
 Mecanismul din Antykithera
Mecanismul de la
Antikythera este
considerat
un calculator mecanic
antic realizat pentru
calculul pozițiilor astro-
nomice 150 și 100 î.Hr.
 ABACUL
Primele abacuri au
apărut în secolul al
XIII-lea în Europa, dar
cele moderne au fost
realizate de către
chinezi; ultimele au fost
remodernizate de către
japonezi. Cu ele se
efectuau operaţii de
gradul I.
Abacurile funcționau manual și
erau utilizate de negustori,
contabili, iar în unele zone
pentru erau folosite la școală de
către copii.
ZARURILE LUI JOHN NAPIER
– Cu Zarurile lui J.
Napier (1550-1617)
se puteau efectua şi
înmulţiri, pe lângă
adunări şi scăderi. Cu
ele se puteau scrie
numere de la 1 la 15.
Deci, ele aduceau
câteva facilităţi pe
lângă abacuri.
 PASCALINA LUI B. PASCAL
• Blaise Pascal (1623-1662)
a realizat cu două decenii
înainte de moarte o cutie cu
clape şi ferestre; pe clape
erau numerele, care ajutau
la introducerea valorilor în
maşină. Pascalina
funcţiona mecanic, pe baza
unor rotiţe dinţate, şi putea
aduna şi scădea.
MAŞINA LUI LEIBNIZ

• Gottfried Wilhelm von

Leibniz (1646-1716) a
realizat o maşină care
ştia şi să înmulţească
(prin adunări repetate),
şi care avea la baza
funcţionarii tot un
sistem mecanic.
 RĂZBOIUL DE ŢESUT AL LUI
JACQUARD
• Această invenţie din
1801 era, de fapt, o
modernizare adusă
războiului de ţesut al lui
Vaucanson din 1740.
Perfecţionarea a venit
odată cu folosirea
cartele- lor perforate ca
suport de memorare a
comenzilor maşinii.
MOTORUL DIFERENŢIAL AL LUI
CHARLES BABBAGE
• Charles Babbage (1792-
1871) a realizat un
motor care se diferenţia
de celelalte de până
atunci prin blocul de
memorare format din
cartele perforate, acesta
păstrând rezultatele
intermediare şi datele ce
trebuiau prelucrate.
MAŞINA DE CODIFICARE A LUI
HERMAN HOLLERITH (1860-1929)
• Pentru a uşura
înregistrarea datelor
din recensământuri,
cel mai sus numit a
construit un sistem de
înregistrare şi
prelucrare a datelor
(mecanic), utilizând
cartelele perforate.
Toate aceste maşini funcţionau
mecanic, pe baza roţilor dinţate,
şi era nevoie de o revoluţionare
în domeniu. Sub numele de
tabulatoare, ele au mai fost
folosite până în anii ’70.
• În perioada 1920-1930, rudele vechi INVENŢIILE
ale calculatorului au reuşit manevra şi
date alfabetice, pe lângă cele
ANILOR ’30
numerice. În anii ’30 au fost făcute
alte două invenţii. Mai întâi,
Vannevar Bush a realizat în 1932 un
calculator mecanic care putea calcula
prin rotirea unor piese din
componenţa sa; apoi Konrad Zuse,
George R. Stibitz şi Howard H. Aiken
au dezvoltat proiectul calculatorului
electromecanic. Acesta folosea
sistemul binar.
CALCULATORUL ATANASOFF-
BERRY
• John Vincent Atanasoff
(1903-1995) şi Clifford E.
Berry (1918-1963) au reuşit
să inventeze primul
calculator electronic digital
din lume, între 1937-1942.
Folosea sistemul binar, avea
o memorie regenerativă,
procesare paralelă şi
memorie separată de
funcţiile calculatorului.
 CALCULATORUL MARK 1

• A fost realizat între anii 1939-1944 de către inginerii IBM; astfel apărea prima maşină
care putea face calcule repetate; totuşi, aceasta avea destule inconveniente. Cel mai
important era acela că viteza de lucru era mică, fapt explicabil prin utilizarea principiului
electromagnetic.
• Utiliza relee mecanice controlate electronic.
 JOHN VON NEUMANN
(1903-1957)
• Matematician ungaro-
american, Neumann a
avut contribuţii în
cuantumul mecanicii, în
partea algebrei care-i
poartă numele şi în
special în design-ul şi
teoria calculatoarelor
(pentru acest ultim lucru a
primit premiul Enrico
Fermi).
CALCULATORUL ENIAC – primul
calculator electronic
• Electronic Numeric
Integrator And Computer
(1945) cântărea 30t, ocupa
160 m pătraţi, consuma
energie cât o locomotivă,
avea 40 de panouri, 20 000
de tuburi electronice şi putea
efectua peste 5000 de adunări
sau scăderi pe secundă, cu 10
cifre. Iniţial a fost folosit
pentru dezvoltarea proiectului
bombei cu hidrogen.
 Acesta a fost urmat de calculatorul UNIVAC
(Universal Automatic Computer). Calculatorul
UNIVAC se distingea prin viteză, siguranţă în
funcţionare, capacitate de memorare, abilitate de a
manipula umere şi material descriptiv.
 In anul 1948 este inventat tranzistorul, care deschide generaţia a doua de calculatoare
electronice.
După aproximativ zece ani, apar circuitele integrate ce reuneau pe aceeaşi plăcuţă de siliciu
mai multe tranzistoare şi elemente electronice pasive.
Acest fapt a implicat apariţia generaţiei a treia de calculatoare, cea de-a patra generaţie fiind
bazată pe circuitele integrate pe scară largă (microprocesorul).
Progresele tehnologice din electronică şi fizica corpului solid au dus la apariţia unei alte
generaţii de calculatoare la mijlocul perioadei 1950-1960, multe calculatoare au fost realizate
de universităţi, laboratoare industriale şi firme producătoare, construite special pentru
utilizări în domeniul afacerilor.
În circuitele calculatoarelor din prima generaţie se utilizau tuburi electronice. Acestea erau
voluminoase, consumau multă energie şi produceau căldură care provoca probleme de
condiţionare a aerului.
În calculatoarele din a doua generaţie s-au folosit tranzistoarele care generau mai puţină
căldură, erau de dimensiuni mai mici şi mai sigure în funcţionare.
Următoarea perfecţionare importantă a avut loc în 1964, o dată cu introducerea
echipamentului de calcul din a treia generaţie. Aceste echipament avea circuite
microminiaturizate şi alte inovaţii rezultate din progresele tehnologiei electronice.
Calculatoarele acestei generaţii erau mai mici ca dimensiune, mai rapide, aveau capacitate
mai mare permiţând viteze de funcţionare măsurate în miliardimi de secundă.
Compatibilitatea mai mare a pieselor componente permitea flexibilitatea în modificarea sau
extinderea sistemelor de calculatoare fără a schimba sistemul de bază.
În locul cartelelor perforate sau al benzii perforate folosite pentru introducerea datelor, se
folosea pentru înmagazinarea datelor banda magnetică.
 În ţara noastră, în anul 1970, s-a realizat primul
calculator electronic universal, din generaţia a treia,
sub denumirea FELIX C-256
 În 1971 a fost realizat primul calculator ce
avea la bază un microprocesor, iar în 1975
primul calculator personal Altair. Acesta
conţinea un microprocesor 8080, o sursă de
alimentare, un panou de comandă cu multe
beculeţe şi cu 256 octeţi de memorie.
 In 1977 au apărut calculatoarele Apple care s-au bucurat de un mare
succes. Au avut un rol important în stabilirea standardelor pentru toate
celelalte calculatoare.
În 1981, compania IBM a lansat calculatoarele personale IBM PC
proiectate ţinând cont de cerinţele pieţii.

Acestea au stabilit noul standard pentru industria microcalculatoarelor,

standard corespunzător cerinţelor utilizatorilor de astăzi care deţin sisteme
ce oferă performanţe inimaginabile în 1981.

Alte firme producătoare (Compaq, Intel etc.) au perfecţionat tipul de

calculator personal din zilele noaste bazat pe procesoare foarte
performante şi foarte rapide.
În 1985 a fost lansat sistemul de operare Microsoft Windows 1.0
ajungându-se astăzi la Microsoft Windows 11.