SĂNĂTATEA PARODONTALĂ

DISCIPLINA DE PARODONTOLOGIE
«SĂNĂTATEA este o stare de bine
fizică, mentală și socială
completă și nu constă doar în
absența bolii sau a infirmității.»
(OMS)
 SĂNĂTATEA PARODONTALĂ

 SĂNĂTATEA PARODONTALĂ este definită ca o situație lipsită de boli parodontale

inflamatorii, care permite unui individ să funcționeze normal și să nu sufere
consecințe (psihice sau fizice) rezultate dintr-o boală anterioară.

 De asemenea, condițiile morfologice

modificate rezultate din expunerea anterioară
la procesele patologice (recesiune
parodontală, pierderea de atașament și
pierderea osoasă, de exemplu) trebuie
redefinite ca noi condiții sănătoase în absența
semnelor clinice și a simptomelor inflamatorii.

 Definirea sănătății parodontale este esențială

pentru obținerea unui reper comun pentru
evaluarea bolii parodontale.
 SĂNĂTATEA PARODONTALĂ
Dovezi histologice pentru existența sănătății parodontale

”O GINGIGIE CLINIC SĂNĂTOASĂ, chiar și pentru o perioadă îndelungată, este întotdeauna

caracterizatĂ histologic de un MIC INFILTRAT DE CELULE INFLAMATORII"

 Prezența leucocitelor (PMN) este un proces

fiziologic (non-patologic) foarte important.

 Inflamația gingivală se caracterizează printr-o

creștere semnificativă a numărului de limfocite, de
la sănătate la inflamații, asociată cu o scădere a
densității numerice a fibroblastelor
 Gingie Parodontită
sănătoasă
 SĂNĂTATEA PARODONTALĂ

„SĂNĂTATEA CLINICĂ IDEALĂ” = entitate rară, deși plauzibilă, caracterizată prin:

- Fără pierdere de atașament;
- Fără sângerare la sondare (BOP);
- Fără sondare sulculară> 3 mm;
- Fără roșeață, edem inflamator / edem clinic sau puroi.

- Termenul de ”clinic sănătos” ar trebui să se refere la țesuturile care

demonstrează absența indicatorilor clinici ai inflamației.
 SĂNĂTATEA PARODONTALĂ

DETERMINANȚI AI SĂNĂTĂȚII PARODONTALE

 Sănătatea parodontală nu trebuie luată în considerare doar la nivel bacterian,
ci ar trebui să includă toți factorii responsabili pentru debutul bolii, precum și
pentru refacerea și menținerea sănătății.

 "Determinanți ai sănătății parodontale":Se încadrează în trei categorii

principale:

 MicrobiologicI
 Relaționați cu gazda
 Relaționați cu mediul
 SĂNĂTATEA PARODONTALĂ
DETERMINANȚI AI SĂNĂTĂȚII PARODONTALE

MICROBIOLOGICI

 Placa bacteriană este o comunitate microbiană eterogenă, aderentă suprafețelor

dentare.

 Este un biofilm bine organizat structural și funcțional, a cărui compoziție variază în

funcție de:
 localizare (supra sau subgingival),
 igiena pacientului,
 diverși factori de risc asociați (genetică, fumat, stres).
 SĂNĂTATEA PARODONTALĂ
DETERMINANȚI AI SĂNĂTĂȚII PARODONTALE
MICROBIOLOGICI

Compoziția plăcii bacteriene supragingivale

 Primele bacterii care colonizează suprafața dentară sunt bacteriile facultative aerobe
și anaerobe Gram pozitive, cariogene precum Streptococcus mutans, S. salivarius și
S. sanguis.

 Treptat biofilmul suprafețelor supra-gingivale este îmbogățit cu bacterii capabile să

declanșeze inflamații gingivale
 SĂNĂTATEA PARODONTALĂ
DETERMINANȚI AI SĂNĂTĂȚII PARODONTALE
MICROBIOLOGICI

Compoziția plăcii bacteriene subgingivale

 Mediul particular al sulcusului gingival permite dezvoltarea unei comunități bacteriene
complet diferite.

 Întrucât această zonă este lipsită de oxigen, metabolismul bacteriilor este anaerob.

 Compoziția microbiană a plăcii supra și subgingivale a fost studiată la pacienții sănătoși

cu boală parodontală și a dus la desemnarea complexelor Socransky
 SĂNĂTATEA PARODONTALĂ
DETERMINANȚI AI SĂNĂTĂȚII PARODONTALE
MICROBIOLOGICI

 Probele de placă subgingivală de la subiecți sănătoși conțin în principal speciile

Actinomyces (complex albastru) și, în cantități mai mici, speciile Streptococcus
(complex galben) și Veillonella (complexul violet).

 Bacteriile aparținând complexului portocaliu (Fusobacterium, Prevotella,

Campylobacter rectus) sau complexului roșu (Porphyromonas gingivalis, Tannerela
forsythia, Treponema denticola), sunt asociate cu boala parodontală - Se găsesc în
cantități foarte mici la persoanele cu parodonțiu sănătos.
DETERMINANȚI AI SĂNĂTĂȚII PARODONTALE SĂNĂTATEA PARODONTALĂ

MICROBIOLOGICI

 Astfel, compoziția bacteriană a biofilmului subgingival asociat cu gingivita și

parodontita rezultă din interacțiuni dinamice cu micromediul său.

 Compoziția microbiană este o colecție de organisme comensale care coexistă în relativă

armonie.

 Cu toate acestea, dacă mediul se schimbă, o stare de disbioză ar putea duce la

proliferarea mai multor componente virulente ale biofilmului (bacterii ale complexului
roșu și portocaliu), ceea ce duce la o exacerbare a inflamației parodontale.

 Inflamația și dezvoltarea parodontitei generează o modificare a compoziției microbiene

și apariția mai multor agenți patogeni (agenți patogeni parodontali), ceea ce duce la o
creștere a leziunilor tisulare induse de gazdă.
DETERMINANȚI AI SĂNĂTĂȚII PARODONTALE SĂNĂTATEA PARODONTALĂ

MICROBIOLOGICI

 Pentru ca sănătatea parodontală să fie obținută sau menținută, compoziția microbiotei

subgingivale trebuie redirecționată către o compoziție compatibilă cu sănătatea
gingivală

 Trebuie amintit că placa bacteriană reprezintă doar 20% din riscul direct de dezvoltare
a parodontitei, deci nu trebuie uitat că restul de 80% din factorii de risc direcți și
indirecți și factorii modificatori pot fi responsabili pentru dezvoltarea bolilor
parodontale.

 Factori suplimentari trebuie luați în considerare în încercarea de a obține sau menține

sănătatea parodontală: factorii legați de gazdă și de mediul înconjurător.
DETERMINANȚI AI SĂNĂTĂȚII PARODONTALE SĂNĂTATEA PARODONTALĂ

GAZDA

Factorii predispozanți locali: agent sau afecțiune care contribuie la acumularea

plăcii dentare
1. Pungi parodontale
2. Restaurări dentare
3. Anatomia rădăcinii
4. Poziția dinților și înghesuirile dentare
DETERMINANȚI AI SĂNĂTĂȚII PARODONTALE SĂNĂTATEA PARODONTALĂ

GAZDA

Factorii de risc sistemici: agent / condiție care schimbă modul în care o persoană
reacționează la acumularea plăcii bacteriene

1. Funcția imună a gazdei

2. Sănătatea sistemică
3. Genetica
DETERMINANȚI AI SĂNĂTĂȚII PARODONTALE SĂNĂTATEA PARODONTALĂ

MEDIU

1. Fumat
2. Medicamente
3. Stres
4. Nutriție
 SĂNĂTATEA PARODONTALĂ
CRITERII DIAGNOSTICE PENTRU SĂNĂTATEA PARODONTALĂ

CLINICE

Sângerare la sondare: parametru BOP

 Lipsa sângerării la sondare în timpul examinărilor

repetate a fost un criteriu de sănătate parodontală
și a fost un indicator foarte fiabil al stabilității
parodontale.

 Prin urmare, din punct de vedere clinic, absența

sângerării la sondare ar indica un parodonțiu clinic
sănătos.
 SĂNĂTATEA PARODONTALĂ
CRITERII DIAGNOSTICE PENTRU SĂNĂTATEA PARODONTALĂ

CLINICE

Mobilitatea dentară

 Într-o situație de sănătate clinică, mobilitatea dentară crescută asociată cu mărirea

spațiului parodontal indică cel mai probabil un dinte în traumatism ocluzal.

 Creșterea mobilității dentare nu poate fi utilizată ca semn al bolii pentru un dinte cu

parodonțiu redus, dar sănătos.

 Această mobilitate poate fi crescută permanent datorită suportului parodontal redus,

dar parodonțiul poate fi complet sănătos.

 Prin urmare, NU SE RECOMANDĂ utilizarea mobilității dentare ca semn al sănătății sau

al bolii.
 SĂNĂTATEA PARODONTALĂ
CRITERII DIAGNOSTICE PENTRU SĂNĂTATEA PARODONTALĂ

RADIOGRAFICE

Caracteristicile radiografice ale unui parodontțu

normal intact anatomic ar include:

 o lamina dura intactă (atât lateral, cât și la

nivelul septumului interdentar)

 nu există dovezi de pierderi osoase în zonele

de furcație;

 o distanță medie de 2 mm de partea cea mai

coronară a crestei osoase alveolare (os) până
la joncțiunea smalț-ciment (JEC).
 SĂNĂTATEA PARODONTALĂ
CRITERII DIAGNOSTICE PENTRU SĂNĂTATEA PARODONTALĂ

RADIOGRAFICE

În cazul unui parodonțiu redus, unde există o pierdere osoasă, radiografiile au un rol
informativ asupra ISTORIEI DISTRUCȚIEI și sunt utile pentru determinarea
longitudinală a pierderii osoase progresive.
 SĂNĂTATEA PARODONTALĂ

Pentru o mare parte a populației, problema sănătății parodontale trebuie

să fie luată în considerare în contextul revenirii la sănătatea clinică dintr-
o formă de boală (gingivită sau parodontită) și în ceea ce implică această
revenire.
 SĂNĂTATEA PARODONTALĂ

Parodontite (parodonte réduit)

Sănătate Santé Gingivite Stabilité de la Rémission/contrôle
parodontală parodontale maladie des maladies
primară clinique parodontale parodontales
(parodonte
intact)
Sângerare la Nu Nu/minimală Da Nu/minimală Redusă semnificativ
sondaj
Rofunzime Da Da Da Nu Nu
normală a
sulcusului
Înălțime Da Da Da Nu Nu
normală a osului
Factori Controlați Controlați Pot fi Controlați Controlați incomplet
modificanți prezenți
Factori Controlați Controlați Pot fi Controlați Controlați incomplet
predispozanți prezenți
 SĂNĂTATEA PARODONTALĂ

 SĂNĂTATEA PARODONTALĂ PRIMARĂ = absența totală a inflamației clinice într-un

parodonțiu normal (fără pierderi osoase).

 Probabil că nu va fi observată clinic.

 SĂNĂTATEA PARODONTALĂ CLINICĂ se caracterizează printr-o absență sau niveluri

scăzute de inflamație clinică într-un parodonțiu normal.
 SĂNĂTATEA PARODONTALĂ

 Gingivita = reacție inflamatorie la o acumulare nespecifică a plăcii limitate la

țesutul gingival, fără a fi distrusă sub osul alveolar.

 Parodontita acoperă principalele boli parodontale asociate plăcii, iar tratamentul

acesteia conduce fie la stabilitate, fie la remiterea / controlul bolii parodontale.

 Parodonțiul intact este definit printr-o absență a pierderii atașamentului clinic și o

absență a pierderii osoase.

 Parodonțiu redus - pacient cu istoric de parodontită în prezent stabil sau pacient

fără parodontită, dar care prezintă o formă de recesiune gingivală sau o alungire
coronară.