SCURTĂ ISTORIE

A CALCULATOARELOR
 Primele computere au fost oameni!
Calculatoarele electronice (şi anterior calculatoarele mecanice) au primit
numele de la sarcina de calcul anterior atribuită oamenilor.

“Computer” a fost iniţial un titlu de

slujbă: era utilizat pentru a descrie acei
oameni (predominant femei) a căror
îndatoriri erau acelea de a efectua calcule
repetitive necesare pentru tabele de
navigare, diagrame de curs, şi poziţii
planetare pentru almanahuri astronomice.

Inventatorii au căutat să mecanizeze (adică să găsească un mecanism care să

efectueze) aceste sarcini.
 Abacul
• Primul ajutor pentru calculele matematice efctuate de mintea umană;
• Cel mai vechi abac existent în muzee datează din 300 î.Hr. de la
babilonieni;
• Cuvântul “calculus” provine din cuvântul latin ce desemnează o
pietricică.
• Este o reprezentare a degetelor umane: cele cinci inele de jos reprezintă
cele cinci degete, iar cele 2 inele de sus reprezintă cele 2 mâini.
 Oasele lui Napier
În 1617, un scoţian excentric numit John
Napier a inventat logaritmii:
- O tehnologie care permite efectuarea unei
multiplicări prin adunare (prin logaritmarea
fiecărui operand)
- Original algoritmii erau obţinuţi pe baza
unor tabele
Originalele - Napier a inventat o alternativă a tabelelor,
în care valorile logaritmilor erau cioplite în
fildeş (numite ulterior oasele lui Napier)
- Invenţia sa a condus la rigla de calcul,
prima fiind construită în Anglia în 1632
(folosită de inginerii NASA şi în anii 1960
la proiectul de aselenizare )

Actuale
 Maşina de calculat cu rotiţe
Leonardo da Vinci (1452-1519) a
desenat o maşină de calculat pe bază de
angrenaje mecanice care însă n-a fost
construită.

Prima maşină care a fost construită este

probabil ceasul de calculat, numită
astfel de inventator,
germanul Wilhelm Schickard în 1623.
Dispozitivului i s-a făcut o publicitate
redusă datorită morţii premature a
inventatorului.
 Pascalina
În 1642, Blaise Pascal, la vârsta
de 19 ani, a inventat Pascalina
pt.a-si ajuta tatăl la colectarea
taxelor.

A construit 50 calculatoare bazate pe angrenaje, cu o funcţie, de adunare, dar

n-a vândut multe datorită costului mare şi problemelor de acurateţe (atunci,
imposibil de fabricat rotiţe cu o precizie cerută).
Vitezometrul (odometrul care măsoară distanţa) maşinilor de astăzi utilizează
acelaşi mecanism ca Pascalina pentru incremenatre.
 Socotitorul în paşi

La câţiva ani după Pascal, germanul Gottfried

Wilhelm Leibniz a construit un calculator cu 4 funcţii (+,-,*,/) care în loc
de rotiţe avea tambururi cu caneluri (10 caneluri aranjate în circumferinţă
într-o scară; sistem de numeraţie 10). Leibniz a murit sărac.
Războiul de ţesut
În 1801, francezul Joseph
Marie Jacquard a inventat
un război de ţesut cu
urzeală bazat pe citirea
automată a unui şablon din
fişe de lemn perforat
(“card” sau cartelă găurită)
ţinute împreună prin sfori.
Motorul diferenţial

În 1822 englezul Charles Babbage şi-a propus

să construiască o maşină de calcul bazată pe
aburi de dimensiunea unei camere, capabilă
să calculeze tabele de numere, precum cele
logaritmice.

A primit bani de la guvern pt. proiect

(important pentru tabelele de navigaţie).

Construcţia s-a dovedit dificilă şi proiectul a

Secţiune din fost abandonat după 10 ani,
“Difference engine” iar maşina nu a fost terminată.
 Motorul analitic Babbage şi-a continuat proiectul!
- Soluţia nouă trebuia să fie un dispozitiv cât o casă, cu 6 motoare pe aburi, cu
proprietatea de a fi programabil mulţumită tehnologiei lui Jacquard (numit
“moara” - CPU-ul actual).
- Hârtia găurită putea fi utilizată ca mecanism de stocare, pentru numere
calculate şi referite ulterior (numită “provizie”, în engleză store - unitatea de
memorie actuală).
- O funcţie cheie distinctivă: instrucţiunea condiţională.

Protejata lui Babbage, Ada Byron, fiica poetului Lord

Byron, era fascinată de ideile lui Babbage şi a
început să scrie programe pt. motorul analitic.
1. Ada este considerată primul programator
2. A inventat subprogramul
3. A recunoscut importanţa repetiţiei prin ciclare
4. Deşi Babbage a refuzat să scrie despre maşină,
Ada scrie o serie de “Note”
Biroul Hollerith
Biroul de recensământ din SUA a oferit în 1890
un premiu invenţiei lui Herman Hollerith:
“biroul” constituit dintr-un cititor de cartele care
simte găurile din cartele, un mecanism cu roţi
bazat pe ideile lui Pascal, pentru contorizare, şi
un perete cu indicatori cu cadran (ca la
vitezometru) pentru a afişa rezultatele
contorizării.

Hollerith a construit o companie,

Tabulating Machine Company care, ulterior
a devenit International Business Machines,
astăzi IBM.
Cartele

Biroul Hollerith- primul pe o

copertă de revistă ştiinţifică
 Maşini electronice
- ABC: prima maşină complet-electronică
(J. V. Atanasoff, Clifford Berry, 1937)
- rezolvare 29 ecuaţii cu 29 necunoscute
- prima maşină cu stocare pe un mediu similar cu
DRAMul actual
- prima utilizare a aritmeticii binare
- maşina nu era programabilă şi nu a permis
ramificarea; a fost abandonată
Colossus (britanic): construit pentru descifrare
coduri criptate ale germanilor
- maşină dedicată şi ne-reprogramabilă
- Alan Turing (1936) a ajutat la decriptare
 Z Konrad Zuse a construit o serie de computere
cu scop general,
în Germania nazistă.
- Z1, a fost construit între 1936 şi 1938 în casa
părinţilor
- Z3 (1941) : primul calculator digital
operaţional programabil (controlat prin
software); distrus de bombardamente

- Zuse a reinventat conceptul lui Babbage de programare şi a decis utilizarea

sistemului binar (Babbage a propus cel zecimal)
- Z4 este singurul supravieţuitor al seriei
- a utilizat film în loc de cartele
- maşinile nu au cunoscute în afara Germaniei până în 1965.
- arhitectura identică cu cea actuală: unitate aritmetică, sistem
de control pentru supervizarea operaţiilor, dispozitive de I/O
- inventat primul limbaj de nivel-înalt "Plankalkul"
Mark I În contextul războiului : Mark I (Harvard şi
IBM, 1944), primul computer digital
programabil cu comutatoare, relee, axe
rotative (5t, 150 km fire, 2,4m înalt, 150m
lat)
- trata numere cu 23 cifre
- +,- în 1/30 s, * în 4 s, / în 10 s).
- ¾ milioane de componente
- stocare a maxim 72 numere

Cititor de cartele
Grace Hopper
- a găsit primul “bug” de computer: o molie care a
blocat citirea găurilor de pe o cartelă.
- a inventat termenul de “depanare” (debugging)
pentru a descrie lucrul de eliminare a erorilor din
programe
- a inventat “primul” limbaj de nivel înalt, "Flow-
matic“ (1953) limbaj ulterior devenit COBOL
Predecesorul oficial al calcul.digitale:
ENIAC
(Electronic Numerical Integrator and Calculator)
-1943-1945, John Mauchly, J. Presper Eckert (Univ. Pennsylvania),
-30t, 18 000 tuburi, încăpere specială 20 x 120 m, cititor de cartele
IBM, 174000 W căldură, aer condiţionat

- stocare 20 numere
- * in 1/2800 s
- 20s pt.calcule om 40h
EDVAC, ILLIAC, UNIVAC, ORDVAC

John von Neumann,

designer EDVAC :
(programul stocat)
 Circuitul integrat
Avantaje:
- tranzistori (comutatoare) minusculi
- milioane de tranzistori pot fi creaţi şi interconectaţi în masă

Au înlocuit tuburile vidate.

Microprocesorul Pentium 4 conţine 42 milioane de tranzistori.

sau
Mainframe
Revoluţia micro-
electronică

150 000 tranzistoare în IBM-S. CDC7600

Mini-computer:
PDP-12 (1969)

Consolă IBM-Stretch (1959) Home-computer: Apple I (1976)

 Mainframe: partajarea timpului

IBM7090
Programe pe bandă perforată sau
cartele (compilator, linkeditare )

Interacţiune prin TeleType

(maşină de scris motorizată,
stil interpretor)
 Micro-procesoare
-computer care este fabricat pe un circuit integrat (pe un chip)
- primul dezvoltat de Intel în 1971: Intel 4004 (2300 tranzistori, 108 kHz), apoi
8008 şi 8080 ($360 contra mainframe de mil.$ pt. IBM). - 8080 utilizat în MITS
Altair - primul personal computer (construit din bucăţi sosite prin poştă)

Bill Gates s-a decis să părăsească

Harvard pentru a se concentra să
scrie programe pt. acest calculator

IBM decide să angajeze o firmă numită

Microsoft pentru a scrie software pt.
PC-urile lor.

Primul IBM-PC
Generatii de calculatoare personale

1981: IBM 5150 1984: Apple Macintosh. 1986: Compaq Deskpro 386 1987: IBM PS/2

1990:Commodore Amiga
3000
WWW. Etapele de dezvoltare a computerelor

Tim Berners-
Lee (1990)
crează
WWW

Etape:
Era mecanică (1623-1945)
Prima generaţie de calculatoare electronice (1937-1953)
A doua generaţie (1954-1962)
A treia generaţie (1963-1972)
A patra generaţie (1972-1984)
A cincea generaţie (1984-1990)
A şasea generaţie (1990 - )
Viitor
Sfarsit