PRINCIPII DE BAZĂ ȘI APLICAREA

EFICIENTĂ A ACESTORA LA
EFECTUAREA CONTROALELOR PE
TEREN ÎN SCOPUL PROTEJĂRII
INTERESELOR FINANCIARE ALE UE
 Scopul controalelor pe teren
Este de a verifica, pe un eşantion de cereri, condiţiile de acordare
a sprijinului.
În practică, fiecare parcelă solicitată pentru sprijin direct,
presupune cel puţin verificarea:
• eligibilității suprafeţei declarate a parcelelor agricole, inclusiv
verificarea menţinerii activităţii minime;
• conformităţii cu suprafaţa minimă a parcelei agricole;
• utilizării suprafeţei declarate în limitele prevăzute de regulament
(pajişti permanente, sprijin cuplat pe suprafaţă, diversificarea
culturilor, etc.) inclusiv tipurile de suprafeţe agricole declarate (adică
păşune permanentă, teren arabil, cultură permanentă);
• numărului şi/sau a poziţionării copacilor şi a altor elemente de
peisaj(EFA);
• altor condiţii stabilite, pentru a asigura faptul că parcelele declarate
sunt într-adevăr parcelele pentru care fermierul este îndreptăţit să
solicite sprijin, cât şi declararea tuturor parcelelor;
• tututor obligaţiilor privind practici agricole benefice pentru clima
si mediu
• conformității pentru exceptarea de la înverzire.
Pregătirea şi întocmirea programului de realizare a controalelor
pe teren

• Din modulul informatic de control pe teren, după eşantionarea în

baza analizei de risc şi a selecţiei aleatoare la nivel de APIA central,
fiecare centru judeţean APIA primeşte lista fermierilor selectaţi cu
scopul controlului ce trebuie realizat în teren.
• Listele fermierilor ce vor fi controlaţi sunt livrate în tranşe, pe
măsura realizării şi finalizării eşantionării. În baza acestor liste se
pregătesc dosarele fermierilor ce vor fi controlați astfel încât
controlul pe teren să poată începe imediat ce a fost selectat primul
eşantion de control.
 Serviciul Control pe Teren – nivel județean, atribuții:
• aplică prevederile manualelor de procedură și ale ghidului pentru
inspectorii care realizează controlul pe teren,:
• organizează activitatea de control pe teren la nivel județean;
• planificarea controalele pe teren;
• execută controlul pe teren pentru verificarea condițiilor de
eligibilitate pe suprafață, a cerințelor de ecocondiționalitate și a
cerințelor specifice măsurilor compensatorii de dezvoltare rurală, de
mediu şi climă, solicitate în cererea de plată;
• întocmește rapoarte de control;
• introduce în sistemul informatic datele obținute în urma
controalelor pe teren;
• raportează către APIA central activitatea desfășurată ;
• asigură protecția datelor și echipamentelor;
• asigură instruirea inspectorilor de teren de teren în cazul în care
apar modificări în procedura de control (ex. Note transmise de la
nivel central, proceduri de lucru care modifică sau actualizează
Ghidul Inspectorilor de teren etc.);
• se asigură de corectitudinea datelor înscrise în rapoartele de control
pretipărite, de informațiile introduse în baza de date IACS;
• se asigură că stratul de control din aplicația GIS (Sistemul de
informaţii geografice) este corect și valid.
 Graficul de execuţie al controlului pe teren

• Vizează toți fermierii selectaţi (inclusiv fermierii din eşantionul de

control prin teledetecţie care au ca scop control: măsurile de
agromediu(M214, M10, M11) şi ecocondiționalitate .

• În funcţie de perioada de control şi eșantionul de control primit, se

stabileşte necesarul de echipe de control.

• Dacă necesarul de echipe excede personalul propriu sau cel al

regionalei, se notifica APIA central în vederea alocării de resurse de
la alte centre județene.
 Verificarea la faţa locului
Se face în funcţie de scopul controlului:
1.Schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) - se măsoară
parcelele declarate de fermier, se constată cultura pe aceste parcele
și se înregistrează neconformităţile privind normele de eco-
condiţionalitate, în cazul identificării lor pe teren.
2.Plata redistributivă (RED)-se măsoară parcelele declarate de
fermier, se constată cultura existentă pe aceste parcele și se
înregistrează neconformităţile privind normele de eco-
condiţionalitate, în cazul identificării lor pe teren
3.Plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi
mediu (G)
diversificarea culturilor- se măsoara şi se calculează condiţia de
diversificare, prin măsurarea tuturor parcelelor cu TA, măsurarea
culturilor pe genuri dintr-o parcela, şi calcularea ponderii acestora.
• prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă – se
identifică elementele ZIE (zonele de interes ecologic) declarate de
fermier, se măsoară și se calculează îndeplinirea condiției de ZIE.

• menţinerea pajiștilor permanente existente- se măsoara parcelele

declarate de fermier, se constată cultura pe aceste parcele și se
înregistrează neconformităţile privind normele de eco-
condiţionalitate, în cazul identificării lor pe teren.
4.Plata pentru tinerii fermieri (TF) - Schema pentru tinerii fermieri
presupune acordarea unei plăți anuale tinerilor fermieri care au
dreptul la plata unică pe suprafață și care:
a) se stabilesc pentru prima dată într-o exploataţie agricolă ca şi
conducători/şefi ai exploataţiei și trebuie să facă dovada că sunt
administratorii exploataţiei (indiferent de forma de organizare : PF,
PFA, II, IF, PJ);
b ) au cel mult vârsta de 40 de ani în anul depunerii cererii unice de
plată .
Elementele de verificare la fata locului, sunt:
• Măsurarea parcelelor declarate de către fermier, constatarea
culturilor existente pe aceste parcele și înregistrarea
neconformităţilor privind normele de eco-condiţionalitate, în cazul
identificării lor pe teren ;
• Cunoaşterea dimensiunii, activității şi obiectivelor fermei
Pentru verificarea acestei cerinte, fermierul completează în fața
inspectorului de teren, Chestionarul pentru tânărul fermier în care
sunt inserate întrebări referitoare la dimensiunea fermei, activitățile
desfășurate în cadrul fermei, obiectivele avute în vedere. În urma
acestui interviu, inspectorul stabilește dacă fermierul este sau nu
implicat în gestionarea activității exploatației pe care o deține .

• Controlul deciziilor de gestionare, beneficiilor şi riscurilor financiare:

Documentele prin care solicitanţii dovedesc controlul efectiv şi
durabil din punct de vedere al deciziilor de gestionare, al beneficiilor
şi al riscurilor financiare, sunt următoarele:
-registrul acţionariatului societăţii comerciale sau certificatul
constatator eliberat de către ONRC, în cazul persoanelor juridice;
-certificatul de înregistrare la ONRC în cazul PFA, II, IF;
 -statutul sau fişa postului prin care sunt stabilite atribuţiile
administratorului societăţii comerciale din caresă rezulte că exercită
managementul zilnic al persoanei juridice;

• Participarea la beneficii - se verifică ordine de plată, extrase de cont

bancar, sau alte forme de plată;

• Factor de decizie în gestionarea afacerii – se verifică documentelor

care atestă participarea nemijlocită la deciziile esenţiale ale
persoanei juridice privind gestionarea afacerilor exploataţiei, de
exemplu: achiziţionarea unui nou utilaj, stabilirea planului de
culturi, semnarea unor contracte de prestări servicii şi altele
asemenea. Partenerii care nu iau decizii nu sunt consideraţi tineri
fermieri întrucât nu participă la administrare.
5.Schema de sprijin cuplat (SC1,2,...18) – Se măsoara parcelele
SAPS pe care sunt culturile solicitate pentru sprijinul cuplat, se
constată cultura existentă pe aceste parcele și se înregistrează
neconformităţile privind normele de eco-condiţionalitate, în cazul
identificării lor pe teren.În cazul în care fermierul a solicitat
sprijinul cuplat pe o cultură care face parte dintr-o parcelă cu mai
multe culturi, cultura pentru care se solicită sprijinul cuplat se
masoară şi confirmă în funcție de toleranța aplicată (trebuie să
îndeplinească cerinţa privind suprafaţa minimă eligibilă a parcelei,
conform art. 8 alin. (1) lit. c) din ordonanţă.(conform art.41, alin.3
din OMADR nr.619/2015 cu modificări şi completări ulterioare).
6.Schema simplificată pentru micii fermieri (MF) - se măsoară
parcelele declarate de fermier, se constată cultura existentă pe
aceste parcele și se înregistrează neconformităţile privind normele
de eco-condiţionalitate, în cazul identificării lor pe teren.
De exemplu, în anul 2017 în judeţul Călăraşi au fost selectati,
pentru controlul direct pe teren, un număr de 321 fermieri, cu un
total de 4643 parcele , având o suprafată de 65490.17 ha, control
efectuat în perioada iulie – septembrie 2017.
Comparând cu suprafata declarată de 65590.02 ha rezultă o rată
de eroare, în urma controlului direct pe teren , de 0.16%.
7.Normele de eco-condiţionalitate(ECO) – se verifică cerinţele
legale în materie de gestionare (SMR1,SMR2 și SMR3) şi standardele
privind bunele condiţii agricole şi de mediu ale terenurilor(GAEC1-7).
În anul 2017, în județul Călărași, au fost selectati un număr de 12
de fermieri pentru control pe GAEC 4.
8.Măsura 13 - Plăţi pentru zone care se confruntă cu, constrângeri
naturale sau alte constrângeri specifice - se măsoară parcelele
declarate de fermier în zonele care se confruntă cu, constrângeri
naturale sau specifice, se constată cultura pe aceste parcele și și se
înregistrează neconformităţile privind normele de eco-
condiţionalitate, în cazul identificării lor pe teren.
9.Măsura 10 - Agro-mediu şi climă- se măsoară parcelele aflate sub
angajament, se verifică conform procedurilor de control: cerinţele
specifice şi cerinţele de bază, (cerinţele minime relevante pentru
utilizarea îngrășămintelor și produselor de protecție a plantelor,
cerințele de ecocondiționalitate relevante si activitatea minimă pe
aceste parcele).
10.Măsura 11 - Agricultura ecologică- se măsoară parcelele aflate
sub angajament, se verifică conform procedurilor de control:
cerinţele specifice şi cerinţele de bază, (cerinţele minime relevante
pentru utilizarea îngrășămintelor și produselor de protecție a
plantelor, cerințele de ecocondiționalitate relevante si activitatea
minimă pe aceste parcele).
11.Măsura 214 - Plăţi de agro-mediu - pentru angajamentele
aflate în desfăşurare din perioada anterioară de programare, se
masoara parcelele aflate sub angajament, se verifică conform
procedurilor de control:cerinţele specifice și cerințele minime
relevante conform Anexei 4B1 din PNDR 2007-2013 și activitatea
minimă de pe aceste parcele.

În anul 2017 în judetul Călărași au fost selectati 4 fermieri pentru

controlul pe măsurile de agromediu, respectiv pachetul 4.
Localizarea parcelei solicitate pentru control clasic pe teren

Este important să se localizeze toate parcelele declarate, inclusiv

cele pentru care nu se solicită nici un ajutor, pentru a detecta
posibilele solicitări multiple şi, în funcţie de scopul controlului,
pentru a verifica respectarea cerințelor de ecocondiţionalitate.
 Determinarea suprafeţei parcelelor agricole declarate

La deplasarea în teren, pot fi identificate suprafețe

neeligibile de dimensiuni semnificative (>100m2 ) în cadrul parcelei
declarate de către femier, dar care nu sunt excluse din suprafața
declarată, în acest caz suprafaţa determinată se obţine prin
deducerea suprafeţei acestora.
Când sunt identificate în parcelă caracteristici neeligibile de
dimensiuni minore (<100 m²), dar care depășesc 100 m² atunci
când sunt însumate, suprafața determinată se obține prin deducerea
suprafeței acestor caracteristici.
Suprafețele neeligibile sunt foarte clar definite la art. 10 din
O.M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
“(1) Nu se acordă plăţi directe pentru suprafaţa care depăşeşte
suprafaţa maximă eligibilă blocului fizic.
(2) Nu sunt incluse în hectarul eligibil următoarele :
-suprafeţele compacte sau însumate mai mari de 100 metri pătraţi
care nu sunt folosite pentru activităţi agricole, cum ar fi vegetaţia
forestieră, iazurile naturale permanente, cu excepţia
drumurilor/aleilor de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei
agricole, inclusiv din sere şi solare, cu lăţimea mai mică de 2 m;
-drumurile/aleile de exploatare din interiorul suprafeţei parcelei
agricole, inclusiv din sere şi solare, a căror lăţime este mai mare de
2 m.

(3) Suprafaţa de teren ocupată de orice tip de construcţie, indiferent

de mărime, nu este eligibilă la plată. Fac excepţie suprafeţele de
teren ocupate cu sere şi solarii.
 (5) Nu sunt eligibile la plată următoarele suprafeţe:
-suprafeţele agricole pe care se constată în urma controlului pe teren
că nu s-a desfăşurat activitatea agricolă definită la art. 2 alin. (2)
din ordonanţă;
-suprafeţele din rezervaţiile ştiinţifice, zonele de protecţie strictă din
parcurile naţionale, parcurile naturale sau din rezervaţii ale biosferei
şi amenajările peisagistice;
-suprafeţele amenajate ca terenuri permanente de sport;
-suprafeţele aferente aeroporturilor şi culoarelor de siguranţă,
suprafeţele aferente aerodromurilor şi/sau heliporturilor;
-suprafeţe aferente zonelor sportive/de agrement (parcuri, pârtii de
ski) care sunt scoase din circuitul agricol;
-suprafeţele/terenurile firmelor imobiliare scoase din circuitul agricol;
-suprafeţe aparţinând unităţilor militare;
-suprafeţele de teren ocupate de parcuri fotovoltaice;
-suprafeţele scoase din circuitul agricol pentru parcurile eoliene;
-suprafeţele de teren aferente lucrărilor de consolidare, de protecţie şi
de apărare şi terenul aferent elementelor infrastructurii autostrăzilor
şi drumurilor naţionale aparţinând domeniului public al statului.
-suprafeţele de teren care constituie zone de protecţie ale suprafeţelor
ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor
minore, de canale şi derivaţii hidrotehnice;
-suprafeţele de teren necultivat declarate pe acelaşi amplasament
pentru mai mult de 1 an;
-suprafeţele declarate în cererea unică de plată în afara limitelor
blocului fizic. Excepţie sunt cazurile în care fermierul semnalează, la
depunerea cererii, necesitatea actualizării limitelor blocului fizic, iar
APIA confirmă observaţia fermierului pe baza celor mai recente
imagini ortofoto sau în urma verificărilor în teren pentru acest scop;
-suprafețele cu amenajări piscicole, așa cum acestea sunt prevăzute în
art. 23. alin. (20) din
Normele tehnice de completare a registrului agricol pentru perioada
2015-2019
.”
 Coduri de neconformitate la nivel de parcelă
Orice control în teren se finalizeză cu un raport de control în
care sunt trecute toate codurile de neconformitate identificate în
teren. Prin raportul de control teren se identifică neconformități și
nu fraude.
Codul de neconformitate PA1 - Codul de neconformitate PA1 se
aplică pentru parcela nou creată , atunci când fermierul identifică
pe teren parcela diferit față de locația digitizata în IPA (aplicația de
identificare a parcelelor agricole online), sau a omis să declare o
parcelă care îi aparţine.
Acest cod nu poate fi aplicat decât în cazurile în care fermierul sau
reprezentantul acestuia a participat la efectuarea controlului pe
teren.
Codul de neconformitate PA2 - Suprafaţa confirmată a parcelei este
mai mică de 0,3 ha ( 0,1 ha, după caz), parcela devine neeligibilă;
Codul de neconformitate PA3 - Codul se aplică în situaţia când
fermierul sau reprezentantul acestuia însoţeşte echipa de control şi
identifică parcela în alt BF decât cel declarat, fața de cea digitizata
în IPA, sau atunci cînd fermierul sau reprezentantul acestuia
recunoaşte că nu mai utilizează parcela respectivă şi nici nu a
anunţat modificarea;
Codul de neconformitate PA4 - Localizarea parcelei este diferită faţă
de cea indicată în solicitarea de sprijin (pe ortofotoplan) în cadrul
blocului fizic declarat.
În cazul în care inspectorul de teren este într-o situaţie confuză la
identificarea unei parcele agricole declarată în cererea de plată,
solicită prezenţa fermierului pentru a obţine mai multe informaţii şi
pentru a identifica parcela pe teren. Dacă informaţiile primite nu
corespund declaraţiei, se solicită fermierului explicaţii în scris, în
Raportul de control urmând ca inspectorul singur să ia decizia pe
care o consideră corectă.
Codul de neconformitate PA9 - Parcela de teren nu poate fi
măsurată din cauze de forţă majoră (inundaţii, alunecări de teren,
viituri sau alte situaţii asemănătoare ), iar controlul nu poate fi
reprogramat.
Parcele care nu pot fi măsurate din motive obiective, se justifică de
către inspector prin explicaţii în raportul de control şi fotografii
executate la faţa locului.
Codul de neconformitate PA11- Suprafaţa declarată a parcelei este
mai mare decât suprafaţa confirmată.
Codul de neconformitate PA12 – Suprafaţa parcelei declarată de
fermier este mai mica decât parcela măsurată în urma identificării
limitelor vizibile ale acesteia cu ajutorul fermierului. Există pericolul
ca parcela respectivă să facă parte dintr-un grup de parcele a mai
multor fermieri, cultivate cu aceeaşi cultură, sau fermierul să-şi
însuşească pe teren şi parcela vecinului. În acest caz inspectorul
cere explicaţii fermierului să facă dovada utilizării suprafeţei în
cauză.
Codul de neconformitate PA14 – se aplică acest cod pentru
suprafeţele de teren pe care se constată că fermierul nu desfăşoară
nicio activitate agricolă (nu are activitate minimă pe parcelă):
- terenurile necultivate şi neîntreţinute, lăsate în paragină.
De exemplu, pentru parcelele agricole ce au categoria de folosinţă
teren arabil (TA) și cod de cultură 970 (teren nelucrat), iar
inspectorul constată în teren că nu au fost menţinute în bune
condiţii agricole şi de mediu şi că nu a fost executată nici o lucrare
de întreţinere;
- terenurile agricole cultivate dar neintreţinute (PP,TA,CP), cu
grad mare de îmburuienare (peste 80% din suprafaţa parcelei
măsurate);
- parcele cu pajişte permanentă pe care se constată că nu s-a
cosit/păşunat şi nu au fost făcute lucrări de întreţinere, deci
nu există activitate agricolă .
Pentru toate aceste cazuri , atât suprafața măsurată
cât și suprafața cofirmată sunt zero, parcela find exclusă de la
plată.

Codul de neconformitate PA15 - Acest cod se aplică în cazul

constatării pe parcela agricolă a unor elemente neeligibile ce
trebuie excluse din suprafaţa declarată.
 NORME PRIVIND ECOCONDIŢIONALITATEA
Potrivit art. 94 al Regulamentului (UE) nr. 1306 /2013 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 17 decembrie 2013 -
„Statele membre se asigură că toate terenurile agricole, în special
cele care nu mai sunt exploatate în scopul producţiei, sunt
menţinute în bune condiţii agricole şi de mediu”.
Nerespectarea de către fermieri a normelor de ecocondiţionalitate
conduce la reducerea plăţilor sau excluderea de la plată, la una sau
mai multe scheme de sprijin, pentru unul sau mai mulţi ani.
Constatarea respectării sau nerespectării cerinţelor de
ecocondiţionalitate se realizează prin acţiunile de control
administrativ şi control clasic pe teren desfăşurate de inspectorii
APIA, respectiv ANSVSA, sau prin teledetecţie, conform prevederilor
legislaţiei europene
Evaluarea cazurilor de neconformitate (nerespectare) pentru
fiecare dintre cerinţele/normele aplicabile, se face pe baza criteriilor
de: gravitate, amploare, persistenţă, repetare și intenție a
neconformităţilor
 Gravitatea unui caz de neconformitate depinde în special
de importanţa consecinţelor acestuia, ţinând seama de obiectivele
cerinţei sau normei în cauză si se stabileste prin control
administrativ, în urma controlului pe teren.
Amploarea (extinderea) unui caz de neconformitate se
determinată ţinând cont, în special, de impactul neconformităţii,
care poate fi extins şi la alte exploataţii sau limitat la exploataţia
respectivă.
Persistenţa unui caz de neconformitate se referă la durata
pe parcursul căreia se manifestă efectele neconformităţii, precum şi
la posibilitatea de a pune capăt efectelor acesteia prin mijloace
rezonabile.
 Repetiţia presupune nerespectarea aceleaşi norme, cerinţe
sau obligaţii de mai multe ori în cursul unei perioade de 3 ani
consecutivi, cu condiţia ca fermierul să fi fost informat despre cazul
precedent de nerespectare, iar acesta să fi avut posibilitatea, după
caz, de a lua măsurile necesare pentru a remedia situaţia.

Intentia- Potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil,

„fapta este săvârşită cu intenţie când autorul prevede rezultatul
faptei sale şi fie urmăreşte producerea lui prin intermediul faptei,
fie, deşi nu îl urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii acestui
rezultat.” Prin urmare, autorul (agricultorul) cunoaşte că fapta sa
este urmată de o sancţiune şi totuşi o înfăptuieşte.
 SUPRACONTROLUL

O parte din cererile de plată din eșantionul de control sunt

selectate la supracontrol.
Supracontrolul se execută de către echipe formate din
personal care nu a efectuat controlul iniţial , iar în cazul
reclamaţiilor şi contestaţiilor, de către echipe formate de regulă din
şefii serviciilor de control şi/sau personal desemnat de către APIA
central.
Regulile după care se efectuează sunt aceleași ca și la controlul
initial.
Vă mulțumim !