Plan de Reorganizare

SC Siretul Pascani SA

Administrator Judiciar Capital Insol SPRL

Colaborator SC P&A Recovery Management SRL

mai 2011

Cuprins:

1.Preambul ............................................................................................................................................1 1.1 Justificarea legala........................................................................................................................1 1.2 Autorul planului i durata acestuia .............................................................................................1 1.3 Scopul planului.............................................................................................................................2 1.4 Rezumatul planului de reorganizare .Conditii si masuri .............................................................3 2. Necesitatea procedurii reorganizarii ................................................................................................5 2.1 Aspectul economic ......................................................................................................................5 2.2 Aspecte sociale ............................................................................................................................5 2.3 Avantajele reorganizarii ..............................................................................................................6 2.3.1. Premisele reorganizarii SC SIRETUL PASCANI SA .................................................................6 2.3.2 Avantaje generale fa de procedura falimentului .............................................................6 2.3.3. Comparatia avantajelor reorganizarii in raport cu valoarea de lichidare a societatii in caz de faliment. .............................................................................................................................7 2.3.4 Avantaje pentru principalele categorii de creditori ............................................................9 3. Prezentarea societatii ..................................................................................................................... 10 3.1. Identificarea societatii............................................................................................................ 10 3.2. Obiectul de activitate .............................................................................................................. 11 3.3. Structura asociativa. Capitalul social ....................................................................................... 11 3.4. Scurt istoric al societatii debitoare ......................................................................................... 11 3.4.1 Managementul societaii ................................................................................................... 12 3.5 Principalele cauze care au dus la starea de incetare de plai a debitoarei cauze .................... 13 4.Starea societatii la data propunerii planului ................................................................................... 14 4.1. Structura actuala managementului ....................................................................................... 14 4.2. Structura personalului si organizarea interna ........................................................................ 14 4.2.1. Organizarea intreprinderii ................................................................................................ 21 4.2.2 Descrierea activitaii societaii .......................................................................................... 21

4.4. Pasivul societatii ...................................................................................................................... 23 5. Prezentarea pieei careia i se adreseaza societatea....................................................................... 26 5.1 Prezentarea principalelor caracteristici ale pieei. Marimea pieei ......................................... 26 5.1.1. Piaa textilelor de larg consum ................................................................................. 26 5.1.2 Evoluia vnzrilor de produse n ultimii 5 ani ....................................................... 27

5.1.3 Evoluia vnzrilor de geogrile n perioada 2009 2010 .................................................. 30 5.2 Prezentarea previziunilor privind piaa careia i se adreseaza societatea .............................. 31 5.2.1 Piaa produselor tradiionale ale firmei .......................................................................... 31 5.2.2 Piaa textilelor tehnice .................................................................................................... 32 5.3 Prezentarea principalilor competitori i a poziiei societaii faa de acetia ....................... 34 5.4 Prezentarea politicii de preuri ................................................................................................ 36 5.5 Prezentarea principalilor parteneri comerciali ai societaii .................................................... 37 6. Analiza situaiei economico financiare ........................................................................................... 38 6.1 Analiza patrimoniului societaii deditoare .............................................................................. 38 6.1.1. Situaia activelor imobilizate i i evoluia acestora......................................................... 39 6.1.2 Situaia activelor circulante i evoluia acestora ................... Error! Bookmark not defined. 6.1.3 Situaia capitalurilor proprii .............................................................................................. 47 6.2 Diagnosticul financiar patrimonial ........................................................................................... 55 6.2.1 Analiza patrimoniului net ................................................................................................. 55 6.2.2 Analiza solvabilitii, FR, NFR i trezoreriei nete .............................................................. 57 6.2.3 Analiza lichiditii............................................................................................................... 59 6.2.4 Diagnosticul rentabilitii .................................................................................................. 61 6.2 Analiza SWOT ...................................................................................................................... 64 7. Strategia de reorganizare ............................................................................................................... 65 7.1 Analiza activitaii debitoarei de la deschiderea procedurii pana la zi ...................................... 65 7.1.1 Analiza contului de profit i pierdere ................................................................................ 65

7.1.2 Pasivul acumulat in timpul procedurii ................................... Error! Bookmark not defined. 7.2 Simularea falimentului ............................................................................................................. 69 7.3 Masurile de reorganizare judiciara ........................................................................................... 70 7.3.1 Durata de implementare a planului ...................................... Error! Bookmark not defined. 7.3.2.Mecanismul Reorganizarii ..................................................... Error! Bookmark not defined. 7.4 Masurile specifice de reorganizare a activitatii ........................................................................ 78 7.4.1 Masuri de optimizare a managementului si a organizarii executive ................................. 78 7.4.2 Masuri de optimizare a strategiei de marketing ............................................................... 79 7.4.3 Masuri de optimizare a procesului de productie .............................................................. 80 7.4.4 Programul de restructurare a personalului ....................................................................... 82 7.4.5 Masuri privind reducerea celtuielilor ................................................................................ 83 7.4.6 Masuri privind recuperarea creanelor ............................................................................ 84 7.4.7 Modificarea structurii corporative .................................................................................... 84 7.4.8 Alte masuri......................................................................................................................... 85 7.4.9 Sursele financiare pentru sustinerea planului de reorganizare ........................................ 86 7.4. Prezentarea previziunilor privind fluxul financiar ................................................................... 87 7.5. Previziuni privind bugetul de venituri i cheltuieli pe perioada planului de reorganizare ................................................................................................................................... 90 8. Distribuiri ........................................................................................................................................ 93 8.1 Tabelul definitiv de creane ..................................................................................................... 93 8.2 Distribuiri .................................................................................................................................. 94 8.2.1 Distribuiri catre creditorii garantai prev. de art. 100 alin 3 lit a ...................................... 94 8.2.2. Distribuiri catre creditorii bugetari prev de art. 100 alin 3 lit c ........................................ 95 8.2.3 Distribuiri catre creditorii chirografari prev de art. 100 alin 3 lit d ................................... 96 8.2.4 Distribuiri catre creditorii chirografari prev de art. 100 alin 3 lit e ................................... 96 8.3. Tratamentul creanelor ........................................................................................................... 96 8.3.1. Categoriile de creana care nu sunt defavorizate prin plan ......................................... 96

8.3.2. Categoriile de creana care sunt defavorizate prin plan .............................................. 97 8.3.3 Tratamentul corect si echitabil al creanelor .................................................................... 99 8.4 Programul de plata al creanelor............................................................................................ 100 8.5 Prezentara comparativa a sumelor estimate a fi obinute in procedura falimentului.......... 101 8.6 Plata retribuiei administratorului judiciar ............................................................................ 103 9. Controlul implementarii planului ................................................................................................. 104 10. Descarcarea de obligatii si de raspundere a debitorului ............................................................ 106 11.Concluzii .................................................................................................................................... 106 Lista anexe ........................................................................................................................................ 109

1.Preambul
1.1 Justificarea legala
Reglementarea legala care sta la baza intocmirii prezentului reorganizare este Legea 85/2006 privind procedura insolvenei. plan de

Legea consacra problematicii reorganizarii doua sectiuni distincte, respectiv Sectiunea a V-a (Planul), i Sectiunea a VI-a (Reorganizarea). Prin prisma acestor prevederi legale se ofera ansa debitorului fa de care sa deschis procedura prevazuta de legea mai sus mentionata sa-i continue viata comerciala, reorganizandu-i activitatea pe baza unui plan de reorganizare care, conform art. 95 (1) : va indica perspectivele de redresare in raport cu posibilitaile i specificul activitaii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile i cu cererea pieei faa de oferta debitorului, i va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica () ( Art.95 alin.1 din Legea 85/2006 ). Facem mentiune ca societatea nu a fost subiect al procedurii instituite de prevederile Legii 85/2006 privind procedura insolventei de la infiintare acesteia si pana in prezent . Nici societatea si niciun membru al organelor sale de conducere , nu a fost condamnata definitiv pentru niciuna dintre infractiunile expres prevazute de art 94 alin 4 al legii privind procedura insolventei . Prin urmare , din acest punct de vedere conditiile legale prevazute de lege pentru propunerea unui plan de reorganizare sunt intrunite.

1.2 Autorul planului i durata acestuia

Planul de reorganizare al SC SIRETUL PASCANI SA este depus de catre adm inistratorul judiciar in baza dispozitiilor art. 94 alin 1 (b) din legea 85/2006. Administratorii si-au indeplinit acest rol prin prisma verificarii , respectiv respectarii tuturor prevederilor prevazute de legea insolventei . In vederea acoperirii intr-o cat mai mare masura a pasivului societatii debitoare , se propune implementarea planului de reorganizare pe durata maxima prevazuta la art 95 alin 3 din Legea 85/2006 , si anume 3 (trei) ani de la data confirmarii acestuia de catre judecatorul sindic . De asemenea , pe durata reorganizarii , activitatea societatii debitoare va fi condusa de catre administratorul special al acesteia , acesta

pastrandu-si dreptul de administrare sub supravegherea administratorului judiciar . In situaia in care nu se vor gasi conditii optime pentru derularea componentelor mecanismului reorganizarii, cu acordul a doua treimi din creditorii aflati in sold dupa trecerea a cel mult 18 luni , se va analiza oportunitatea prelungirii planului cu inca 12 luni .

1.3 Scopul planului

Scopul principal al planului de reorganizare coincide cu scopul Legii 85/2006, proclamat fara echivoc in art.2, i anume acoperirea pasivului debitorului in insolventa. De asemenea, unul din scopurile propunerii prezentului plan este asigurarea pentru creditorii societaii a unui nivel al recuperarii creanelor superior celui de care acetia ar avea parte in cadrul unei ipotetice proceduri de faliment. Principala modalitate de realizare a acestui scop, in conceptia moderna a legii, este reorganizarea debitorului i mentinerea societatii in viata comerciala, cu toate consecintele sociale i economice care decurg din aceasta. Astfel, este relevata functia economica a procedurii instituite de Legea 85/2006, respectiv necesitatea salvarii societatii aflate in insolventa, prin reorganizare, inclusiv restructurare economica, i numai in subsidiar, in conditiile eecului reorganizarii sau lipsei de viabilitate a debitoarei, recurgerea la procedura falimentului pentru satisfacerea intereselor creditorilor. Reorganizarea prin continuarea activitatii debitorului presupune efectuarea unor modificari structurale in activitatea curenta a societatii aflate in dificultate, mentinandu-se obiectul de activitate, dar aliniindu-se modul de desfaurare a activitatii la noua strategie, conform cu resursele existente i cu cele care urmeaza a fi atrase, toate aceste strategii aplicate fiind menite sa faca activitatea de baza a societatii profitabila. Planul de reorganizare, potrivit spiritului Legii 85/2006, trebuie sa satisfaca scopul reorganizarii lato sensu, anume mentinerea debitoarei in viata comerciala i sociala, cu efectul mentinerii serviciilor debitorului pe piata. Totodata, reorganizarea inseamna protejarea intereselor creditorilor, care au o ansa in plus la realizarea creanelor lor. Aceasta pentru ca, in conceptia moderna a legii, este mult mai probabil ca o afacere functionala sa produca resursele necesare acoperirii pasivului decat lichidarea averii debitoarei aflate in faliment. Argumentele care pledeaza in favoarea acoperirii pasivului societaii debitoare prin reorganizarea activitaii acesteia sunt accentuate cu atat mai mult in actualul context economic caracterizat printr-o acuta criza de lichiditai i scaderea semnificativa a cererii pentru achiziia de bunuri mobile precum cele existente in patrimoniul societaii. In acest context economic incercarea de acoperire a pasivului societaii debitoare prin lichidarea bunurilor din patrimoniul acesteia va necesita un

interval de valorificare destul de ridicat generat de inexistena unei cereri sustinute pentru activele societatii. De asemenea, trebuie menionat faptul ca unele din bunurile existente in patrimoniul scocietaii sunt uzate din punct de vedere moral, existand posibilitatea ca procedura de lichidare a acestora sa ridice reale dificultai in ceea ce privete valorificarea acestora potrivit destinaiei lor. Prezentul plan ii propune sa actioneze pentru modificarea structurala a societatii pe mai multe planuri: economic, organizatoric, managerial, financiar i social avand ca scop principal plata pasivului SC SIRETUL PASCANI SA, relansarea viabila a activitatii . Conceptual reorganizarea inseamna trasarea realista a unor obiective ce trebuie atinse in orizontul de timp planificat , sub aspectul angajarii unor noi afaceri a imbunatatirii calitatii si cantitatii produselor si serviciilor existente . Planul de reorganizare constituie o adevarata strtegie de redresare , bazata pe adoptarea unei politici corespunzatoare de management , marketing, organizatoric si structurale toate menite sa transforme societatea din una aflata in dificultate intr-un competitor viabil generator de plus valoare si beneficii .

1.4 Rezumatul planului de reorganizare .Conditii si masuri

In temeiul art. 94 alin. 1 lit. (b) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, prezentul Plan de reorganizare este propus de catre administratorul judiciar Capital Insol SPRL al societati debitroare SC Siretul Pascani SA. (in insolventa) denumita in continuare Debitoarea, Societatea sau Siretul Pascani SA. Destinatarii acestui Plan de reorganizare denumit in continuare Planul sunt judecatorul sindic i creditorii inscrii in tabelul definitiv de creane . Conditiile preliminare pentru depunerea Planului de reorganizare a activitatii Siretul Pascani , conform art. 94 alin. 1 lit. (b) din Legea 85/2006 privind procedura insolventei, cu modificarile i completarile ulterioare au fost indeplinite, dupa cum urmeaza: Debitoarea odata cu formularea cererii de deschidere a procedurii si-a manifestat intentia de a-si reorganiza activitatea ; Posibilitatea de reorganizare a activitaii Societaii a fost exprimata de catre administratorul judiciar cu ocazia depunerii Raportului asupra cauzelor si imprejurarilor care au dul la aparitia starii de insolventa . De asemenea administratorul judiciar a precizat cu ocazia primei adunari a creditorilor, in care s-a votat raportul prevazut de art. 59 din Legeanr. 85/2006 faptul ca activitatea Societaii poate fi reorganizata pe baza unui plan raional de activitate i i-a manifestat intenia de a propune un astfel de plan; Tabelul definitiv de creane impotriva Siretul Pascani SA a fost depus la dosar i afiat la data de 14.04.2011, planul fiind propus in interiorul termenului

prevazut de art. 94 lit b din Legea nr. 85 / 2006 ; debitoarea nu a mai fost subiect al procedurii instituite de Legea 85/2006 , nici societatea si nici un membru al organelor de conducere nu a fost condamnat definitiv pentru niciuna dintre infractiunile prevazute la art 94 alin 4 din Legea 85/2006 privind procedura insolventei . Planul prevede ca metoda de reorganizare continuarea activitatii curente in vederea acoperirii pasivului intr-o masura cat mai adecvata . Continuarea activitatii curente se va efectua sub supravegherea creditorilor si a administratorului judiciar care prin intermediul rapoartelor financiare vor cunoaste permenent evolutia societatii si vor putea lua masuri in timp real pentru ameliorarea unor eventuale abateri de la plan . Supravegherea activitatii curente este dublata de necesitatea atingerii unor obiective tinta stabilite prin planul de reorganizare care se refera cel putin la un anumit nivel al gradului de incarcare a capacitatilor de productie , la un anumit nivel al veniturilor si la un cuantum prestabilit al distribuirilor de sume . Planul cupride in principal o restructurare financiara a societatii prin reducerea datoriilor firrmei pana la nivelul posibilitatilor de generare de excedent de numerar (dar nu sub valoarea de lichidare a intreprinderii ) precum si o esalonare a datoriilor ramase pe perioada reorganizarii . In paralel vor fi valorificare activele care nu sunt indispensabile pentru continuarea activitatii . Perspectivele de redresare ale Debitoarei in raport cu posibilitatile si specificul activitatii desfasurate , cu mijloacele financiare disponibile sau care se pot mobiliza si cu cererea pietei fa de oferta de produse . Termenul de executare a Planului este de 3 ani de la data confirmarii acestuia cu posibilitatea de prelungire in conditiile legii . Categoriile de creane defavorizate prin prezentul plan potrivit legii sunt urmatoarele: crentele garantate creane le bugetare creane le chirografare prevazute de art 100 alin 3 lit e Planul mentioneaza despagubirile ce urmeaza sa fie oferite titularilor tuturor categoriilor de creane , in comparatie cu valoarea estimata care ar putea fi primita prin distribuirea in caz de faliment . Categoriile propuse pentru a vota planul de reorganizare potrivit art 100 alin 3 sunt : - Creane le garantate - Creane le bugetare - creane chirografare stabilite conform art. 96 alin 1 - Creane le chirografare

2. Necesitatea procedurii reorganizarii

2.1 Aspectul economic
In plan economic, procedura reorganizarii este un mecanism care permite comerciantului aflat intr-o stare precara din punct de vedere financiar, sa se redreseze i sa-i urmeze comertul. Reorganizarea SC Siretul Pascani SA , inseamna pentru viata economica a mun. Pascani : - mentinerea unui important contribuabil la bugetul local si de stat; - locuri de munca - rulaj prin bancile locale - continuarea colaborarii comerciale cu furnizorii traditionali , atat cei din servicii cat si de produse in interes economic reciproc . - produse autohtone de buna calitate pentru piata romaneasca dar si pentru export

2.2 Aspecte sociale

Reorganizarea societatii SC SIRETUL PASCANI SA i continuarea activitatii sale ii manifesta efectele sociale prin pastrarea salariailor in cadrul societaii i eventual prin angajari suplimentare in perioada imediat urmatoare , in conditiile in care situaia o va cere. Astfel, Societatea ii propune relansarea activitaii de baza incheierii de noi contracte cu marii retaileri, precum i cresterea cotei de piata pe segmentele de perdea si tricot tehnic. In acest sens, in prezent se efectueaza demersuri in vederea creterii cifrei de afaceri a Societaii prin intensificarea demersurilor de marketing pentru identificarea clientilor potentiali , pentru a recastiga piata si increderea partenerilor in produsele Siretul . Prezentul plan de reorganizare este gandit in sensul creari posibilitaii creterii p o n d e r i i salariatilor direct productivi, care au un rol important in procesul de de productie si scaderea numarului celor indirect productiv.

2.3 Avantajele reorganizarii

2.3.1. Premisele reorganizarii SC SIRETUL PASCANI SA
Principalele premise de la care pleaca reorganizarea SC SIRETUL PASCANI SA sunt urmatoarele: Continuitatea activitatii societatii ; Baza materiala de care dispune societatea ii permite acesteia sa-i desfaoare activitatea; Existenta unor active excedentare i n raport cu activitatea de baza a societatii care pot genera sau pot fi sursa alternativa de venituri prin vanzarea acestora; Existena unui personal calificat, cu experiena in domeniul de activitate al Societaii i ataat faa de valorile companiei; Demararea procedurii de reorganizare a societaii, i ncheierea unor noi contracte, vor crea posibilitatea de generare a unor fluxuri de numerar suplimentare ce va permite efectuarea de distribuiri catre creditori. Per a contrario, vanzarea in acest moment al intregului patrimoniu al SC SIRETUL PASCANI SA in cazul falimentului ar reduce ansele de recuperare a creanelor pentru creditori garantai, bugetari i chirografari i ar duce la instrainarea acestui patrimoniu la o valoare inferioara fa de valorea sa reala. Votarea planului i demararea procedurii reorganizarii sunt masuri menite prin finalitatea lor sa satisfaca interesele tuturor creditorilor, atat ale creditorilor garantai, cat i ale celorlalti creditori, precum i interesele debitoarei care ii v a continua activitatea, cu toate consecintele economice i sociale aferente.

2.3.2 Avantaje generale fa de procedura falimentului

Falimentul unei societati situeaza debitoarea i creditorii pe pozitii antagonice, primii urmarind recuperarea integrala a creane i i mpotriva averii debitorului, iar acesta din urma mentinerea intreprinderii in viata comerciala. Daca in cazul falimentului interesele creditorilor exclud posibilitatea salvarii intereselor debitorului, a carui avere este vanduta (lichidata) i n intregime, in cazul reorganizarii cele doua deziderate se cumuleaza, debitorul continuandu-i activitatea, cu consecinta creterii sale economice, iar creditorii profita de pe urma maximizarii valorii averii i a lichiditatilor suplimentare obtinute, realizandu-i in acest fel creane le intr-o proporie superioara decat ceea ce s-ar realiza in ipoteza falimentului. Facand o comparatie i ntre gradul de satisfacere a creanelor i n cadrul celor doua proceduri, aratam ca i n ambele cazuri exista un patrimoniu

vandabil destinat platii pasivului, dar ca in procedura reorganizarii, la lichiditatile obtinute din eventuala vanzare a bunurilor din patrimoniul debitoarei care nu sunt necesare reuitei planului se adauga profitul substantial rezultat din continuarea activitatii debitoarei, toate destinate platii pasivului.

Procesul de reorganizare comporta i alte avantaje:

Continuand activitatea, crete considerabil gradul de vandabilitate al bunurilor de situaia valorificarii patrimoniului unei unei societati active, fa societati moarte, nefunctionale (patrimoniu care, nefolosit, este supus degradarii inevitabile pana la momentul instrainarii); De asemenea, continuarea activitatii marete considerabil ansele ca activul societatii sa fie vandut ca un ansamblu in stare de functionare (ca afacere), chiar in eventualitatea nedorita a deschiderii procedurii de faliment; Societatea are costuri fixe semnificative (utilitati, salarii, impozite, taxe locale etc), cheltuieli care nu pot fi amortizate decat prin desfaurarea activitatii de baza, precum i din obtinerea de venituri i valorificari ale bunurilor dispensabile activitatilor pe care societatea urmeaza a le desfaura. Toate aceste cheltuieli, i n cazul nefericit al falimentului societatii, ar urma sa fie platite prioritar din valoarea bunurilor vandute, conform art 121 pct. 1 din Legea nr. 85/2006 (ca i cheltuieli de conservare i administrare), impietand asupra valorii obtinute din vanzare, i diminuand in mod direct gradul de satisfacere a creanelor creditorilor. Societatea are potential i detine baza materiala necesara, pentru ca, o data cu depairea blocajului In care se afla, sa poata sa-i desfaoare activitatea la o capacitate mai ridicata, mentinand totodata locuri de munca.

2.3.3. Comparatia avantajelor reorganizarii in raport cu valoarea de lichidare a societatii in caz de faliment.
Raportandu-ne, in estimarea valorii de lichidare a activului societatii SC SIRETUL PASCANI SA, la valoarea de evaluare a patrimoniului societatii debitoare, se poate desprinde concluzia ca implementarea cu succes a planului de reorganizare a societatii debitoare va asigura acoperirea creanelor creditorilor intr-o masura mult mai ridicata. In evaluarea realizata de catre societatea de evaluarea angajata i n acest sens s-a urmarit determinarea atat a valorii de piata a activelor societatii debitoare, cat i a valorii de lichidarea a patrimoniului acesteia. In acest sens mentionam faptul ca valoarea de piata este suma estimata pentru care o proprietate va fi schimbata, la data evaluarii, intre un cumparator decis i un vanzator hotarat, intr-o tranzactie cu pret determinat obiectiv, dupa o activitate de marketing

corespunzatoare, in care partile implicate au actionat in cunotinta de cauza, prudent i fara constrangere.
Valorificarea activelor societatii debitoare i ntr-o procedura de faliment se realizeaza in conditii speciale care nu permit obtinerea in schimbul activelor societatii debitoare a valorii de piata a acestora. Pentru corecta evaluare a valorii ce urmeaza a se obtine in procedura de lichidare a activelor societatii debitoare se utilizeaza valoarea de lichidare definita ca suma care ar putea fi primita, in mod rezonabil, din vanzarea unei proprietati, intr-o perioada de timp prea scurta pentru a fi conforma cu perioada de marketing necesara specificata in definiia valorii de piata Conform GN 6 Evaluarea Intreprinderii 5.7.1.1., In lichidari, valoarea multor active necorporale (de exemplu fondul comercial) tinde spre zero, iar valoarea tuturor activelor corporale reflecta circumstantele lichidarii. i cheltuielile asociate cu lichidarea (comisioane pentru vanzari, onorarii, impozite i taxe, alte costuri de inchidere, cheltuielile administrative pe timpul incetarii activitatii i pierderea de valoare a stocurilor) sunt calculate i deduse din valoarea estimata a Intreprinderii. Valoarea de lichidare a activului societatii debitoare stabilita de catre evaluatorul independent i n conformitate cu standardele internationale de evaluare se prezinta dupa cum urmeaza: Valori de lichidare V
lichidare

= 9.729.733 Lei

Se poate desprinde concluzia ca i n ipoteza deschiderii procedurii falimentului fa de societatea debitoare valoarea pe care creditorii acesteia o vor obtine in urma lichidarii patrimoniului acesteia este de 9.729.733 lei Voloarea de lichidare obtinuta i n urma valorificarii activului i n situaia falimentului de 9.729.733 lei nu va putea fi distribuita integral creditorilor inscrii in tabelul definitiv de creane , valoarea acestor distribuiri urmand a fi d i m i n u a t a cu suma de 1.406.615,56 lei reprezentand cheltuieli aferente perioadei de observatie ( taxe , impozite s.a.) , ce se vor adauga creanelor inscrise in tabel (art. 123 pct3) i c u cheltuielile de procedura aferente in suma de 1.167.567,96 lei art. 123 pct 1, art. 121 pct. 1). Diferenta efectiva ramasa de distribuit creditorilor inscrii la masa credala actuala, in cazul falimentului este in suma de 8.562.165,04lei.

Totodata mentionam faptul ca totalul distribuirilor ce urmeaza a se efectua prin programul de plati propus prin prezentul plan sunt i n cuantum de 10.443.323,74 lei, este superioara sumelor achitate in ipoteza falimentului 8.562.165,04 lei. In plus, trebuie sa tinem cont de faptul ca valoarea de 9.729.733 lei obtenabila in cazul valorificarii activelor in situaia de faliment, este o valoare estimata pentru situaia lichidarii tuturor bunurilor din patrimoniu, fara insa a tine cont de costurile de administrare a lichidarii i de perioada de realizare a acestor tranzactii factorul timp putand influenta i n mod semnificativ procesul de plata a creanelor.

2.3.4 Avantaje pentru principalele categorii de creditori

2.3.4.1. Avantaje pentru creditorii garantai

In ceea ce privete creditorii garantai, reprezentati de banci i partial bugetul de stat, implemetarea prezentului plan de reorganizare prezinta beneficii in ceea ce privete gradul de recuperare a creanelor detinute de catre acetia respectiv 100% . In ipoteza deschiderii fa de Societate a procedurii falimentului cu privire la acoperirea creanelor din aceasta categorie exista riscul ncasa rii intr-o perioada mult mai mare a debitelor. Acest risc este generat i n special de lipsa de atractivitate pentru bunurile imobile existente in patrimoniul societatii precum i de criza de lichiditati existenta pe piata financiara generata de actuala criza financiara.

2.3.4.2. Avantaje pentru creditorii bugetari

Procesul de reorganizare ofera un avantaj evident creditorilor bugetari: instituie un regim riguros de control al platilor facute la bugetele de stat ca urmare a derularii activitatii curente. Suma negarantata nu ar beneficia de nici o distribuire in ipoteza falimentului, in timp ce prin plan urmeaza a compensare cu parti din sumele ce le are de ncasa t societatea de la debitorii sai . In ceea ce priveste partea garantata a creanelor bugetare tinem sa mentionam faptul ca, implementarea planului de reorganziare va asigura recuperarea acestei parti a creane i garantate pe perioada planului, in timp ce o ipotetica procedura de faliment ar presupune demersuri suplimentare ce ar necesita o perioada mai lunga pentru distribuiri. Apreciem ca implementarea acestui plan de reorganizare prezinta beneficii p e n t r u c r e d i t o r i i b u g e t a r i , prin posibilitatea acestora de a avea atat pe durata planului de reorganizare cat i ulterior un important contribuabil,

care achitand impozite i taxe aferente activitatii curente intregete resursele financiare publice.

2.3.4.3. Avantaje pentru salariai

Alternativa reorganizarii este singura in care se asigura pastrarea locurilor de munca, pentru o mare parte din ei. Cu privire la pastrarea locurilor de munca a actualilor salariati trebuie mentionat faptul ca i n ipoteza deschiderii procedurii de faliment fa de societate, toti salariatii societatii urmeaza a-i pierde actualele locuri de munca in conditiile in care activitatea curenta a societatii va inceta in cadrul procedurii de faliment. Sub acest aspect, in conditiile in care piata fortei de munca in special cea din orasul Pascani se caracterizeaza cu o supra oferta a fortei de munca raportat la cerere, apreciem ca implementarea planului este de natura a profita creditorilor cu creane salariale. Un alt beneficiu al implementarii planului o reprezinta i posibilitatea de dezvoltarea a unor noi produse si linii de busines prin creare unor noi locuri de munca pe masura ce activitatea societatii urmeaza a se diversifica.

2.3.4.4. Avantaje pentru creditorii chirografari si furnizori

Continuarea activitatii comerciale a Societatii, implica in mod necesar i continuarea colaborarilor cu anumiti creditori chirografari ai Societatii. Cu toate ca prin prezentul plan nu se propun a fi efectuate distribuiri semnificative pentru aceasta categorie de creditori, apreciem ca implementarea acestui plan de reorganizare prezinta beneficii i pentru acei creditori cu care se continua colaborarea. Pentru restul creditorilor chirografari planul prezinta dezavantaje, intrucat acesta categorie nu ar beneficia de distribuiri in caz de faliment.

3. Prezentarea societatii
3.1. Identificarea societatii
Denumire societate Cod fiscal / CUI Cod Registrul Comertului Adresa Localitate Judet Tara Pagina internet

Siretul Pascani SA
1997826 J22/254/1991 PASCANI, jud. IASI, str. Moldovei nr.19 PASCANI IASI ro

www.siretul.ro

10

E-Mail Telefon Fax Domeniu de activitate Cod CAEN (Rev.2)

manager@siretul.ro 0232-762900, 0232-719151 0232-765040 Fabricarea de metraje prin tricotare sau crosetare 1391

3.2. Obiectul de activitate

Codul CAEN sub care isi desfaoara activitatea societatea este 1 3 9 1 Fab ri car ea de

m etr aj e pr i n t ri co tare sau cro setar e

3.3. Structura asociativa. Capitalul social

Valoarea capitalului social: 15.876.083,60 lei Numar actiuni : 158.760.836 Valoare nominala : 0,1000lei Potrivit situatiei furnizate de Depozitarul Central la data deschiderii procedurii insolventei , structura sintetica consolidata a detinatorilor de actiuni SC Siretul Pascani SA se prezinta astfel : actionar SC Scala Real Estate SA SIF Transilvania Brasiv SA SC EuroContinental Invest SRL alti actionari total actiuni procent 52.345.590 32,9714% 17.116.533 10,7813% 17.075.900 10,7557% 72.222.813 45,4916% 158.760.836 100,00%

3.4. Scurt istoric al societatii debitoare

SC SIRETUL PACANI SA este persoana juridica romana, rezultata din Intreprinderea de Tricotaje si Perdele SIRETUL, intreprindere infiinatata in anul 1973. Compania s-a constituit ca societate pe actiuni la finele anului 1990, in baza Hotararii Guvernului Romaniei 1213 din 20.11.1990, avand ca unic actionar statul roman. In anul 1992, 70% din actiunile companiei au fost transmise in proprietatea FPS i 30% in proprietatea FPP II Moldova.

11

In decembrie 1994, a inceput procesul de privatizare prin oferta publica combinata cu metoda MEBO, FPS si FPP II Moldova oferind spre vanzare 255.186 actiuni. Programul Actunilor Salariatilor PRIVSIR, prin contractele 603/1994, 30/1996 si 132/1996, a achizitionat 82,7% din pachetul de actiuni oferit spre vanzare, diferenta de 17,3% fiind cumparata de peste 28.000 de mici actionari romani. Structura actionariatului a inregistrat schimbari semnificative ncepnd cu anul 2004, ca urmare a vanzarii masive a actiunilor detinute de catre angajatii societatii, ceea ce a condus aparitia unui numar de actionari semnificativi, persoane juridice romne, tranzactiile ulterioare generand o concentrare a configuratiei actionariatului si prezenta in structura acestuia, din ianuarie 2007, a unui actionar principal SCALA REALE STATE SA. De la infiintarea sa pana in prezent, SC SIRETUL PACANI SA si-a desfasurat activitatea in conformitate cu dispozitiile legislatiei romane cu privire la societatile comerciale si a actelor constitutve ale societatii. SC SIRETUL PACANI SA este inregistrata la Registrul Comertului judetului Iai sub numarul J22/254/1991, avand cod unic de inregistrare RO1997826. Capitalul subscris era la data de 31.12.2010 de 15.876.083 158.760.836 actiuni, cu o valoare nominala de 0,1000 lei/ actiune. lei divizat in

Actiunile societatii sunt inscrise la cota Bursei de Valori Bucuresti, la categoria aII-a si se tranzactioneaza pe aceasta piata din februarie 1998. Evidenta actiunilor si a actionarilor este tinuta de catre societatea de registru independent SC DEPOZITARUL CENTRAL SA Bucuresti.

3.4.1 Managementul societaii

La data deschiderii procedurii insolventei , Consiliul de Administratie al debitoarei era format din 3 membri, numit la data de 04.06.2010 cu urmatoarea compunenta Popa Constantin Presedinte CA Zamcanu Constantin Antohi Gheorghe

Prin Sentinata Comerciala 854/23.09.2010 , s-a dispus deschiderea procedurii insolventei , societatea a si-a manifestat dorinta de a propune un plan de reorganizare iar potrivit art. 47 din Legae 85/2006 deschiderea procedurii ridica dreptul de administrare numai in situaia in care debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare . La data de 01.11.2010 , a fost convocat AGOA al SC Siretul Pascani SA pentru numirea administratorului special , iar confor Hotararii nr. 130 al AGOA debitoarei a fost

12

numit administrator special SC P&A Recovery Management SRL reprezentata prin Popa Constantin . In prezent echipa de management este compusa din : Popa Constantin Director General Zaharia Catalin Director Economic s-a urmarit optimizarea

Prin formarea acestei echipe de management departamentelor a sarcinilor i responsabilitatilor acestora.

3.5 Principalele cauze care au dus la starea de incetare de plai a debitoarei cauze

In urma analizei facute pe baza situatiilor financiare, a balantelor de verificare, coroborate cu discutiile avute cu reprezentantii debitoarei , adminsitratotul judiciar constata ca societatea incepe sa aiba probleme financiare ncepnd cu anul 2009 . Principalul motiv faptic al rezultatelor nefavorabile ale societatii a fost impactul crizei economice asupra activitatii societatii . Principalele aspecte care au influienta in mod negativ activiattea societatii : Contextul economic nefavorabil existent pe piata pe care activeaza socitatea debitoare, respectiv piata textilelor . Dintre principalele cauze ale reducerii vanzarilor este scaderea puterii de cumparare la nivelul cumparatorilor din Romania. In plus pe langa scaderea volumului comenzilor din partea partenerilor din UE pe fondul crizei financiare internationale , sunt probleme generate de concurentadin partea producatorilor din Asia si in special China . Societatea a acumulat numeroase datorii catre institutiile de credit , gradul de indatorare crescand de-a lungul perioadei analizate . Indatorarea societatii a dus la scaderea considerabila a autonomiei si a stabilitatii financiare a acesteia , dar este un mod consacrat de obtinere a unei sustineri financiare a procesului de productie . De asemenea putem aminti ca si cauze costurile ridicate cu utilitatile , cu materia prima , de asemenea cheltuielile cu forta de munca sunt la un nivel ridicat .

Aspectelor mentionate mai sus , li se adauga unele cauze obiective , printre acestea se numara :

13

 Nivelul scazut de ncasa re a creanelor de la debitorii sociatatii, creane le de ncasa t de la productia vanduta ajungand la peste 360 de zile . Imposibilitatea accesarii de noi credite pentru achizitia de materie prima pentru sustinerea productiei. Diminuarea semnificativa a capitalurilor proprii ca urmare a pierderilor inregistrate de societate , si in consecinta deteriorarea surselor proprii de finantare . Intarzierile la plata datoriilor la bugetul de stat au condus la costuri considerabile cu despagubiri, amenzi si penalitati in aceasta perioada .

4.Starea societatii la data propunerii planului

4.1. Structura actuala managementului
De la deschiderea procedurii de insolven pn n prezent, dreptul de administrare al societii a aparinut administratorului special, sub directa supraveghere a administratorului judiciar. n aceast perioad conducerea activitii curente a societii a fost asigurat de un director general (funcie deinut de administratorul special) i un director economic.

4.2. Structura personalului si organizarea interna

Anterior deschiderii procedurii de insolventa, structura organizatoric a debitoarei ( vezi anexa : Organigrama SC SIRETUL PACANI SA la data de 24.06.2010) era urmtoarea: a) Director General, subordonat direct Consiliului de Administraie i avnd n subordine: - Direcia Economic - Direcia Comercial - Departamentul Producie - Departamentul Resurse Umane

14

- Serviciul Marketing - Serviciul Management Calitate Mediu - Serviciul Mecano Energetic Investiii - Oficiul Juridic - Centrul de Formare Profesional b) Direcia Economic, coordonat de Directorul Economic, format din: - Serviciul Financiar Contabil - Compartimentul Normare Preuri - Serviciul Sisteme Informatice - Compartimentul Aprovizionare Import Export c) Direcia Comercial, coordonat de Directorul Comercial, format din: - Serviciul Desfacere Magazine Depozite - Compartimentul Transporturi d) Departamentul Producie, coordonat de un ef de departament, format din: - Compartimentul Planificare Urmarire Producie - Secia Croit Confecii - Secia Tricotat - Secia Finisaj - Atelier Proiectare Tehnologic Creaie - Secia Tricoturi Tehnice e) Departamentul Resurse Umane, coordonat de un ef de departament, format din: - Biroul Personal - Serviciul intern Situaii de Urgen - Biroul intern SSM - Serviciul Administrativ Paz

15

Pentru fluidizarea fluxului informational i de producie i o mai bun gestiune a resurselor, odat cu ntocmirea prezentului plan s-a procedat la reorganizarea companiei pe centre de profit. Noua structur organizatoric ( vezi anexa , Organigrama SC SIRETUL PACANI SA, din 03.12.2010 ), implementat ncepnd cu anul n curs, este urmtoarea: Director General, direct subordonat Administratorului Special i Administratorului Judiciar i avnd n subordine direcii i departamente structurate pe dou nivele: A. Nivelul Decizional Administrativ, compus din: 1. Direcia Economic, coordonat de Directorul Economic, cuprinznd: - Serviciul Financiar Contabilitate - Serviciul Sisteme Informatice - Birou Normare 2. Departamentul Comercial, coordonat de un ef de departament, format din: - Birou Marketing - Serviciul Desfacere Vnzri - Birou Aprovizionare 3. Departamentul Resurse Umane, coordonat de un ef de departament, format din: - Biroul Personal - Serviciul Privat pentru Situaii de Urgen - Biroul SSM - Serviciul Paz Administrativ 4. Serviciul Management Calitate Mediu 5. Seviciul Mecano Energetic 6. Oficiul Juridic B. Nivelul Executiv Operaional, compus din:

16

1. Departamentul Producie, condus de un ef de departament, care coordoneaz activitatea de producie a celor trei centre de profit constituite corespunztor principalelor linii de produse i proceselor specifice acestora. 2. Centrul de profit I: Perdele Tricoturi, cu urmtoarea structur: 3. 4. Secia Tricotat Secia Finisaj Serviciul Tehnic CP I Serviciul CTC Laborator Serviciul Central Boylere Centrul de profit II: Confecii, cu urmtoarea structur: Secia Confecii Atelier Croit Atelier Creaie Serii Scurte Serviciul Tehnic CP II Auxiliari Confecii Centrul de profit III : Geogrile

Structura personalului si evolutia salariatilor La data ntocmirii prezentului plan, numrul total de angajai era de 341, din care 203 - direct productivi, 42 indirect productivi i TESA producie, 34 TESA i 62 personal auxiliar, repartizai pe compartimente dup cum urmeaz:

Direcia economic 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Director economic Serviciul Financiar - Contabilitate Serviciul Sisteme Informatice Birou Normare Departament Producie ef Departament Producie Birou Planificare Urmrire Producie Secia Tricotat Secia Finisaj Secia Confecii Atelier Croit Atelier Proiectare Tehnologic - Creaie

14 1 7 4 2 239 1 1 32 51 107 15 22

17

13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

Secia geogrile Departament Comercial Birou Marketing Serviciul Desfacere - Vnzri Birou Aprovizionare Departament Resurse Umane ef Departament Resurse Umane Birou Personal Birou SSM Serviciul Privat pentru Situaii de Urgen Paz - Administrativ Serviciul MCM - CTC Serviciul Mecano - Energetic TOTAL GENERAL

10 22 3 18 1 23 1 1 1 5 15 17 26 341

Avnd n vedere numrul mare de personal TESA i indirect productiv raportat la cel direct productiv i ponderea excesiv a cheltuielilor salariale n totalul cheltuielilor, n decursul celor trei ani de reorganizare, se va proceda la restructurarea gradual a acestuia i restabilirea raportului optim cu personalul direct productiv necesar realizrii programului de producie.

Evolutia fondului de salarii brute i a numarului mediu de angajati S C S i r e t u l P a s c a n i S A pe perioada 2006 - 2010 este prezentata in tabelul urmator:

Anul 2006 2007 2008 2009 2010

Fond salarii brute 10.933.450 8.385.578 6.511.385 6.997.872 5.709.046

Nr. mediu angajati 711 501 407 393 362

18

Evolutia numarului mediu de angajati in perioada 2006 2010

800 700 600 500 400 300 200 100 0 2006 2007 2008 2009 2010

Figura 2: Evolutia fondului de salarii brute in perioada 2006 - 2010

Evolutia fondului de salarii

Salariul mediu brut lunar in 2010, pana la data evaluarii a avut urmatoarea evolutie:

19

Salariul Salariul Salariul Numar Fond brut brut brut salariati/luna salarii minim maxim mediu brute/luna Ianuarie 879 5.000 1.066,17 381 406.210,77 Februarie 774 5.000 1.067,41 381 406.683,21 Martie 987 5.000 1.157,86 380 439.986,80 Aprilie 750 5.000 990,32 379 375.331,28 Mai 750 5.000 954,03 381 363.485,43 Iunie 941 5.000 1.292,16 376 485.852,16 Iulie 932 5.000 1.065,80 377 401.806,60 August 909 5.000 1.106,89 356 394.052,84 Septembrie 907 5.000 1.103,20 353 389.429,60 Octombrie 835 5.000 1.126,26 354 398.696,04 Noiembrie 744 5.000 1.110,53 353 392.017,09 Decembrie 974 5.000 1.065,20 352 374.950,40 Salariul mediu brut 2010 = 1.092,15 Lei
Tabelul 2: Evolutia salariului mediu brut in anul 2010

Luna

Structura salariatilor dupa rolul pe care il indeplinesc in cadrul procesului de productie , direct si indirect productivi : Tesa Direct Indirecti Tesa crestere Productie productivi productivi Administratie copil total numar 27 195 15 96 8 341 procent 7,92% 57,18% 4,40% 28,15% 2,35% Personalul care participa direct la procesul de productie este de 69,42% , restul de 30,58% fiind reprezentat de personalul administrativ

20

4.2.1. Organizarea intreprinderii

SC SIRETUL PASCANI SA are o organizare specifica unei intreprinderi textile cu flux integrat de productie, reunind un numar departamente si servicii care asigura desfasurarea activitatii societatii, de la stadiul aprovizionarii cu materii prime pana la cel al desfacerii produselor finite. Pentru crearea premizelor organizatorice necesare atingerii obiectivului propus de relansare i rentabilizare a activitatii se propune organizarea societatii pe centre de profit

4.2.2 Descrierea activitaii societaii

SC SIRETUL PASCANI SA dispune de flux integrat de producie pentru textile realizate prin tehnologia de tricotare din urzeal, din fire de poliester sau poliamid, reunind un numr departamente si servicii care asigur desfurarea activitii societii de la stadiul aprovizionrii cu materii prime pn la cel al desfacerii produselor finite. Producia de tradiie a companiei este centrat pe trei linii principale de produse:

perdele jacquard, tricoturi i confecii din tricot. Utilajele destinate acestei producii sunt,
preponderent, de mare productivitate, achiziionate in perioada 1992-2006. Sectorul de confecii realizeaz att confecii integrate, pe baza tricoturilor din producia proprie, ct i confecii din materiale subiri i medii n sistem lohn. Sectorul finisaj presteaz i servicii de vopsire finisare materiale textile pentru teri SC SIRETUL PACANI SA livreaz produsele sale tradiionale att pe piaa intern ct i la export. Creterea alarmant a competitivitii pe piaa textilelor convenionale a reorientat investiiile din ultimii ani ctre asimilarea n fabricaie a textilelor tehnice, mai profitabile i mai puin dependente de fluctuaiile modei. La sfritul anului 2008, firma a achiziionat o linie tehnologic de fabricaie a geogrilelor tricoturi tehnice cu aplicaii n construciile de drumuri i ci ferate i n domeniul mbuntirilor funciare. Capacitile de producie permit realizarea unei producii lunare maxime de: 50.000 70.000 piese confecii 200.000 mp perdele 150.000 mp tricoturi 100.000 mp geogrile

Portofoliul de produse:

Perdele i decoraiuni tex tile: perdele jacquard metraj, panouri jacquard pret
a poser, benzi decorative jacquard, fee de mas i mileuri, perdele mayer, reele de protecie mpotriva insectelor, dantele benzi i metraj.

21

Confecii: echipament sport i fitness, costume de baie, lenjerie de dam i mbrcminte de interior, saci pentru splre sau vopsire articole textile. Tricoturi: tricoturi scmate i satinate, tricoturi mesh, tricoturi elastice, tapierie auto. Geogrile: GridBit i GridPlast geogrile uniaxiale i biaxiale din fire poliesterice de nalt tenacitate stabilizate prin impregnare cu Bitum sau PVC.
Certificri: Implementarea Sistemului de Management al Calitii i Mediului n conformitate cu cerinele standardelor SR EN ISO 9001:2008 i SR EN ISO 14001:2005 au creat cadrul pentru desfurarea procesual a activitii organizaionale n condiii de control i reducere a impactului produciei asupra polurii mediului nconjurtor. Pentru linia de produse destinate lucrrilor de construcie i reabilitare de drumuri (geogrile), SIRETUL PACANI SA a obinut Certificatul pentru Controlul Produciei n fabric, care atest fabricarea unor produse corespunztoare standardelor europene n domeniu i permite comercializarea acestora n cadrul Uniunii Europene. Dotarea tehnic: Principalele utilaje din dotarea tehnic a SC SIRETULPASCANI SA sunt menionate n tabelul urmtor: Secia TRICOTAT Tipul utilajelor
Urzitoare secionale tip DS 21/30 Maini electronice jacquard RJSC 4F NE,14E si 18E Maini de tricotat RASCHEL,18E Maini de tricotat RASCHEL,18E Maini electronice tip HKS, 28E Maini electronice LIBA, 32E Rama termofixat BRUKNER 2 4 6 2 1 1 1 1 1 2 8

FINISAJ

Rama termofixat 5 cmpuri Aparat de vopsit THIES Aparat de vopsit THEN Aparat vopsit ALFIT 30

22

Rampa de control i metrat Maina metrat dublat rolat Maina de scamosasat Maina de imprimat STORK Maina de laminat cu flacara Sistem de proiectare croit GERBER Maina de pnuit GERBER

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 243 6 1 1 1

CONFECII
Cutter GT 5250 GERBER Maina de matlasat DELMAN Maina de brodat cu 10 capete PFAFF Maini de cusut JUKI, GARUDAN, SIRUBA, EMERY,BROTHER Prese de clcat profesionale

GEOGRILE

Urzitor secional de vitez mare tip 23 ME 560PT Main de tricotat din urzeal COPCENTRA HS-2 ST, E12 Main de peliculizat ONTEC

Conjunctura defavorabil din ultimii ani de pe piaa textilelor, agravat de criza economic global, a afectat negativ activitatea economico financiar a firmei, SC SIRETULPASCANI SA diminundu-i constant cifra de afaceri in ultimii cinci ani. Efortul financiar major implicat de implementarea noii investiii a agravat dificultile economico-financiare ale firmei, conducnd la deschiderea procedurii de insolven, n luna septembrie 2010

4.4. Pasivul societatii

In urma depunerii declaratiilor de creane la dosarul cauzei administratorul judiciar a procedat la verificarea declaratiilor de creane formulate i mpotriva societatii debitoare. Ca i consecinta a acestui demers a fost Intocmit tabelul preliminar de

23

creane , cuprinzand creane le existente Impotriva societatii debitoare, astfel cum acestea au fost admise de catre administratorul judiciar. Tabelul preliminar de creane 2011 . a fost definitivat s i a f i s a t l a d a t a d e 1 4 0 4

Mentionam faptul ca inscrierea in tabelul preliminar a creanelor garantate s-a efectuat la valoarea totala a creane i declarate i n mod provizoriu pana la data finalizarii raportului de evaluare a garantiilor constituite de catre societaea debitoare i n favoarea creditorilor garantai. Dupa finalizarea acestui raport de evaluare, in conformitate cu prevederile art. 41 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, s-a procedat la inscrierea in tabelul definitiv de creane a creanelor garantate la valoarea de evaluare a acestor garantii fara ca valoarea i nscrisa a creane i sa depaeasca valoarea totala a creane i.

Principalele categorii de creane inscrise in tabelul definitiv, dupa evaluare de creane sunt: 1. 2. 3. Creane le garantate in cuantum de 8.941.782 lei; Creane le bugetare in cuantum de 1.909.761,19 lei; Creane le chirografare In cuantum de 786.222,39lei;

Totalul pasivului astfel cum acesta figureaza inscris in tabelul definitiv de creane este de 11.642.325,96 l ei

Situaia creditorilor insrii in tabelul definitiv de creane este urmatoarea:

Creditor Banca Romana pentru Dezvoltare - GSG Banca Comerciala Roamna Directia Generala a Finantelor Publice Iasi Primaria mun Pascani Total Categorie Creane Bugetare conf art. 123 pct 4 Directia Generala a Finantelor Publice Iasi Primaria mun Pascani

adresa iasi , str. A Panu, nr. 1B-2A Bucuresti , Bd Regina Elisabeta nr 5 Iasi, str. A Panu nr. 26 Pascani, str. Stefan Cel Mare si Sfant, bl D1

creana acceptata 6.548.688,59 1.967.676,86 378.224,00 47.193,14 8.941.782,59

Creana garantata conf art 121 alin 1 pct 2

Iasi, str. A Panu nr. 26 Pascani, str. Stefan Cel Mare si Sfant, bl D1

1.876.029,00 29.935,34

24

ISCIR Iasi AN Papele Romane Total Categorie

Iasi, str. Gheorghe Asachi, nr. 2 Bacau str. Cuza Voda nr. 1

2.740,00 1.056,85 1.909.761,19

Creane chirografare conf art. 123 pct 7 din Legea 85/2006 Clariant SE PPH Legs ltd Korteks Mensucat Sanayi Ticaret A.S. Clariant International AG E-ON Moldova Furnizare CLM Directia Apa Canal Euroticket Company SRL Mercor Fire Protection Systems C Av. Tudorache Dan Constantin Tyamex Com Super Tex SRL Transtitanic SRL Compact RB Com Bursa de Valori Bucuresti RCS&RDS SA Focus Grup SRL Romtelecom SA C Av. Gheorghe Eva Romana PFA Chiteala Teodora Avramia Yarnea SRL CCI Romana -Germana RAGCL Pascani Util SPC Pasmatex SA SC Resonance Distribution SRL Cheque Dejeuner Romania srl Total Categorie Total Creane av Prichici Emilian - Bacau ul Zgierska 48/52 oras Alezandrow Lodzki Sanayi Sari cad Nr3 Bursa Turcia av Prichici Emilian - Bacau str. Stefan cel Mare , nr. 22 Bacau Pascani, str. Moldovei, nr. 33 av Aioanei C-tin - Bucuresti av Alexe & Hristodorof - Bucuresti Iasi, b-dul Independentei 25 Iasi Pascani, str. Horia nr. 8 Baia Mare , aleea Zambilei nr. 4 Huedin , piata Republicii nr. 42-48 Bucuresti, b-dul Metalurgiei , nr 83 SCA Tuca Zbarcea si asociatii , Bucuresti Bucuresti, str. Staicovici nr. 75 Iasi, str. N. Costin, nr. 19 Suceava , str. N Balcescu, nr. 6 d-dul T. Vladimirescu , nr. 18 Iasi, str. N Iorga , nr. 1 Savinesti , str. Zinei nr. 1 Bucuresti , str. Culcerului , nr. 35 str. Moldovei nr. 21 Pascani Giurgiu , sos Prieteniei nr. 2 Timisoara , str. Jiului C Av Croitoru Daniela Ioana , Iasi Bucuresti, sos. Dudesti-Pantelimon nr.42, 2.028,55 91.710,45 48.855,05 48.163,97 225.635,24 128.114,97 126.122,79 8290,29 7435 6466,8 6261,42 6080,84 4304,02 3786 2773,2 2000 2397,1 2165,16 2042 1667,31 1000 577,8 560,91 549,04 521,16 56.713,32 786.222,39 11.642.325,96

25

5. Prezentarea pieei careia i se adreseaza societatea

5.1 Prezentarea principalelor caracteristici ale pieei. Marimea pieei
Destinaia produselor Tipul produciei perdele, dantele decorauni textile tricoturi tapierie auto confecii integrate confecii n sistem lohn tricoturi pentru utilizatori industriali din: industria mobilei, industria auto, textile medicale tricoturi pentru construcii rutiere i feroviare i mbuntiri funciare: geogrile

Dup tipul pieei de destinaie, producia SC SIRETUL PASCANI SA poate fi structurat astfel:

Piaa textilelor de larg consum

Piaa textilelor tehnice

Conjuctura pe pia prezint caracteristici diferite pentru cele dou tipuri de textile:

5.1.1. Piaa textilelor de larg consum

Liberalizarea cotelor de import, la nceputul anului 2005 a bulversat piaa mondial a textilelor de larg consum, amplificnd excesiv nivelul concurenei i declansand declinul industriei romnesti de profil, prea puin pregatit s fac fa competiiei prin pre, practicat de productorii asiatici. Criza financiar global a acutizat starea de incertitudine n rndul producatorilor romni, industria textil fiind printre sectoarele cele mai marcate de efectele acesteia asupra climatului economico - social intern. Pe o pia local invadat de importuri asiatice ieftine i textile second-hand, deteriorarea nivelului de trai al populaiei, n ansamblul ei, a produs o scdere semnificativ a cererii pentru toate tipurile de textile de larg consum. Pe plan european, studiile realizate n diferitele domenii ale industriei textile din multe ri industrializate arat c, fabricarea textilelor de larg consum a devenit extrem de competitiv, deseori neviabil, producia deplasndu-se continuu ctre ri cu for de munc ct mai ieftin, de regul din afara UE.

26

Exportatorilor romni, pentru care Uniunea European era piaa tradiional, le este din ce n ce mai greu s-i pstreze aceasta pia de desfacere. Exporturile de textile s-au redus la jumatate n ultimii cinci ani, trendul fiind n continuare descendent. n acest context, cererea pieei pentru produsele tradiionale ale SC SIRETUL PASCANI SA perdelele, tapieria auto i cea mai mare parte a produselor din gama confeciilor - s-a diminuat continuu incepnd cu 2005.

5.1.2

Evoluia vnzrilor de produse n ultimii 5 ani

Pe grupe de produse, o prezentarea succint a acestei evoluii, marcheaz ca elemente relevante urmatoarele: 1. Perdele i decoraiuni tex tile SC SIRETUL PASCANI SA a fost liderul pietei interne pn n 2005, rezistnd att concurenei interne ( NGM Leonard ), ct i importurilor de produse similare, datorit calitii, recunoscute de clieni, a produselor din oferta firmei. Cererea a sczut o dat cu ptrunderea masiv pe pia a perdelelor esute aflate n noile tendine ale modei - i adoptarea, mai ales n rndul populaiei tinere, a unui stil modernist n decoraiunile interioare : jaluzele verticale de tip funcional sau chiar lipsa perdelelor i a draperiilor. Vnzarile ctre piaa autohton reprezint n prezent cca. 50% din valoarea anului 2006, iar exporturile, care atingeau pn la 30% din volumul produciei de perdele, au devenit nesemnificative.
Evoluia vnzrilor de perdele 2006 - 2010 8.000.000 7.000.000 6.000.000 5.000.000 4.000.000 3.000.000 2.000.000 1.000.000 0 2006 2007 2008 Anul
Vnzri intern Vnzri export Total vnzri perdele

Lei

2009

2010

[Lei]

27

Anul Vnzri perdele intern Vnzri perdele export Total vnzri perdele

2006 5,721,078 1,880,080 7,601,158

2007 5,569,772 1,159,272 6,729,044

2008 5,415,887 528,271 5,994,158

2009 4,049,909 44,19 4,094,109

2010 2,709,242 152,21 2,861,462

Not: Valorile nu conin TVA

2. Tricoturi i tapierie auto Dup anul 2005, firma a ntrerupt colaborarea cu pricipalii clieni pentru tapierie auto marii productori din industria auto local: DACIA RENAULT si DAEWO AUTOMOBILE care i-au schimbat furnizorii la preluarea de ctre noii proprietarii - i ARO intrat n faliment. Firma a pierdut i o mare parte dintre clienii mici producatori de huse auto, dintre care unii i-au schimbat profilul de activitate, iar alii au ales produsele de import,mai ieftine sau nou intrate in mod: tricoturi sau esturi pluate, piele sau nlocuitori, tricoturi tridimensionale. n prezent, cererea pe aceasta grupa de produse se situeaz valoric la o medie lunar 100.000 Lei i este format din: 1. tricoturi pentru productori de mbracminte 2. tricoturi pentru steaguri i suporturi publicitare 3. tapierie auto 4. tricoturi scmosate pentru ncaltaminte de cas export Republica Moldova

Evoluia vnzrilor de tricot 2006 - 2010 6.000.000 5.000.000 4.000.000

Lei

3.000.000 2.000.000 1.000.000 0 2006 2007 2008 Anul

Vnzri intern Vnzri export Total vnzri tricot

2009

2010

28

[Lei] Anul Vnzri tricot intern Vnzri tricot export Total vnzri tricot
Not: Valorile nu conin TVA

2006 4,763,827 157,213 4,921,040

2007 2,891,007 164,232 3,055,239

2008 1,768,353 86,705 1,855,058

2009 1,125,516 247,662 1,373,178

2010 1,136,237 283,511 1,419,748

3. Confecii integrate i n sistem lohn Pe baza tricoturilor din producia proprie, firma a dezvoltat un portofoliu diversificat de confecii integrate din gama: lenjerie pentru femei, mbracaminte de carnaval si articole sport, producie exportata, pn n anul 2005, n proportie de peste 80%, n ri ale UE ( UK, Frana, Germania, Italia, Olanda, Suedia, Belgia) i SUA. Presiunea pe meninerea unor preuri ct mai sczute a dus la scderea puternic a profitabilitii produselor, comenzile de export avnd n prezent un volum redus. Oferta de confetii a firmei are la baz tricoturi de poliamid i poliester, din ce in ce mai puin agreate de consumatori n ultimii ani, preferinele acestora fiind net orientate ctre produse din fire naturale sau amestecuri cu fire naturale. n profida eforturilor fcute pentru mbuntirea design-ului i promovrii produselor, cea mai mare parte a ofertei actuale, dei superioar calitativ i estetic ofertelor similare din import China sau Turcia, este perceput de consumatorii interni n vecintatea acestora i considerat ca necompetitiv din punct de vedere al preurilor. Reducerea preurilor pn la un nivel de competitivitate cu aceste produse nu permite fabricarea lor n condiii de profit. Din acest motiv, capacitile de producie din croit - confecii au fost dirijate preponderent, n ultimii trei ani, spre producia de lohn.

[Lei] Anul Intern Export Confecii lohn Total vnzri confecii

Not: Valorile nu conin TVA

2006 1,203,686 6,860,404 207,034 8,271,124

2007 1,294,822 4,687,575 366,721 6,349,118

2008 1,305,012 4,195,238 761,782 6,262,032

2009 991,736 3,258,199 909,629 5,159,564

2010 521,882 946,538 1,673,457 3,141,877

29

Evoluia vnzrilor de confecii 2006 - 2010 9.000.000 8.000.000 7.000.000 6.000.000 5.000.000

Lei

4.000.000 3.000.000 2.000.000 1.000.000 0 2006 2007 2008 Anul

Vnzri lohn

2009

2010

Vnzri intern

Vnzri export

Total vnzri confecii

5.1.3 Evoluia vnzrilor de geogrile n perioada 2009 2010

Investiia fcut de SC SIRETUL PACANI SA pentru implementarea tehnologiei de fabricaie a geogrilelor nu a avut, pe fondul declanrii i agravrii crizei economice, evoluia scontat de managementul societii la momentul adoptrii acesteia ca soluie de rentabilizare a activitii firmei. Pentru implementarea noii tehnologii societatea a contractat, la sfritul anului 2008, un mprumut n valoare de 1.300.000 Euro, precum i deschiderea unei linii de credit n valoare de 300.000 Euro. Punerea n funciune a investiiei a fost fcut la data de 22.09.2009, iar Certificatul pentru Controlul Produciei n fabric, care s permit ofertarea n cadrul Uniunii Europene, a fost obinut n luna iulie 2009. Necesitatea parcurgerii acestor pai a ntrziat valorificarea produselor n anul 2009 i a dus la neachitatea ratelor mprumutului contractat. Evoluia ulterioar a pieei textilelor tehnice i statutul de juctor nou pe aceast pia al firmei SIRETUL au defavorizat, n profida eforturilor pe care s-au fcut pn n prezent, atingerea unui nivel al vnzrilor de geogrile care s asigure posibilitatea returnrii mprumutului contractat.

30

Evoluia vnzrilor de geogrile 2009 - 2010 400.000 350.000 300.000 250.000 200.000 150.000 100.000 50.000 0 2009 2010
[Lei] Anul Total vnzri geogrile
Not: Valorile nu conin TVA

Lei

2009 178,127

2010 376,185

5.2 Prezentarea previziunilor privind piaa careia i se adreseaza societatea

5.2.1 Piaa produselor tradiionale ale firmei
Perdele i decoraiuni textile Pe lng atuul preului accesibil pentru o calitate recunoscut i apreciat de consumatorii din piaa int familii cu venituri mici i medii - perdeaua jacquard din oferta firmei prezint, fa de produsele alternative, avantajul ntreinerii cu uurin. Ca urmare, dei vnzrile au sczut o dat cu ptrunderea pe pia a perdelelelor de mtase i jaluzelelor verticale, se poate previziona c, n codiiile redresrii nivelului de trai al populaiei autohtone i a unei oferte acordate permanent la cererea pieei, volumul vnzrilor se va menine n anii urmtori la o medie lunar de cca.100.000 mp. Tricoturi i tapierie auto Tendinele n tapierie pentru auto sau industria mobilei sunt n continuare pe esturi, piele natural i piele sintetic i, n consecin, nu se poate previziona o cretere a cererii de tapierie auto producie SIRETUL.

31

Firma va exploata posibilitile de valorificare a tricoturilor cu utilizatori industriali i alte destinaii independente de fluctuaiile modei o pia cu potenial n cretere att pe plan intern, ct pe cel european. Oferta firmei pe aceste produse cuprinde: - cptueli i tricoturi scmoate i tricoturilor mesh cu utilizatori in industria de confecii i inclminte - plase pentru saci vopsire i splare - stofe de retragere pentru industria mobilei - dosuri pentru huse auto - plase pentru protecia culturilor - benzi tricotate cu utilizare n domeniul textilelor medicale Articole sport, fitness, costume de baie, mbrcminte de interior Piaa pentru aceste produse este extrem de competitiv iar trendul este pe produse din fire naturale sau materiale hi-tech. Cele mai recente date statistice relev c oferta este asigurat n proporie de aproape 90% prin importuri de produse asiatice ieftine i doar 10% prin produsele autohtone i cele de calitate deosebit ale mrcilor occidentale. ntruct confeciile integrate ale firmei, care au la baza tricoturile actuale, au o cerere destul de redus, capacitile de producie vor fi dirijate n urmtoarea perioad preponderent pe producia de lohn.

5.2.2 Piaa textilelor tehnice

Dei pe plan mondial industria textilelor de larg consum este n recesiune, producia de articole tehnice textile se afl ntr-o continu cretere. Textilele sau compozitele pe baz de textile nlocuiesc multe din materialele tradiionale utilizate n construcii, industrie, marin, aeronautic, securitate i aprare, tehnologii energetice i de mediu. Textilele tehnice reprezint n prezent 50% din totalul produciei textile din: Germania, Belgia si rile Nordice, atingnd procente semnificative i n ri care dein capaciti de producie importante pentru textilele de larg consum, cum ar fi: Italia, Frana, Spania i Portugalia. Se estimeaz c, n viitor, textilele tehnice vor ocupa pn la 60% din piaa textilelor. Producia global de textile tehnice este repartizat astfel: 38% - Japonia, 28% SUA, 21% - Europa (Franta, Germania, Anglia, Italia).

32

0,66 0,88 0,99 1,1 2,2 2,64 0,77 0,55 0,44 3,63 3,19

10

11

1 - Vehicule/Transport 2 - Utilizare industriala 3 - Mobila 4 - Utilizare medicala 5 Confectii 6 Constructii 7 - Agricultura 8 Ambalaj 9 - Protectie 10 - Lucrari geologice 11 Sport/Timp liber

Producia i piaa textilelor tehnice prezint anumite caracteristici, care, prin comparaie cu cele ale textilelor de larg consum, constituie argumente n sprijinul investiiilor pe aceast pia:
TEXTILE DE LARG CONSUM se realizeaz cu o manoper n continu cretere scderea continu a profitabilitii canale de distribuie complexe i costisitoare destinaii extrem de reduse cerere puternic influenat de mod pia nesigur i fluctuant concuren excesiv TEXTILE TEHNICE produse hi-tech care nglobeaz o manoper redus marje de profit avantajoase segmente de pia concentrate flexibile din punct de vedere al destinaiei cerere dictat de nevoie pia cu structur rigid dar stabil numrul de productori relativ redus producie i consum n continu cretere

producia se deplaseaz continuu ctre ri cu for de munc ieftin

Planul Naional de Dezvoltare 2007-2013 traseaz strategia de dezvoltare a Romniei n vederea reducerii ct mai rapide a decalajelor existente fa de UE, pentru toate domeniile de activitate Una dintre cele 6 prioriti naionale de dezvoltare pentru perioada 2007-2013 o constituie dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de transport , transeuropene si a retelelor de legatura prin modernizarea si constructia de infrastructuri rutiere feroviare si aeroportuare trans-europene , dar si modernzarea si constructia retelelor de legatura la TEN-T, o atentie deosebita va fi acordata dezvoltarii de proiecte pe cridorul IV paneuropean . O aplta prioritate o constituie modernizarea si dezvoltarea

33

infrastructurii de transport de interes national , prin modernizarea si constructia de infrastructuri rutiere . (conform PND 2007-2013 si PNDI, demarat de MDRT) Alinierea la standardele europene n construcia i/sau reabilitarea infrastructurilor rutiere i feroviare, implic lansarea unui volum major de lucrri de modernizare i/sau reabilitare a structurilor existente, genernd un potenial de dezvoltare uria pentru piaa geosinteticelor i, n particular, a geogrilelor, utilizate pe scar larg n aceste domenii.

In cazul construciei de drumuri i autostrzi, necesarul de geogrile pentru armarea unui segment de 25 km, cu lime de 35m, n funcie de calitatea pmntului i nlimea rambleului, este de 1 pn la 3 milioame metri ptrai ( informaie furnizat de firma de consultan pentru lucrri de drumuri SEARCH CORPORATION/PRIMA CONS GROUP SRL CLUJ).
Geogrilele existente n prezent pe piaa intern sunt geogrile esute provenite din importuri UE sau USA, SIRETUL PACANI SA fiind, n prezent, singurul productor romn de geogrile.

5.3 Prezentarea principalilor competitori i a poziiei societaii faa de acetia

A Perdele 1. Concuren pe produse similare: a) NGM LEONARD SRL Pacani: capaciti de producie similare cu ale firmei SIRETUL reea de distribuie proprie preuri relativ echivalente cu ale firmei SIRETUL practic o concuren acerb i adesea neloial

b) Impoturi China i Turcia - calitate mai sczut - preuri cu 30 50 % mai mici - perdeaua chinezeasc se achiziioneaz din complexele comerciale Europa sau Dragonul Rou - firmele turceti fac distribuie direct 2. Concuren pe produse alternative: a) Importuri India, China, Turcia de perdele tip mtase

34

b) -

preuri relativ accesibile calitate medie diversitate mare de contexturi Importuri Italia, Spania, Germania calitate foarte bun preuri ridicate design modernist

Principalul dezavantaj al perdelelor de mtase este ntreinerea lor costisitoare c) Jaluzelele verticale impactul iniial produs de apariia acestor articole moderniste n sfera decoraiunilor interioare s-a atenuat mult n ultimii ani, consumatorii manifestndu-i preferina net pentru perdele n decorarea locuinelor. Articole sport i fitness Importuri de articole similare din China, Turcia sau Bulgaria, cu preuri mult mai mici, deoarece se comercializeaz n mare parte fraudulos sau sunt contrafaceri ale produselor cu mrci cunoscute. Acestea se adreseaz populaiei pentru care preul este cel important criteriu n achiziioarea produselor i care reprezint, n prezent, cea mai mare parte a consumatorilor interni. Mrci notorii : Adidas, Nike, Lotto etc., comercializate n supermarketuri i magazine cu profil sport. Cea mai mare parte a ofertei este dat de produse din bumbac sau produse din fire sintetice cu caracteristici de purtabilitate i tueu mbuntite. Comercializate la preuri ridicate, produsele de marc vizeaz mai ales consumatorii cu venituri peste medie, pentru care notorietatea mrcii primeaz n decizia de cumprare. Produse din fire naturale ale productorilor romni (Privex- Suceava, Ema Piatra Neam ), cu preuri accesibile, agreate de consumatorii interni cu venituri medii n principal datorit compoziiei fibroase. Mrci romneti de prestigiu ( GoTech, Aya Sport etc.), a cror ofert se adreseaz consumatorilor cu venituri peste medie, n special tinerilor, Tricoturi i tapierie auto Firma este singurul productor romn de tricoturi, produsele concurente similare sau alternative provenind din importuri: - tricoturi din fire poliesterice sau poliamidice, cu preuri foarte mici import Asia - tricoturi din fire sintetice cu proprieti imbuntite prin tratamente hi-tech - tricoturi din bumbac sau viscoz

35

esturi, piele sintetic sau piele natural pentru tapierie auto sau tapierie de mobil Concurena pe geogrile este dat de produsele similare ale productorilor europeni de geosintetice. Geogrilele comercializate n Romnia, de provenien UE, sunt de tipul geogrile extrudate din polipropilen de nalt densitate ( TENSAR - UK) sau geogrile esute din PES/PVC ( TENCATE Austria, HUESKER Germania, Kordarna Cehia, REHAU - Germania). Geogrilele importate sunt comercializate prin intermediul dealeri-lor de pe piaa materialelor de construcii, dintre care,cei mai cunoscui sunt: PRODUCTOR TENSAR UK KORDARNA Cehia RAVAGO Austria HUESKER Germania REHAU Germania TENCATE Austria Tipul geogrilelor comercilizate Geogrile extrudate Geogrile esute Geogrile extrudate i tricotate Geogrile esute i tricotate Geogrile esute i tricotate Geogrile esute i tricotate Geogrile extrudate i tricotate

DISTRIBUITOR IRIDEX SRL Bucureti GEOCONS TRADING SRL Bucureti B2B CONSPROD SRL Bucureti ROMPOLYKEM SRL Bucureti STEFI PRIMEX SRL Bucureti RDT CAPITAL SRL Bucureti TENCATE SRL Bucureti

Utilizarea, n prezent, a metodei de calcul a costului de producie face inoperant abordarea unei politici de pre care s asigure profitabilitatea n codiiile att ale unei flexibiliti n stabilirea difereniat a preurilori, ct i ale competitivitii pe acest criteriu a ofertei firmei. Presiunea puternic pe meninerea preurilor la un nivel ct mai sczut exercitat de clieni, pe fondul scumpirii materiilor prime i utilitilor, limiteaz posibilitatea acordrii de discounturi i promoii ca instrument de promovare a produselor i stimulare a vnzrilor. n acest context, multe dintre produsele tradiionale ale firmei au fost practic eliminate din competiie de importurile asiatice de produse similare, firma confruntnduse n prezent cu dificulti serioase n gsirea unor comenzi profitabile.

5.4 Prezentarea politicii de preuri

36

De aceea, o dat cu reorganizarea produciei pe centre de profit, se are n vedere elaborarea unei strategii bazate pe metoda costului direct, ceea ce va permite o mai bun corelare n stabilirea preului cu triada de factori cost cerere concuren.

5.5 Prezentarea principalilor parteneri comerciali ai societaii

In prezent clientii comerciali ai Siretul Pascani SA sunt formati ndin clientii pentru care se executa prestari servicii de vopsire , productie de tricot tehnioc , de geogrile , perdea si lohn pentru confectii . Anul 2010 nu a fost un an favorabil societatii ,datorita faptului ca din lipsa de materii prime nu am mai putut onora comenzile la termenele contractuale, clientii fiind nevoiti sa gaseasca alternative . Lei Numele firmei VASY&KASY SRL SPUMOTIM SA SERVIMPEX SRL ROMPOLYKEM SRL ARAMIS INVEST SRL CONSTRUCTII FEROVIARE MOLDOVA SA FILOBRANCA EASTERN EUROPE SRL EUROCONF IMPEX SRL MARTELLI EUROPE SRL ADESGO SA SELGROS CASH & CARRY SRL SIGMA CONFORT GRUP SRL BUSI SRL IASI TEXAROM Frana SERVIMPEX Frana ElLIANE Frana DENELLI UK OTTO Germania ENGELVAART Olanda APPLEGREEN UK EUROPE HEALTH Olanda FARRIS Italia Produse contractate Perdele,tricot Tricot Confecii Geogrile Tricot Geogrile Confecii lohn Confecii lohn Tricot Saci Cofecii Tricot Tricot Articole de lenjerie pentru femei Cifra de afaceri 2010 616.004 446.576 305.816 301.447 294.839 106.676 103.651 80.080 78.653 75.941 60.163 56.542 52.388 297.890 246.950 146.210 130.980 77.048 11.690 11.600 11.610 148.875

Saci pentru splat Dantel

37

Diverse firme R. Moldova BENETTON Ungaria PENTEX Anglia RUBIES Germania

Tricot pentru nclminte de cas Confecii lohn

294.330 1.699.900 89.780 13.100

6. Analiza situaiei economico financiare

6.1 Analiza patrimoniului societaii deditoare

Ne vom referi, n cele ce urmeaz, la situaia societii la momentul premergtor intrrii n insolven, respectiv, la analiza situaiei financiare a societii n baza balanei de verificare contabil aferent lunii decembrie 2010. Pentru a reflecta o imagine ct mai clar asupra activitii acesteia n ultimii cinci ani, analiza efectuat acoper situaia patrimoniului debitoarei, ratele de structur ale activului i capitalurilor proprii i datoriile societii: Evolutia activelor
Denumire indicator Imobilizri necorporale Imobilizri corporale Imobilizri financiare ACTIVE IMOBILIZATE Stocuri Avansuri acordate Clieni Ajustari privind deprecierea creanelor clienti Efecte de ncasat Alte active curente Disponibiliti bneti ACTIVE CIRCULANTE Cheltuieli n avans TOTAL ACTIV
*Sursa: evidenele contabile ale societaii

Lei 2006 10.210 12.253.050 344.930 12.608.190 5.397.109 27.024 3.434.119 0 2.329.733 343.787 526.817 12.058.589 0 24.666.779 2007 10.210 9.058.421 10.000 9.078.631 3.467.534 34.698 3.097.561 -856.365 2.112.860 7.171.126 1.079.017 16.106.431 4.203 25.189.265 2008 146.094 9.989.299 52.622 10.188.015 4.435.205 0 3.308.082 -852.155 9.017.596 103.262 193.843 16.205.833 0 26.393.848 2009 148.871 20.743.982 52.622 20.945.475 4.554.971 0 6.011.241 -1.519.073 65.053 169.282 35.787 9.317.261 0 30.262.736 2010 149.207 14.006.801 52.622 14.208.630 2.010.966 9.601 6.055.844 -1.466.577 677.792 6.664.341 240.779 14.192.746 0 28.401.376

38

6.1.1. Situaia activelor imobilizate i i evoluia acestora

Structura activelor este evidentiata in tabelul de mai jos:

Lei
Denumire indicator ACTIVE IMOBILIZATE ACTIVE CIRCULANTE Cheltuieli in avans TOTAL ACTIV 2006 51,11 48,89 0,00 100 2007 36,04 63,94 0,02 100 2008 38,60 61,40 0,00 100 2009 69,21 30,79 0,00 100 2010 50,03 49,97 0 100

*Sursa: evidenele contabile ale societaii

Activul unei societi reprezint orice obiect ( activ tangibil ) sau creant ( activ intangibil ) care se poate evalua pecuniar i care este n proprietatea persoanei juridice. Activul societii ofer imaginea existenei materiale a capitalului, cuprinznd activele imobilizate i activele circulante. 1. Activele imobilizate, din punct de vedere al activitii economice, reprezint bunurile i valorile destinate s serveasc o perioad ndelungat activitatea societii, fr a se consuma la prima utilizare. Contabilitatea activelor imobilizate se ine pe urmtoarele categorii : imobilizri necorporale imobilizri corporale imobilizri financiare Imobilizrile necorporale la SIRETUL PASCANI SA, n perioada 2006 2010, sunt date de licenele de utilizare a programelor informatice, care au nregistrat o cretere semnificativ n anul 2006, prin achiziionarea licenei de implementare a unui program informatic cu firma EXO&EXO, la care s-a adugat, n anul 2009, licena de utilizare a programui de contabiliate MENTOR. Ponderea n total active imobilizate este destul de redus, reprezentnd aproximativ 1 %, n anul 2010. Imobilizrile corporale reprezint activele mobile i imobile care contribuie la producerea de bunuri i servicii, au ponderea cea mai mare n total active imobilizate i care, n perioada analizat n cazul SIRETUL PACANI SA, se caracterizeaz prin evoluii fluctuante. Astfel, n anul 2007, SIRETUL PASCANI SA a vndut ctre SC SIRETUL NORD EST SRL, prin Hotarare AGEA, suprafaa de 9.716 mp teren cu cldirile i construciille aferente, valoarea de nregistrare ieit din patrimoniu fiind de 3.064.930 lei. Acestea, mpreun cu vnzarea unor maini i utilaje care nu mai participau la realizarea

39

produciei, au determinat o reducere cu 26 % a imobilizrilor corporale fa de de anul 2006. n anul 2008, s-a inregistrat o cretere a imobilizrilor corporale cu aproximativ 10 % fa de anul 2007, pe seama modernizrii corpului administrativ i a laboratorului metrologic, precum i prin achiziionarea sau punerea n funciune a unor mijloace fixe, respectiv, dou maini de cusut surfilat, invertor, ansamblu clcat i aparatur birotic. n anul 2009, imobilizrile corporale au crescut cu aproximativ 108 % fa de anul 2008, ponderea cea mai mare fiind nregistrat prin achiziionarea Instalaiei tehnologice de fabricaie a geogrilelor, n valoare de 5.380.050 lei i a Instalaiei tehnologice pentru produse cosmetice, n valoare de 5.805.950 lei. n aceast perioad sa modernizat hala de producie geogrile, dar, s-a efectuat i reevaluarea cldirilor, avnd ca rezultat o reducere a valorii lor. n anul 2010, valoarea imobilizrilor corporale s-a redus cu aproximativ 32 % fa de anul 2009, reducere datorat, n cea mai mare parte, ieirii din patrimoniu a Instalaiei tehnologice pentru produse cosmetice, n valoare de 5.805.950 lei. Imobilizrile financiare au o pondere mic n total active imobilizate, sub 1 %, nregistrnd un curs relativ constant i fiind reprezentate de aciunile sau prile sociale deinute de SIRETUL PACANI SA la SC SIRETUL NORD EST SRL i REMAR PACANI. Detaliat, evoluia imobilizrilor necorporale i a imobilizrilor corporale, n perioada 2006 2010, este prezentat n tabelul de mai jos: Lei
2010 Imobilizari necorporale Terenuri Construcii Instalaii tehnice i maini Alte instalaii, utilaje i mobilier Avansuri pentru imobilizari corporale Total imobilizari corporale 2009 Imobilizari necorporale Terenuri Construcii Instalaii tehnice i maini Valoare intrare 149,207 731,842 3,737,260 19,593,817 131,817 23,552 24,218,288 Valoare intrare 148,871.00 731,843.00 3,737,258.00 19,103,492.00 Amortizare 0 0 264,403 9,867,787 79,297 0.00 10,211,487 Amortizare 0.00 0.00 0.00 9,210,857.00 Valoare neta contabila 149,207 731,842 3,472,857 9,726,029 52,521 23,552 14,006,801 Valoare neta contabila 148,871.00 731,843.00 3,737,258.00 9,892,635.00

40

Alte instalaii, utilaje i mobilier Avansuri pentru imobilizari corporale Total imobilizari corporale 2008 Imobilizari necorporale Terenuri Construcii Instalaii tehnice i maini Alte instalaii, utilaje i mobilier Avansuri pentru imobilizari corporale Total imobilizari corporale 2007 Imobilizari necorporale Terenuri Construcii Instalaii tehnice i maini Alte instalaii, utilaje i mobilier Avansuri pentru imobilizari corporale Total imobilizari corporale 2006 Imobilizari necorporale Terenuri Construcii Instalaii tehnice i maini Alte instalaii, utilaje i mobilier Avansuri pentru imobilizari corporale Total imobilizari corporale

617,028.00 5,829,503.00 30,019,124.00 Valoare intrare 146,094.00 734,700.00 4,552,712.00 13,491,313.00 612,070.00 1,842,484.00 21,233,279.00 Valoare intrare 10,210.00 734,700.00 4,538,599.00 13,462,138.00 619,022.00 143,955.00 19,498,414.00 Valoare intrare 10,210.00 957,488.00 7,106,058.00 12,081,091.00 461,767.00 1,253,033.00 21,859,437.00

64,285.00 0.00 9,275,142.00 Amortizare 0.00 0.00 2,901,390.00 8,292,692.00 49,898.00 0.00 11,243,980.00 Amortizare 0.00 0.00 2,806,899.00 7,591,968.00 41,126.00 0.00 10,439,993.00 Amortizare 0.00 0.00 3,025,110.00 6,544,252.00 37,025.00 0.00 9,606,387.00

552,743.00 5,829,503.00 20,743,982.00 Valoare neta contabila 146,094.00 734,700.00 1,651,322.00 5,198,621.00 562,172.00 1,842,484.00 9,989,299.00 Valoare neta contabila 10,210.00 734,700.00 1,731,700.00 5,870,170.00 577,896.00 143,955.00 9,058,421.00 Valoare neta contabila 10,210.00 957,488.00 4,080,948.00 5,536,839.00 424,742.00 1,253,033.00 12,253,050.00

*Sursa: evidenele contabile ale societaii

Ponderea cea mai mare n totalul imobilizrilor corporale este deinut de Construcii i Instalaii tehnologice i maini, care, mpreun, reprezint un procent de 94 % din valoarea imobilizrilor corporale n anul 2010. Avansurile pentru imobilizri

41

corporale au reprezentat aproximativ 2 % din valoarea total a imobilizrilor corporale i au avut la baza contractele comerciale care au precedat achiziionarea Instalaiei tehnologice de fabricaie a geogrilelor i a Instalaiei tehnologice pentru produse cosmetice. Valoarea acestora s-a redus la finele anului 2010 la aproximativ 0,1 % din valoarea total a imobilizrilor corporale. n ceea ce privete nstrinarea activelor imobilizate n ultimii trei ani care au precedat deschiderea procedurii de insolven, aa cum am mentionat mai sus, n decembrie 2007, prin hotrrea acionarilor, SIRETUL PASCANI SA a vndut suprafaa de 9.716 mp - valoare de nregistrare 222.788 lei, precum i cldirile i construciile aferente - valoarea de nregistrare 2.842.142 lei, ctre SC SIRETUL NORD EST SRL. n anul 2009, societatea a vndut suprafaa de 124,67 mp, la valoarea de nregistrare de 2.857 lei, ctre LIDL ROMANIA. Ambele operaiuni au nregistrat profit, ceea ce a influenat pozitiv rezultatul final al exerciiului financiar aferent anului 2009. n anul 2010, SIRETUL PASCANI SA a tornat ctre CENTRUL DE AFACERI INTERNATIONAL SA IAI valoarea Instalaiei tehnologice pentru produse cosmetice, n suma de 5.805.950 lei, instalaie care fusese achiziionat n noiembrie 2009.

6.1.2 Situaia activelor circulante i evoluia acestora

Activele circulante reprezint a doua component n structura activului bilanier, i, prin natura lor, pot nsemna calea cea mai scurt spre obinerea unor lichiditi pe termen scurt. Acestea cuprind elemente patrimoniale de activ care, datorit destinaiei i a naturii lor, nu pot rmne o perioad ndelungat de timp n societate. Activele circulante particip i se transform cu fiecare circuit sau ciclu de fabricaie, mbrcnd forme diverse pe fazele procesului de producie :
Lei

2006 Materii prime Materiale consumabile Materiale de natura obiectelor de inventar Produse in curs de executie Semifabricate Produse finite Produse reziiduale Materii prime i materiale aflate la terti Produse aflate la terti Marfuri in custodie la terti Marfuri Ambalaje 537,402 448,711 6,048 1,980,373 1,303 1,905,685 51,837 0 0 0 326,342 1,231

2007 431,909 249,573 0 1,021,351 597 1,220,095 29,499 0 0 0 337,271 171,255

2008 485,653 331,085 3,133 747,606 0 2,374,353 9,382 0 0 0 265,136 171,371

2009 231,649 442,945 44 672,832 0 2,180,598 8,451 0 559,256 0 287,596 171,6

2010 13,374 180,201 0 418,27 0 1,480,201 6,939 0 0 0 77,234 171,246

42

Total stocuri **

5,258,931

3,461,549

4,387,718

4,554,971

2,347,465

*Sursa: evidenele contabile ale societaii ; ** - nu include avansurile platite furnizorilor de materii prime si materiale si ajustarile constituite pentru deprecierea stocurilor

La SC SIRETUL PASCANI SA, n perioada analizat, stocurile au reprezentat valori importante, fiecare an de activitate avnd caracteristici specifice, acestea nregistrnd valori apropiate de normalitate la finele anului 2010, cnd s-a luat masura analizrii tuturor stocurilor i nregistrrii lor la justa valoare de pia, pentru valorificarea prin vnzare a stocurilor n surplus sau fr folosin n procesul de producie. Materiile prime i materialele consumabile, care deineau o pondere de aproximativ 19 % n anul 2006, datorit, n mare parte, acumulrilor sau utilizrii pariale din anii precedeni, ca urmare a valorificrii lor n procesul de producie sau, acolo unde a fost cazul, prin vnzarea surplusurilor neutilizabile, s-au redus n 2010 pn la aproximativ 8 % din totalul stocurilor. Produsele n curs de execuie au nregistrat o descretere constant n ultimii 5 ani, reflectat i de reducerea produciei i scderea cifrei de afaceri n aceast perioad. O seam de factori interni i externi au determinat o limitare a aprovizionrii cu materii prime n vederea realizrii produsului finit, ponderea acestor produse n totalul stocurilor, de 37 % in anul 2006, reprezentnd doar 18 % n 2010. Produsele finite au avut o evoluie relativ constant n perioada 2006 2010, determinat, n principal, de stocul istoric (dobndit n perioadele anterioare), dar i de producia realizat ca urmare a comenzilor de produse pentru piaa intern sau pentru export. Valoarea ridicat a stocului de produse finite, acumulat n decursul anilor, este datorat, n mare msur, comenzilor neridicate de ctre beneficiari (dintre care, menionm firma Fashion SUA, cu marf neridicat n valoare de 60.000 USD), executrii de produse pentru piaa intern fr desfacere asigurat sau retururilor de marf de la clieni. n decembrie 2010, s-a procedat la analiza produsele finite existente n stoc, la reevaluarea acestora n funcie de calitatea lor i vechimea pe stoc i s-au supus valorificrii prin vnzarea la o valoare depreciat corespunztor criteriilor menionate anterior. Mrfurile nregistrate la SIRETUL PASCANI SA provin n cea mai mare din producia proprie, dar i de la diveri clieni insolvabili, care, aflai n incapacitate de a achita produsele cumprate, au compensat valoarea acestora cu produse proprii. Mrfurile au o evoluie constant i reprezint aproximativ 7 % din totalul stocurilor. O pondere semnificativ n totalul activelor curente o au i creanele. Creana reprezint dreptul creditorului de a primi la un anumit termen o sum de bani sau alte bunuri economice ori valori de la debitori.

43

Activitatea economic a SC SIRETUL PASCANI SA ncorporeaz i desfacerea produselor finite, realizat att prin intermediul reelei proprii de distribuie, ct i prin distribuie pe baz de contracte cu diverse persoane juridice. Desfacerea produselor societii pe o arie ct mai cuprinztoare a pieei implic, inevitabil, datorit specificului acesteia, un numr foarte mare de clieni i, consecin a conjuncturii generate de criza economic global, un risc ridicat de nencasare. Lei
Evolutia principalelor componente ale creanelor Clienti Efecte de primit de la clienti si valori de ncasa t Furnizori achitati in avans Debitori diveri Creane bugetare Decontari in cadrul grupului Total creane principale 2006 2007 2008 2009 2010

3,434,119 2,329,733 27,024 19,819 80,234 0 5,890,929

3,097,561 2,112,861 34,698 6,933,203 0 0 12,172,323

3,308,082 9,017,596 0 32,135 0 0 12,357,813

6,011,241 65,053 0 25,622 24,493 0 6,126,409

6,013,047 670,983 9,601 6,611,546 0 0 13,305,177

*Sursa: evidenele contabile ale societaii

n perioada analizat, creanele Societii au nregistrat creteri i descreteri, n funcie de volumul vnzrilor realizate, pe baza politicii de vnzri aprobate de acionarii societii, prin intermediul consiliului de administraie. n acest sens, menionm c SIRETUL PASCANI SA a avut ntotdeauna un numr mare de clieni, pe tot cuprinsul tarii. Politica de vnzri a Societii, adaptat conjuncturii pieei interne, prevedea, n perioada analizat, terme de plat a mrfurilor vndute de pn la 90 de zile, ceea ce, implicit, a nsemnat i asumarea unui risc destul de ridicat n ncasarea contravalorii mrfurilor. Dup deschiderea insolvenei, pentru reducerea riscului de nencasare, s-a procedat la reevaluarea portofoliului de clieni, cu renunarea la clienii ru-platnici, la eficientizarea reelei proprii de vnzri i instruirea acesteia n scopul prevenirii riscului de nencasare, prin acoperirea integral a vnzrilor de produse cu instrumente de plat i la reducerea termenului de plat la maxim 60 de zile. Efectele de primit de la clieni reprezint partea cea mai important a creanelor de ncasat, cuprinznd att debitele clienilor de pe piaa intern, ct i a clienilor de exporturi. n perioada 2006 2007, aceste debite au avut valori relativ constante, de aproximativ 5 mil. lei. Dac n anul 2006, valoarea creanelor era de 5,8 mil. lei, n anul 2007, valoarea total a creanelor a ajuns la 12,1 mil. lei, din care 6, 9 mil. lei - debitori diveri - reprezentnd c/v teren, construcii i cldiri vndute ctre SC SIRETUL NORD EST SRL, societate la care SIRETUL PASCANI SA era unic asociat. Aceasta valoare s-a meninut i n anul 2008, ntruct n acest an s-a ncasat doar 370.000 lei din valoarea activelor vndute.

44

n anul 2009, valoarea debitelor clienilor s-a dublat fa de anii precedeni, ntruct SIRETUL PACANI SA nu a putut ncasa c/v total a mrfurilor vndute. Astfel, la sfritul anului 2010, SIRETUL PASCANI SA nregistra creane nencasate n valoare de 13.305.177 lei, reprezentnd: lei 6.013.047 3.720.430 824.448

Clienti

clienti interni clienti externi clienti interni incerti 514.344 clienti externi incerti 955.825 Debitori diversi Efecte de primit de la clienti Furnizori achitati in avans

6.611.546 670.983 9.601

Creana cu valoarea cea mai mare este a clientului CENTRUL DE AFACERI INTERNATIONAL SA, decurgnd din contractul de distribuie ncheiat cu aceat firm n anul 2009, la care se adaug valoarea aferent rubricii Debitori diveri. CENTRUL DE AFACERI INTERNATIONAL SA urmeaz s achite ealonat valoarea creanei, cu acordul creditorilor. Clienii inceri interni sau externi sunt, n prezent, actionai n justiie n termen, ns, cu anse minime de recuperare a debitelor datorate, muli dintre ei fiind n lichidare. Clienii inceri externi sunt foti parteneri tradiionali de afaceri ai Societii, firme din State ale UE i SUA care au colaborat cu SIRETULPACANI SA pe parcursul unei perioade ndelungate de timp, intrai n insolven sau n faliment i, n consecin, n incapacitate de achitare a debitului datorat.
Lei Clienti incerti externi SUA fashion Quelle / Franta Incerti Borido b.v.b.a. Belgium Just Jane Quelle GMBH Total Cod fiscal 12345678910 IC 81383810496C 0439746827B 727126149 132751270 Suma datorata 513.224,13 279.605,22 97.398,00 60.754,75 4.842,47 955.824,57

45

Furnizorii achitai n avans nglobeaz plile contra facturi proforma, n scopul achiziionrii materii prime ( i.e. fire de la firma Korteks-Turcia), condiie impus de furnizori dup intrarea SIRETUL PASCANI SA n insolven. Disponibilitile Bneti reprezint cea mai lichid resurs a unei entiti economice. Structural, disponibilitile bneti ale Societii sunt formate din valoarea disponibilului existent n conturile bancare i a disponibilitilor de trezorerie existente n cas. Acestea au avut o evoluie oscilant de-a lungul perioadei analizate, valoarea maxim a disponibilului fiind nregistrat n anul 2007 - 1.079.017 lei, iar cea minim, de 35.787 lei, n anul 2009. Valoarea disponibilitilor bneti ale Societii, la sfaritului lunii decembrie 2010 era de 240.779 lei - de 6 ori mai mare fa de cea nregistrat n aceeai perioad a anului precedent. Evoluia pasivului societii: Pasivul bilanului reflect, din punct de vedere financiar, sursele de provenien ale capitalurilor proprii i mprumutate. Structura detaliat a pasivului societii este redat n tabelul de mai jos:
Lei

Denumire indicator Capital social Prime legate de capital Rezerve i fonduri Rezultat reportat profit reportat(+)/pierdere reportata (-) Rezultatul exercitiului profit (+)/pierdere(-) Rezerve din reevaluare Repartizarea profitului CAPITALURI PROPRII Provizioane pt.riscuri i chelt. Credite bancare pe termen lung Alte datorii TOTAL CAPITALURI PERMANENTE Credite bancare pe termen scurt Furnizori i conturi asimilate Sume datorate societailor din cadrul grupului Alte datorii inclusiv datorii fiscale i sociale Avansuri ncasa comenzilor te in contul

2006 15,876,084 0 3,654,826 87,725 18,204 0 1,573,804 1,163 21,209,479 0 0 0 21,209,479 940,102 1,447,297 0 690,372 367 3,078,138 3,078,138

2007 15,876,084 0 4,686,225 87,725 77,005 0 568,146 8,7 21,286,484 0 0 0 21,286,484 1,152,582 1,227,322 0 1,081,611 2,951 3,464,466 3,464,466

2008 15,876,084 0 4,860,142 0 310,18 0 568,146 17,887 21,596,665 0 0 0 21,596,665 1,546,175 1,742,418 0 1,066,025 58,784 4,413,402 4,413,402

2009 15,876,084 0 5,152,436 0 0 4,152,250 2,336,719 0 19,212,989 0 4,590,850 0 23,803,839 3,167,991 2,023,944 300 634,737 1,741 6,128,413 10,719,263

2010 15,876,084 0 5,152,435 -4,152,250 0 5,831,453 2,336,719 0 13,381,535 0 4,908,784 309,535 18,599,854 3,316,528 1,352,183 0 4,829,036 22,848 9,520,595 14,738,914

TOTAL DATORII PE TERMEN SCURT TOTAL DATORII

46

Venituri in avans TOTAL PASIV

379,162 24,666,779

438,315 25,189,265

383,781 26,393,848

330,484 30,262,736

280,927 28,401,376

*Sursa: evidenele contabile ale societaii debitoare

6.1.3 Situaia capitalurilor proprii

n componena capitalurilor proprii intr: capitalul social, rezervele de orice fel, rezultatul reportat i rezultatul exerciiului financiar. n ceea ce privete evoluia elementelor componente ale acestui indicator, putem afirma urmatoarele: Capitalul social al Societii, n sum de 15.876.084 lei nu a suferit modificri n perioada 2006 2010, fiind divizat n 158.760.836 aciuni cu valoare nominal de 0,1000 lei/aciune. Rezervele societatii au crescut in fiecare an al perioadei, ajungand in anul 2010 cu 40 % mai mari decat in anul 2006. Rezervele SC SIRETUL PASCANI SA in valoare de 5.152.435 lei la finele anului 2010 , cuprind : - rezerve surplus din rezerve din reevaluare 50 % - rezerve statutare 32% - rezerve legale 18 %

Capitalurile proprii au sczut n ultimii doi ani, respectiv, n perioada 2009 2010, datorit pierderilor aferente realizate, valoarea acestora fiind, n decembrie 2010, cu aproximativ 39 % mai mic fa de cea nregistrat n anul 2008. n cadrul capitalurilor permanente ale SIRETUL PASCANI SA se evideniaz Creditele bancare pe termen lung, n valoare de 1,1 mil. Euro, credit contractat pentru investiii, n scopul achiziionrii Instalaiei tehnologice de fabricaie a geogrilelore, investiie aflat n funciune n prezent. Aceast datorie este relativ recent, Societatea nemainregistrnd, pn n anul 2009, credite bancare pe termen lung. Datoriile Analiznd datoriile SIRETUL PASCANI SA n perioada 2006 2010, observm c acestea au crescut an de an, cele mai mari creteri fiind nregistrate n anul 2009, odat cu contractarea creditului pentru investiii de 1.100.000 Euro i a unei Linii de credit de 300.000 Euro. Se remarc i creterea semnificativ a datoriilor ctre Bugetul Statului i furnizori, astfel nct, datoriile la 31 decembrie 2010 erau de 4,8 ori mai mari dect cele nregistrate la aceeai dat a anului 2006.

47

Datoriile pe termen scurt sunt reprezentate de: datorii aferente creditelor bancare pe termen scurt, datorii fa de furnizori, fa de bugetul statului i bugetul local local, salarii, furnizori i conturi asimilate, i alte datorii. La finele anului 2010, structura datoriilor pe termen scurt era urmtoarea : 50 % - datorii la bugetul consolidat al statului, bugetul local, salarii 35 % - credite pe termen scurt, inclusiv contracte de leasing 13 % - furnizori i conturi asimilate 2 % - alte datorii.

Datoriile totale ale Societii s-au meninut, relativ constant, n jurul cifrei de 4 mil. lei n anii 2006 2008, dar au nregistrat o cretere major n anul 2009, pe seama Creditului pentru investiii, n valoare de 1,1 mil. euro i, de asemenea, n anul 2010, prin creterea datoriilor fiscale i sociale. Prezentm n continuare evoluia datoriilor totale n perioada 2006 2010.

48

Referitor la evolutia datoriilor fiscale, situaia acestora se prezinta conform tabelului de mai jos:
DESCRIERE contributia angajator la fondul de pensii (4311.1 + 4311.3) contributia angajat la fondul de pensii (4312.2) contributia angajator la fondul de sanatate (4313.1) contributia angajat la fondul de sanatate (4314.1) contributia angajator la fondul de somaj (4371.1) contributia angajat la fondul de somaj (4372.1) contributie angajator la fondul de garantare creane salariale (4315.3) impozit minim pe profit (441) tva de plata (4423) impozit pe salarii (444.1) impozit nerezidenti (446.nerez) fondul de mediu (447.8) contributie angajator la fondul de risc i accid (4311.2) comision itm (447.2) contributia angajator la fondul de handicapati (4316.1) impozite si taxe locale alte datorii fa de bugetul de stat(448.1) TOTAL
*Sursa: evidenele contabile ale societaii

31.12.2009 (RON) 257,297 37,736 18,749 19,657 1,806 1,872 903 0 0 29,273 0 3 787 2,879 0 0 10,799 381,76

31.12.2010 (RON) 1,230,269 455,127 262,004 275,774 25,434 25,86 12,115 201 1,763,115 406,982 0 0 8,514 4,877 0 41,43 213,562 4,725,264

49

Evoluia contului de profit i pierdere n perioada 2006 - 2010

Contul de profit i pierdere este un document contabil care ofer o imagine fidel asupra performanei financiare, sintetiznd ntr-o manier explicit veniturile i cheltuielile dintr-o perioad de gestiune i, pe aceast baz, prezint modul de formare a rezultatelor economice. Aadar, contul de profit i pierdere este un document de sintez contabil prin care se regrupeaza fluxurile de exploatare, financiare i extraordinare ale unei ntreprinderi. Cu ajutorul lui se explic modul de constituire a rezultatului exerciiului financiar n diferite etape, permind desprinderea unor concluzii legate de nivelul performanelor economice ale activitii desfurate de o entitate, ntr-o perioada de gestiune. Prin urmare, analiza evoluiei contului de profit i pierdere este necesar pentru a contura o imagine ct mai fidel i mai complex a situaiei debitoarei, precum i pentru a putea defini ct mai precis cauzele i mprejurrile care au determinat instalarea insolvenei acesteia. Imaginea de ansamblu asupra contului de profit i pierdere, aferent ultimilor cinci ani, se prezint n felul urmtor: Lei
DENUMIREA INDICATORILOR CIFRA DE AFACERI Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli cu materii materiale Alte cheltuieli materiale prime i 7,658,502 49,587 2,988,567 6,404 6,492,703 1,892,875 1,335,155 20,976,396 772,179 1,109,741 155,538 0 i 1,242,002 5,855,215 72,678 2,179,028 92,891 5,119,556 1,391,829 5,061,704 20,018,106 5,652,641 1,614,118 -54,888 0 1,383,552 4,358,056 72,259 1,870,586 1,187 5,408,977 1,415,399 1,554,763 14,924,079 2,254,352 1,554,639 -372,718 0 824,18 3,508,447 48,327 1,611,202 349 5,609,322 1,388,550 2,216,560 14,647,328 644,286 -2,465,570 -602,693 0 1,078,487 -4,211,820 -671,439 0 939,944 2,315,418 18,354 1,357,231 1,356 4,917,557 1,340,263 2.139.583 12.348.375 2006 21,313,958 552,603 2007 15,979,583 245,205 2008 14,224,366 242,852 2009 11,537,472 264,571 2010 8,136,555 258,613

Alte cheltuieli din afara(energie i apa) Cheltuieli privind ambalajele Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu asigurarile i protecia sociala Alte cheltuieli de exploatare CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE Alte venituri din exploatare REZULTATUL OPERAIONAL REZULTATUL FINANCIAR REZULTATUL EXCEPTIONAL Cheltuieli cu amortizari

50

provizioane VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE REZULTATUL EXERCITIULUI Impozit pe profit BRUT AL 23,277 175,678 98,673 77,005 357,741 47,561 310,18 -4,146,750 5,5 -4,152,250 -5,823,203 8,25 -5,831,453 22,507,018 22,483,741 21,934,103 21,758,425 16,682,715 16,324,974 12,613,550 16,760,300 8,399,888 14,223,091

5,073 REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI 18,204 *Sursa: evidenele contabile ale societaii

Cifra de afaceri Cifra de afaceri este un indicator sintetic economico-financiar, care exprim volumul veniturilor obinute de o societate economic, pe baza operaiunilor comerciale efectuate ntr-o perioad de timp, de obicei un an.

In perioada 2006 2010 , Cifra de afaceri a nregistrat o reducere continu a valorii sale, aa nct, la finele perioadei, reprezenta aproximativ 38 % din cifra de afaceri a anului 2006. La reducerea cifrei de afaceri au contribuit mai multi factori interni i externi, a cror influen se resimte i n perioada actual: n primul rnd, s-a nregistrat o diminuare a activitii de producie, determinat de ngustarea pieei de desfacere a produselor finite, avnd drept consecin direct reducerea numrului de personal. Astfel, n perioada 2005 2007 au fost disponibilizate aproximativ 900 persoane, iar producia s-a redus proporional.

51

n perioada 2006 2010, cu trecerea fiecrui an, s-a nregistrat o scdere a vnzrilor de produse finite ale societii, determinat n cea mai mare parte de reducerea puterii de cumprare a populaiei i de restrngerea activitii agenilor economici, colaboratori ai Societii.

- Producia s-a fost redus i ca rezultat al scderii cererii pentru produsele Societii, datorat concurenei importurilor masive de produse similare din China sau Turcia, la preuri mai mici, limitnd astfel desfacerea produselor proprii. Cheltuielile de exploatare n perioada analizat, cheltuielile de exploatare au avut o evoluie descresctoare ca valoare, dar cu pondere n cretere n raport cu cifra de afaceri realizat n acest perioad. Se poate observa din tabelul de mai sus c, n anul 2006, cheltuielile de exploatare aveau valoarea cea mai mare, respectiv, 20 mil. Lei, reprezentnd 98 % din cifra de afaceri. n anul 2010, cheltuielile de exploatare au nregistrat o valoare mai mic fa de anii precedeni, fiind, ns, cu 52 % mai mari fa de cifra de afaceri a aceluiai an, fapt ce a condus la nregistrarea, la sfritul anului fiscal, a unei pierderi de 5,8 mil. lei. Structura cheltuielilor de exploatare la finele anului 2010, se prezint astfel : - cheltuieli cu personalul ( inclusiv obligaii salariale ) - cheltuieli cu materii prime i materiale - cheltuieli cu utiliti (energie, gaz, apa ) - alte cheltuieli de exploatare (provizioane, servicii, transport, impozite, taxe ) 50 % 19 % 11 % 20%

Cheltuielile de exploatare s-au meninut la un nivel ridicat fa de valoarea cifrei de afaceri, n aceasta perioad, ntruct unele categorii de cheltuieli au rmas relativ constante. n acest sens, ne referim n primul rnd la cheltuielile cu personalul i cu utilitile, care au rmas la valori constante chiar dac producia a sczut. Aceasta se explic att prin prevederile legislative, care nu permit o flexibilitate n relaia angajat angajator, ct i prin profilul complex al activitii de producie a societii, care presupune, pe de o parte, personal calificat specializat n puncte cheie ale produciei i meninerea acestuia n activitate chiar n lipsa acoperii integrale a capacitilor de producie cu comenzi, iar pe de alt parte, consumuri ridicate de utiliti, societatea avnd n dotare i utilaje energofage, proiectate pentru producia de serie mare. Neacoperirea constant i continu a capacitilor de producie a generat, inevitabil, realizarea unei producii subdimensionate n condiii de costuri ridicate cu energia, gazele i apa, al cror pre a crescut continuuu n ultimii ani, meninnd aceste cheltuieli la valori

52

apropiate parcursul perioadei analizate, timp n care cifra de afaceri s-a comprimat de la an la an. Cheltuielile de exploatare nregistreaz valori mari i datorit preurilor mereu crescande ale materiilor prime, materialelor i combustibililor, indispensabile derulrii activitii Societii. n aceast perioad, pentru reflectarea fidel n contabilitate a patrimoniului societii, s-au constituit Ajustri de valoare (provizioane) privind activele circulante. Aceasta a presupus majorarea cheltuielilor, att n anul 2009, ct i n anul 2010, cu diferene nefavorabile, aferente reducerilor de pre pentru produsele finite depreciate, materialor pe stoc i materiilor prime rmase neutilizabile n activitatea de producie.

Venituri totale si cheltuieli totale denumirea indicatorilor 2006 2007 2008 2009 2010 venituri totale 22.507.018 21.934.103 16.682.715 12.613.550 8.399.888 cheltuieli totale 22.483.741 21.758.425 16.324.974 16.760.300 14.223.091

53

Din graficul de mai sus, se observ c, n perioada 2006 2008, s-au nregistrat n contabilitatea societii venituri i cheltuieli de valori apropiate, evideniindu-se la final profit pentru fiecare an din aceasta perioad. n perioada 2009 2010, cheltuielile totale au fost mai mari dect veniturile obinute de societate, nregistrandu-se la finalul exerciiilor financiare anuale pierdere, att pentru anul 2009, ct i pentru anul 2010. Veniturile totale ale unei societi comerciale cuprind: venituri din exploatare venituri financiare venituri extraordinare

Veniturile din exploatare au ponderea cea mai mare n totalul veniturilor i reflect activitatea desfurat ntr-o perioad dat de timp, iar din punct de vedere contabil, reprezint echivalentul valoric al produciei realizate sau vndute (produse finite, marfuri,lucrari, servicii), servind ca sursa de acoperire a cheltuielilor. Veniturile totale la SIRETUL PASCANI SA au nregistrat o descretere pentru fiecare an al perioadei, reflectnd, n fapt, activitatea de producie aferent fiecrui an. n acest sens, se poate observa c, n anul 2010 societatea a nregistrat cel mai mic nivel al produciei i n cosecin, cel mai mic nivel al veniturilor totale, acestea reprezentnd doar doar 37 % din veniturile totale ale anului 2006. Veniturile financiare au pondere mic n totalul veniturilor, nsumnd veniturile din dobnzi, veniturile din diferenele de curs valutar, veniturile din interese de participare sau alte venituri financiare. n anul 2010, veniturile financiare au reprezentat 9,5 % din totalul veniturilor. Veniturile extraordinare sunt sume primite drept compensaie pentru pierderile nregistrate de societate, ca urmare a efecturii unor cheltuieli generate de evenimente extraordinare. SIRETUL PACANI SA nu are nregistrate venituri extraordinare. Cheltuielile totale cuprind : cheltuieli de exploatare cheltuieli financiare cheltuieli extraordinare

Cheltuielile de exploatare, din punct de vedere contabil, reprezint consumurile de mijloace economice pentru desfurarea activitii curente (de baz), a

54

activitii comerciale de cumprare vnzare de mrfuri, sau pentru executare de lucrri sau presari servicii. Ele cuprind acele cheltuieli care se efectueaz la exploatarea, intreinerea i administrarea zilnic a societii comerciale, n vederea meninerii activelor angajate n asigurarea unei activiti economice. Aceste cheltuieli sunt nregistrate n conturi specifice, cu funcii contabile de activ. Cheltuielile de exploatare la SIRETUL PASCANI SA au ponderea cea mai mare n totalul cheltuielilor i sunt reprezentate de totalitatea resurselor consumate pentru realizarea activitii de producie i desfacere a produselor finite. Cheltuielile totale n perioada 2009 2010 au depit veniturile totale ale societii din motivele aratate mai sus, fapt ce a generat o situaie financiar dificil n aceasta perioad i conducnd la starea de insolven a societii.

6.2 Diagnosticul financiar patrimonial

6.2.1 Analiza patrimoniului net
Patrimoniul sau activul net este expresia averii nete a acionarilor, altfel spus valoarea drepturilor pe care le posed proprietarii asupra entitii patrimoniale. Prin activ se inelege orice bun material sau crean, care se poate evalua pecuniar i care este n proprietatea societii. Activul net contabil, folosit i n evaluare, poate fi definit ca excedentul totalului bunurilor i drepturilor societii asupra totalului datoriilor ei ctre teri. Situaia net este echivalenta capitalurilor proprii, reprezentat de elemente de substan material. Prin urmare, activul net contabil d indicii asupra solvabilitii globale a societii i asupra dimensiunilor capitalurilor proprii ale entitii economice.
lei Indicator Total activ Total datorii Activ net 2006 24.666.779 3.078.138 21.588.641 2007 25.189.265 3.464.466 21.724.799 2008 26,393,848 4.413.402 21.980.446 2009 30.262.736 10.719.263 19.543.473 2010 28.401.376 15.019.841 13.381.535

55

Evoluia activului net contabil Dup cum se poate observa din tabelul de mai sus, activul net contabil n ultimii cinci ani este pozitiv, fiind n ultimul an de referin, respectiv 2010, n valoare de 13.381.535 lei. Analiznd valoarea activului net contabil n perioada 2006 - 2010, observm o reducere a acestuia doar n ultimii doi ani, respectiv 2009 2010, cu precdere n ultimul an al perioadei, datorit creterii valorii datoriilor. Aceastea decurg, n principal, din neachitarea creditului contractat pentru investiii, de 1.100.000 Euro, pentru utilaj i de 300.000 de Euro, pentru aprovizionare cu materii prime aferente investiiei realizate. Aceste valori, mpreun cu dobnzile calculate conform contractului ncheiat, reprezint ponderea diferenei datoriilor nregistrate n ultimii ani fa de anii precedeni. Chiar i n aceast situiaie, activul net contabil la 31.12.2010, n valoare de 13.381.535 lei este un indicator pozitiv, care exprim posibiliti reale de dezvoltare a activitii societii.
Activul net contabil al SC SIRETUL PASCANI SA la data de 31.12.2010 lei Denumire element A I 1 2 3 4 ELEMENTE DE ACTIV ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizari necorporale la valoarea ramasa Terenuri si mijloace fixe la valoarea ramasa Imobilizari necorporale si corporale in curs Imobilizari financiare TOTAL I (rd. 1 la rd. 4) II 5 6 7 8 9 10 11 ACTIVE CIRCULANTE Materii prime, materiale consumabile Productie in curs de executie Produse finite si marfuri Prime privind rambursarea obligatiunilor Disponibilitati banesti Investitii pe termen scurt efecte de ncasa t Creane si decontari TOTAL II (rd. 5 la rd. 11) III Cheltuieli in avans TOTAL A (I+II+III) B 12 Elemente de pasiv ( DATORII ) Imprumuturi si datorii asimilate 8.225.312 313.261 351.525 1.355.781 0 240.779 677.792 11.253.608 14.192.746 0 28.401.376 149.207 13.983.249 23.552 52.622 14.208.630 31.12.2010

56

13 14 15 16 17

Furnizori Creditori Dividende de platit Alte decontari Conturi de regularizare si asimilate TOTAL B ( rd.12 la rd.17)

1.294.095 22.848 0 5.477.586 0 15.019.841

ACTIV NET CONTABIL (A-B)

13.381.535

6.2.2 Analiza solvabilitii, FR, NFR i trezoreriei nete

Solvabilitatea reprezint capacitatea societii de a face fa obligaiilor scadente care rezult, fie din angajamente anterior contractate sau din operaii curente, fie din prelevri obligatorii. Se consider ndeplinite: c o entitate este solvabil dac urmtoarele egaliti sunt Active imobilizate = Capital permanent Active circulante = Datorii de exploatare n practic, aceast egalitate nu se ntalnete deoarece ar fi necesar corelarea perfect a ncasrilor i plilor. Apare astfel necesitatea constituirii unei rezerve care s fac fa neregularitilor existente ntre scadenele ncasrilor i scadenelor plilor. Aceast rezerv este fondul de rulment. Fondul de rulment reprezint partea din resursele financiare permanete care asigur finanarea activelor circulante rennoibile permanent. Astfel, Fondul de rulment = Surse permanente - Alocri permanente Necesitatea finanrii ciclului de exploatare trebuie s fie acoperit din resursele din exploatare corespunztoare. Necesarul de fond de rulment este diferena dintre necesitile de finanare ale exploatarii i datoriile din exploatare. Astfel, Necesarul de fond de rulment = Alocri ciclice - Surse ciclice Trezoreria net reflect calitatea echilibrului financiar al societii, att pe termen scurt, ct i pe termen lung. Trezoreria net = Fondul de rulment - Necesarul de fond de rulment

57

lei
Indicator Fondul de rulment Necesarul de fond de rulment Trezoreria neta Formula Capital permanent Total active imobilizate (Stocuri+Creane + V.avans)(Datorii comerciale) Fond de rulment- Necesarul de fond de rulment 2006 8.601.289 9.572.548 -971.259 2007 12.207.853 12.940.609 -732.756 2008 11.408.650 13.498.929 -2.090.279 2009 3.158.364 6.921.921 3.763.557 2010 4.391.224 7.351.035 2.959.811

n cazul concret al societii se desprind urmatoarele observatiuni : Fondul de rulment pozitiv inregistrat de SC SIRETUL PASCANI SA in perioada 2006 - 2010,a avut o evolutie fluctuanta , cu cresteri si descresteri, inregistrand in anul 2010 o valoare de 4.391.224 lei. Este o expresie a realizarii echilibrului financiar pozitiv pe termen lung si a contributiei acestuia la echilibrul financiar pe termen scurt , adica societatea poate sa faca fa diverselor dificultati. Exprima acea parte a capitalurilor permanente care pot acoperi nevoile de finantare. Indiferent de modalitatea de calcul, in logica financiara nu exista decat un singur fond de rulment ( rezultatele obtinute prin mai multe formule coincid ). Din punct de vedere al activelor circulante Fondul de rulment pozitiv evidentiaza pe termen scurt surplusul activelor circulante in raport cu datoriile temporare. Activele circulante transformate in lichiditati intr-un termen scurt ( sub un an )vor permite rambursarea integrala a datoriilor pe termen scurt si degajarea lichiditatilor excedentare.Aceasta situatie reflecta o perspectiva favorabila a societatii sub aspectul salvabilitatii sale. Necesarul de fond de rulment pozitiv inregistrat de SC SIRETUL PASCANI SA in perioada 2006 2010 semnifica un surplus de nevoi temporare , in raport cu resursele temporare posibile de mobilizat. Situaia in care Necesarul de fond de rulment este pozitiv, poate fi considerata normala intrucat este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoiii de finantare a ciclului de exploatare. Trezoreria neta negativa , semnifica in toata perioada analizata un dezechilibru financiar, la incheierea exercitiului financiar, un deficit monetar acoperit prin credite pe termen scurt.Aceasta situatie evidentiaza dependenta societatii de resurse financiare externe, deoarece lichiditatile nu sunt suficiente pentru plata datoriilor , in special a celor pe termen scurt. Aceasta se datoreaza in mare parte situatie economice interne si internationale din ultimii ani , care a determinat o crestere a perioadei de recuperare a valorii produselor finite vandute, societatea fiind vaduvita de lichiditati care ar fi determinat o mai buna organizare a productiei si a intregii activitati.

58

Pentru analiza gradului de solvabilitate al ntreprinderii propunem urmtorii indicatori:

Denumire indicator Rata de solvabilitate patrimoniala Solvabilitatea patrimoniala la termen Formula Gsp = CS*100/ (DTL+CS) Gspt = TA / DT 2006 100 8,01 2007 100 7,27 2008 100 5,98 2009 76,45 2,83 2010 75,26 1,93

unde CS capital social , DTL- datorii pe termen lung, TA - total active , DT-datorii totale)

Rata de solvabilitate patrimonial exprim gradul n care s o c i a l asigur acoperirea obligaiilor de plata pe termen mediu i lung.

capitalul

Putem s considerm o societate ca fiind insolvabil atunci cand capitalurile proprii sunt negative datorit faptului c datoriile ntreprinderii sunt mai mari decat valoarea activelor. O s o c i e t a t e aflat n stare de funcionare spunem c este solvabil atunci cand suma activelor fixe i circulante este mai mare sau cel puin egal cu totalul pasivelor exigibile. nseamn c o s o c i e t a t e poate s fie solvabil chiar dac la un moment dat ea nu are capacitate de plat i nu dispune de lichiditate financiar necesar achitrii datoriilor. Astfel, valoarea indicatorului solvabilitatea patrimonial la termen este optim dac este supraunitar. n ceea ce privete societatea debitoare, din datele da mai sus se observa o acoperire in primii trei ani ai perioadei analizate , respectiv 2006 2008 , de 100 % a datoriilor pe termen lung,din capitalul social, urmand ca pentru perioada 2009 2010 gradul de acoperire sa fie de aproximativ 75 %. Este un indicator bun, din care rezulta ca SC SIRETUL PASCANI SA din punct de vedere a capitalului social este solvabila,avand in vedere ca valoarea obtima este cuprinsa intre 40 60 % si doar sub 30 % insemna ca se inregistreaza o situatie critica pentru societate.

6.2.3 Analiza lichiditii

Lichiditatea ntreprinderii este o form a echilibrului financiar, fiind perceput n literatura de specialitate n mai multe sensuri: n sens foarte larg, ca fiind capacitatea unor active de a fi transformate, la un moment dat, n bani; n sens larg, ca fiind capacitatea pe care o are o ntreprindere de a acoperi obligaiile pe termen scurt (ca elemente de pasiv) prin elemente patrimoniale de mijloace circulante (active) cunocut sub denumirea de lichiditate patrimonial;

59

n sens restrans, ca fiind capacitatea ntreprinderii de a satisface prompt din disponibiliti i alte plasamente lichide, n maximum 10 20 zile, obligaiile exigibile.

Pentru analiza lichiditii propunem urmtoarele rate: Denumire indicator Rata lichiditatii reduse Formula 2006 3.92 0.17 2007 4.65 3.65 0.31 2008 3.67 2.68 0.04 2009 1.59 0.82 0.01 2010 1.49 1.27 0.03

Rata lichiditatii generale Rlg=AC / PC Rata lichiditatii imediate Rli = D/ PC

Rlr = (AC - S ) / PC 2.21

( unde AC-active circulante , PC-pasive circulante , S- Stocuri , D-Disponibilitati )

Rata lichiditii generale (Rlg) exprim capacitatea ntreprinderii de a-i onora obligaiile pe termen scurt (de exploatare) din activele de exploatare. De cele mai multe ori se consider c lichiditatea general reflect o situaie favorabil, bun, dac are valori cuprinse ntre [1,2 2] limita minim a sa fiind 1. n ceea ce privete situaia debitoarei , din tabelul de mai sus se observa clar ca pe toata perioada analizata, rata lichiditatii generale a fost pozitiva, inregistrand cea mai mare valoare in anul 2007 de 4,65 si chiar daca in anul 2010 a inregistrat 1,49 , valorile sant considerate bune. Rata lichiditii reduse (Rlr) exprim capacitatea ntreprinderii de a-i onora obligaiile pe termen scurt din acele active circulante care pot fi transformate relativ rapid n disponibiliti. n acest fel, pentru calculul ratei, se elimin influena lichiditii stocurilor. Ca modaliti de calcul, rata lichiditii reduse se poate determina: prin scderea valorii stocurilor din valoarea activelor circulante i raportarea la valoarea pasivelor circulante; prin raportarea sumei creanelor, investiiilor financiare pe termen scurt i disponibilitilor bneti, la valoarea pasivelor circulante.

Mrimea optim a acestui indicator este 1, dar aceast rat este de regul subunitar, considerandu - se c un nivel ntre [0,6 1] reflect o bun capacitate de plat a obligaiilor pe termen scurt. Societatea SIRETUL PASCANI SA are o rata a lichiditatii reduse in perioada 2006 - 2010 fluctuanta, inregistrand valoare maxima in anul 2007, de 3,65, iar cea mai mica valoare in anul 2009 de 0,82. La finele anului 2010 Rata lichiditatii reduse este de 1,27 si exprima capacitatea societatii de a onora obligatiile pe termen scurt. Rata lichiditii imediate (Rli) caracterizeaz capacitatea ntreprinderii de a rambursa prompt datoriile, inand cont de disponibilitile existente. Valoarea optim a acestei rate de lichiditate este cuprins ntre [0,2 0,3]. Valoarea acestui indicator

60

este calculata in situaia noastra avand in vedere disponibilitatile banesti din ultima zi a fiecarui an analizat , ceea ce nu exprima real valoarea de plata a societatii pentru o anumita perioada, intrucat disponibilitatile banesti pot sa inregistreza mari fluctuatii de la o zi la alta. Indicatorii de lichiditate caracterizeaz calitatea activitii economico financiare, care scade atunci cand mijloacele bneti sunt avansate n elemente de active circulante cu o rotaie ncetinit sau ntrerupt (mrfuri greu vandabile, clieni nencasai la timp, materiale i materii prime degradate). Lichiditatea insuficient poate avea efecte nefavorabile asupra societii. Astfel se pot nregistra limitri ale produciei, posibiliti reduse de a achiziiona cantiti mai mari de stocuri, modificarea condiiilor de acordare a creditului comercial de ctre furnizori, problemele de lichiditate ale societii avand efect atat n amonte, n relaiile cu furnizorii, cat i n aval, afectand relaiile cu clienii.

6.2.4 Diagnosticul rentabilitii

Una din cauzele dificultilor economice ale societilor este reducerea activitii, care genereaz astfel venituri insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor. Se impune astfel calculul unei cifre de afaceri optime care s acopere integral cheltuielile. Pentru aceasta se realizeaz evaluarea riscului de exploatare.

Evaluarea riscului de exploatare

coeficientului de elasticitate.

se

face

pe

baza

indicatorului

de

poziie

Indicatorul de poziie poate fi determinat n mrimi absolute i n mrimi relative: n mrimi absolute:

CAcr= CA1-CAcr
Unde: CAcr reprezint cifra de afaceri critic (la punctul de acoperire a costurilor) CA1 reprezint cifra de afaceri efectiv obinut Cu cat acest indicator are un nivel mai mare, cu atat flexibilitatea ntreprinderii este mai ridicat, iar riscul mai redus. Flexibilitatea absolut exprim capacitatea ntreprinderii de a se adapta cerinelor pieei. n mrimi relative: ICacr= CA1*100/CAcr Abaterea indicatorului de poziie se determin n felul urmtor: ICacr=ICacr-100

61

n funcie de abaterea indicatorului ntreprinderile se pot afla n una din situaiile: -

de

poziie,

exprimat

procentual,

instabil, cand abaterea cifrei de afaceri fa de pragul de rentabilitate este <10%; relativ stabil, cand cifra de afaceri fa de pragul de rentabilitate se situeaz ntre 10 20%; confortabil, cand cifra de afaceri depete pragul de rentabilitate cu peste 20%.
Perioada analizata 2006 2007
21.313.958 22.179.456 -865.498 96.10 -3.90 15.979.583 17.691.720 -1.712.137 90.32 -9.68

Indicator
Cifra de afaceri realizat Cifra de afaceri oper.+amortizri) Cacr Icacr Icacr critic (cheltuieli

2008
14.224.366 15.702.558 -1.478.192 90.59 -9.41

2009
11.537.472 14.399.331 -2.861.859 80.13 -19.87

2010
8.136.555 11.817.101 -3.680.546 68.85 -31.15

Dup cum se poate deduce din tabelul de mai sus, societatea se situeaz pe o poziie instabil, abaterea indicatorului de poziie fiind mai mic de 10% fa de cifra de afaceri aferent pragului de rentabilitate. Analiza gestiunii financiare a activelor are o importan deosebit pentru creditori i conducerea firmei deoarece ofer informaii n vederea creterii profitului i eliberrii unor fonduri care pot fi realocate n scopul obinerii de noi catiguri. Calculul indicatorilor de activitate ofer informaii cu privire la: viteza de intrare sau de ieire a fluxurilor de numerar ale persoanei juridice; capacitatea persoanei juridice de a controla capitalul circulant i activitile sale comerciale de baz.

Pentru analiza gestiunii propunem urmtoarele tabele centralizatoare care reflect numrul de rotaii al elementelor principale:
Denumire indicator
Cifra de afaceri viteza de rotatie a creanelor (zile) viteza de rotatie a stocurilor(nr rotatii) viteza de rotatie a activelor imobilizate ( nr rotatii)

2006
21.313.958 100.88 4.05 1.69

2007
15.979.583 278.03 4.61 1.76

2008
14.224.366 317.10 3.24 1.40

2009
11.537.472 193.81 2.53 0.55

2010
8.136.555 596.86 3.46 0.57

62

viteza de rotatie a datoriilor furnizori (zile) viteza de rotatie a trezoreriei

24.78 40.46

28.03 14.81

44.71 73.78

64.02 322.39

60.65 33.79

Viteza de rotaie a activelor imobilizate arat numrul de rotaii pe care l fac activele imobilizate pentru obinerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri nete, adic drumul parcurs de acestea din forma iniial de capital lichid, pan la ntoarcerea lor n aceeai stare. Astfel, este apreciat ca fiind pozitiv o tendin de cretere a vitezei de rotaie a elementelor de activ, n general, pentru a contribui cat mai eficient la generarea cifrei de afaceri nete. Viteza de rotatie a creanelor a inregistrat o crestere in perioada 2006 2008, iar valoarea cea mai mare a inregistrat-o in anul 2010. Aceasta valoare mare din anul 2010 se datoreaza in mare parte acelor clienti de traditie ai societatii, interni dar mai ales externi ,cu care SC SIRETUL PASCANI SA a cooperat perioada indelungata,si din motive economice au inchis societatile fara a achita facturile la scadenta. Amintim aici doar firma QUELLE care a reprezentat ani buni un partener sigur a societatii noastre si care a intrat in procedura generala a insolventei fara a achita o parte din datoriile acumulate.Aceeasi situatie o inregistram la mai multe firme ,care sunt actionate in justitie , dar perioada de recuperare a creanelor este destul de mare. Viteza de rotaie a activelor circulante este un indicator sintetic calitativ de eficien ce reflect schimbrile intervenite n activitatea de exploatare i cea financiar a firmei. Indicatorul sintetizeaz aspecte referitoare la activitatea de aprovizionare, producie i desfacere precum i reducerea costurilor, aceasta calculandu-se cu privire la situaia stocurilor i a creanelor. Viteza de rotaie a creditelor furnizor exprim durata n zile dintre plile ctre furnizori din cifra de afaceri. O durat extrem de ridicat a datoriilor comerciale trebuie s ridice semne de ntrebare asupra capacitii de plat a societii.La SC SIRETUL PASCANI SA durata de rotatie a datoriilor furnizor se inscrie in limita normala a indicatorului avand in vedere situaia economica interna in aceasta perioada.

63

6.2 Analiza SWOT

MEDIUL INTERN

Puncte tari

firma este singurul productor romn de tricoturi din urzeal i geogrile clienii percep produsele firmei ca fiind de notorietate i de calitate, n special n domeniul consacrat, prin tradiie, al perdelelor firma are personal calificat pentru toate sectoarele de producie; fora de munc din confecii s-a specializat, n ultimii ani i confecionarea de produse de mbrcminte de dam cu complexitate ridicat avantajele oferite de calitatea de productor integrat: operativitate n realizarea i livrarea comenzilor, ofertarea produselor la pre de productor firma a implementat Sistemul de management al calitii i mediului, n conformitate cu cerinele standardelor SR EN ISO 9001:2008 i SR EN ISO 14001:2005 i a obinut Certificatul CE pentru Controlul Produciei n fabric pentru linia de produse destinate lucrrilor de construcie i reabilitare de drumuri (geogrile). dotarea tehnologic a firmei permite dezvoltarea ofertei de tricoturi tehnice, produse cu profitabilitate crescut i destinaii independente de fluctuaiile modei: utilizatori industriali, construcii rutiere, mbuntirile funciare, etc. exist posibilitatea reorganizrii activitii pe centre de cost, cu o mai bun gestionare a resurselor i reducerea costurilor de producie

Puncte slabe -

infrastructura firmei, conceput pentru producia de serie mare, implic cheltuieli cu utilitile foarte ridicate lipsa actual a resurselor financiare perturb aprovizionarea optim a materiei prime necesare desfurrii activitii de producie creaia de produse, activitatea de marketing i reeaua de vnzri sunt insuficient dezvoltate ponderea excesiv a personalului TESA i indirect productiv n structura de personal

MEDIUL EXTERN

64

Oportuniti -

apariia noilor tipuri de fire i finisaje textile permite mbuntirea considerabil a parametrilor igienico funcionali i estetici ai tricoturilor din fire sintetice extinderea textilelor ca materie prim n multe sectoare industriale i noile domenii de aplicare ale acestora genereaz noi piee de desfacere pentru textilele tehnice, a cror producie este n continu cretere necesitatea refacerii infrastructurii rutiere i feroviare autohtone n conformitate cu standardele UE impune utilizarea pe scara larg a geosineticelor

Ameninri

criza economic global a afectat puternic mediul economico- social intern, ducnd la reducerea drastic a consumului de textile convenionale i la creterea riscului de nencasare concurena pe piaa textilelor de larg consum a devenit excesiv n ultimii ani piaa intern este invadat de importuri asiatice ieftine i textile second hand lipsa unei strategii de dezvoltare macroeconomic coerent la nivel naional face imposibil orice predicie privind ramurile sau activitile economice ce vor beneficia de ncurajare n anii urmtori

7. Strategia de reorganizare
7.1 Analiza activitaii debitoarei de la deschiderea procedurii pana la zi
7.1.1 Analiza contului de profit i pierdere
Contul de profit si pierdere , este un document contabil care ofer o imagine fidel asupra performanei financiare, sintetiznd ntr-o manier explicit veniturile i cheltuielile dintr-o perioad de gestiune i pe aceast baz prezint modul de formare a rezultatelor economice. Aadar, contul de profit i pierdere este un document de sintez contabil prin care se regrupeaz fluxurile de exploatare, financiare i extraordinare ale unei societati. Cu ajutorul lui se explic modul de constituire a rezultatului exerciiului n diferite etape

65

permind desprinderea unor concluzii legate de nivelul performanelor economice ale activitii desfurate de o entitate ntr-o perioad de gestiune. Prin urmare, analiza evoluiei contului de profit i pierdere este necesar pentru a contura o imagine ct mai fidel i complex a situaiei debitoarei precum i pentru a putea defini ct mai precis cauzele i mprejurrile care au determinat instalarea insolvenei acesteia.
Denumirea indicatorilor Media 9 LUNI 2010 A Cifra de afaceri neta VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(A): - Profit - Pierdere Impozitul pe profit PROFITUL SAU PIERDEREA NET(A) EXERCITIULUI FINANCIAR: - Profit '- Pierdere 0 294,965 0 610,505 0 368,59 0 2,197,674 123,593 0 0 100,099 0 630,655 0 294,048 917 0 610,505 0 368,59 0 2,197,674 123,593 0 0 0 100,099 0 0 630,655 0 675,170 883,052 1,177,101 637,871 677,597 1,288,102 593,897 622,495 991,085 828,257 913,973 3,111,647 670,478 1,205,280 1,081,687 715,136 972,522 1,072,621 689,128 878,373 1,509,028 OCT.2010 perioada de obsevatie LUNA Media lunara per.observ

nov.10

dec.10

ian.11

feb.11

n tabelul de mai sus, este prezentat situaia societii n anul 2010, pn la declanarea procedurii de insolvent, precum i informaiile din perioada de observaie . Activitatea din exploatare Prezint cea mai mare importan n cadrul analizei pe baza contului de profit i pierdere, indiferent de specificul activitii entitii economice analizate. Rezultatul din exploatare a nregistrat o evoluie nefavorabil n anul 2010, cnd se observ o pierdere din exploatare, pn la deschiderea procedurii de insolven, de 235,875 lei. n ultimele 3 luni ale anului 2010, n perioada de observaie, s-au luat msuri de reevaluare a stocurilor de produse finite, materii prime i materiale pe stoc, urmrindu-se reflectarea fidel a bunurilor materiale, a patrimoniului societii n evidenele contabile. Aceasta a influenat, n mare parte, rezultatele negative nregistrate de societate n aceast

66

perioad. Rezultatul din exploatare a fost negativ pn la sfaritul anului 2010, dar, ncepnd cu primele luni ale anului n curs, se observ o mbuntire a activitii societii, n primele dou luni obtinndu-se, ca valoare medie, profit din exploatare. Veniturile din exploatare sunt formate din: venituri din vnzarea produselor finite, venituri din vnzarea mrfurilor, venituri din prestri servicii, alte venituri. Veniturile din exploatare n anul 2010 au nregistrat o valoare medie lunar de 801.576 lei. Cifra reprezint o valoare mic n raport cu posibilitile societii, fact explicabil, n principal, prin lipsa resurselor financiare necesare aprovizionrii cu materii prime. n perioada de observaie, media veniturilor din exploatare a crescut cu aproximativ 7 %, dar activitatea din anul 2011 a generat o cretere a veniturilor din exploatare, n primele dou luni, de peste 30 % i sunt semne c aceast tendin se va menine pe parcursul acestui an. Cheltuielile de exploatare au nregistrat n anul 2010, pn la deschiderea procedurii de isolven, o medie lunar de 1.037.451 lei, indicnd c societatea a cheltuit mai mult dect producia realizat. n perioada de observaie, media cheltuielilor de exploatare a crescut pn la valoarea de 1.442.485 lei, cretere generat, n principal, de msurile de reevaluare a bunurilor materiale aflate n stocul societii de o perioad de timp mai mare de 6 luni, n scopul valorificrii lor. Se remarc ns c, n prime luni ale anului 2011, valoarea cheltuielilor de exploatare s-a meninut sub nivelul veniturilor din exploatare. Cheltuielile de exploatare n anul 2010 se refer la: cheltuieli cu salariile 49 %; cheltuieli cu materii si materiale 18 %; cheltuili energie, apa, gaz 11 %; cheltuieli privind amortizarea 7 %; cheltuieli privind prestatiile externe 5 %; alte cheltuieli de exploatare 10 %.

n perioada de observaie, n special n primele luni ale anului 2011, ponderea acestor cheltuieli n totalul cheltuielilor de exploatare s-a redus cu aproximativ 20 %. Activitatea financiar n ceea ce privete activitatea financiar a Societii, coninutul acesteia este dat de valoarea veniturilor financiare, nsemnnd diferene de curs valutar favorabile, nregistrate la sfritul anului n conturile contabile, i, ntr-o proporie mai mic, de valoarea dobnzilor aferente conturilor pe care societatea le are deschise la banc, precum i de cheltuielile financiare, care sunt formate, n cea mai mare parte, din valoarea dobnzilor pentru creditele contractate cu instituiile financiare i din diferenele de curs valutar nefavorabile.

67

De-a lungul perioadei analizate, rezultatul financiar are o evoluie nefavorabil, cu excepia primei luni a anului 2011, pentru care se nregistreaz rezultat financiar pozitiv. La nivelul anului 2010, pierderea financiar a fost n valoare de 671.439 lei, determinat de dobnzi la credite i diferene de curs valutar nefavorabile. Rezultatul net al exerciiului Rezultatul net al exerciiului este unul negativ pentru anul 2010, nregistrndu-se o pierdere, la 31.12.2010, n valoare de 5.831.453 lei. Pierderea lunar medie, naintea deschiderii procedurii de insolven, a fost de 294.965 lei, dar, valorile cele mai mari s-au acumulat n primele luni de la deschiderea procedurii, ca urmare a reevalurii tuturor resurselor societii i deprecierii stocurilor de produse finite, materii prime i materiale, n scopul valorificrii acestora prin vnzare. Din situaia de mai sus, se observ o mbuntire a indicatorilor financiari pentru anul 2011, obinndu-se un profit mediu pe primele dou luni, cu perspectiv favorabil pentru perioada urmtoare. 7.1.2 Pasivul acumulat n timpul procedurii Odat cu deschiderea procedurii de insolven, societatea i-a continuat activitatea de baz desfaurat n domeniul textil, pe direcia produciei de perdele, a produciei de confecii n sistem lohn i produciei de tricot. Nu s-a reluat activitatea de producie a tricoturilor tehnice (geogrile) ntruct cererea pe piaa intern pentru aceste produse, n direct legtur cu licitaiile de lucrri n construciile rutiere, este foarte mic n aceast perioad a anului, societatea limitndu-se la valorificarea produselor de pe stoc. Chiar dac, n aceasta perioad, producia nu a fost realizat la nivelul necesar atingerii pragului de rentabilitate, datorit lipsei prghiilor legislative care s permit flexibilitate n rentabilizarea fiecrui loc de munc, personalul a fost mentinut in activitate. Aa se explic faptul c, n perioada de observaie, datoriile ctre bugetul statului legate de personal sunt n ponderea cea mai mare. De altfel, se poate remarca c acestea, mpreun cu dobnzile bancare, sunt singurele datorii acumulate n aceasta perioad, n timp ce datoriile ctre furnizori sunt n termen i pot fi achitate la scaden.
Datoriile la bugetul consolidat in perioada de observatie
Titlu Cont Contributie asig soc angajator Contributie asig. Soc. Angajat Contrib asig sanatate sep.10 77,073 39,199 19,324 oct.10 83,74 42,659 21,042 nov2010 81,34 41,353 20,429 dec.10 76,398 38,983 19,1 Jan11 81,959 41,497 20,568 feb.11 81,979 41,718 20,595 Total 482,489 245,409 121,058

68

angajator Contributie concedii si indemnizatii angajator Contributie asig sanatate angajat Contributie asig. Somaj angajator Contributie asig somaj angajat Contributie fd garantare creane sociale Impozit pe profit TVA de plata Impozitul pe venituri din salarii Contributie asig pt accidente de munca si boli prof Comision ITM unitate TOTAL DATORII LA BUGET 0 20,38 1,873 1,87 973 2,75 1,188,271 32,026 799 976 1,385,514 562 22,141 2,036 2,047 997 0 87,158 36,034 869 997 300,28 444 21,515 1,973 1,982 982 0 67,309 34,806 843 982 273,96 0 20,198 1,841 2,084 920 0 67,553 38,947 794 920 267,7 169 21,663 1,984 2 989 0 45,976 34,69 850 0 252,3 0 21,667 1,98 1,983 990 0 41,28 35,097 853 0 248,14 1,175 127,564 11,687 11,966 5,851 2,75 1,497,547 211,6 5,008 3,875 2,727,979

7.2 Simularea falimentului

La o analiz succint a acestui tabel se pot observa pe prima coloan, denumirea creditorilor sau a categoriei de creditori, pe coloana a doua, suma nscris n Tabelul Creditorilor, cu excepia sumelor reprezentnd cheltuielile de procedur i cele acumulate n perioada de observaie, sume care ar fi suportate din averea debitoarei sau ar intra ulterior n tabelul suplimentar, pe coloana a treia, valoarea de lichidare a activelor grevate de sarcini, inclusiv valoarea garaniei fiecrui creditor i sumele ce urmeaz a fi distribuite ctre acetia, pe coloana a patra, valoarea de lichidare a activului negarantat, inclusiv plile i distribuirile care s-ar efectua din aceasta valoare,pe ultima coloan, procentul de acoperire al fiecrei creane, n cazul deschiderii procedurii de faliment . categorie creditori creane inscrise in tabel 12% 6.548.688,59 1.967.676,86
378.224,00

cheltuieli procedura Garantai BRD-GSG BCR DGFP Primaria mun Pascani Observatie

47.193,14

valoare valoare lichidare procent de lichidare activ activ negarantat recuperare garantat faliment 7.464.120,00 2.265.613,00 846.578,50 271.873,56 6.617.541,50 5.004.406,00 76% 1.967.676,86 100% 82.738,00 22% 47.193,14 100% 1.406.615,56 100%

69

Bugetari Chirografari total

1.909.761,19

539.930,74

729.509,07 11.581.052,85

28% 0%

Se poate trage concluzia c, n caz de faliment, procentul de acoperire a masei credale nu va fi mai mare de 9.729.733 Lei. O situaie descriptiv detaliat se regsete la punctul 8.5.

7.3 Masurile de reorganizare judiciara

Msurile de reorganizare judiciar prezentate n cuprinsul prezentei seciuni au drept finalitate restructurarea financiar a afacerii derulate de ctre Societate, astfel nct aceasta s permit generarea de beneficii pentru prile implicate n procedura insolvenei aplicat Societii. n vederea asigurrii reuitei planului de reorganizare, potrivit art.95 alin.6 din Legea 85/2006, planul va specifica msuri adecvate pentru punerea n aplicare, precum msurile enumerate cu caracter exemplificativ n cuprinsul textului normativ anterior menionat. n acest sens, n scopul reuitei obiectivului de reorganizare al Societii, prezentul plan de reorganizare va prevedea msuri adecvate asigurrii resurselor financiare necesare ndeplinirii acestuia i, n special, a resurselor financiare pentru efectuarea distribuirilor asumate prin programul de pli i, finalmente, acoperirea ntr-o ct mai mare pondere a creanelor creditorilor Societii. Astfel, dintre msurile adecvate reuitei planului, prevzute de art.95 alin.6 din Lege, considerm c se impune, raportat la activitatea Societii, la specificul activelor existente n patrimoniul Societii, precum i la perspectivele evoluiei pieei pe care aceasta i desfoara activitatea i resursele pe care Societatea le poate genera n intervalul de aplicare a planului, implementarea urmtoarelor msuri: Art.95 alin.6 lit.A Pstrarea n ntregime de ctre debitor a conducerii activitii sale, cu supravegherea efectuat de ctre administratorul judiciar Capital Insol SPRL. Pstrarea dreptului de conducere a activitii vine n completarea art.103 din Lege, care arat cu claritate faptul c, dup confirmarea planului, debitorul va fi condus de ctre administratorul special. n acest sens, dintre articolele care se refer la

70

administrarea societii debitoare amintim: art.3 pct.26, art.18, art. 47 s.a din Legea insolvenei. Raportat la evoluia Societii n perioada de observaie, dar i la cea anterioar deschiderii procedurii, n primele dou trimestre, se va proceda la o monitorizare strict a produciei prevzute n cadrul planului de reorganizare. Art. 95 alin 6 lit B Resursele financiare pentru susinerea realizrii planului sunt cele obinute din activitatea curent. Se va proceda la o finanare din sursele interne ale Societii, rezultate din utilizarea lichiditilor obinute din vnzarea produciei i din prestrile de servicii efectuate. La acumularea capitalului de lucru a contribuit acordarea de ctre creditorii bancari a perioadei de graie la dobnd, n perioada de observaie, precum i planului de reorganizare. Art. 95 alin 6 lit C n prezentul plan menionm ca prevedere expres faptul c, dup confirmarea planului, att administratorul special, ct i administratorul judiciar, vor face demersuri n vederea expunerii pe pia a activelor Societii, n vederea atragerii de investitori, cu una din urmtoarele finaliti, fr a se limita la acestea: valorificarea business-ului, ceea ce presupune valorificarea afacerii mpreun cu contractele n derulare i salariaii Societii, gsirea unui cumprtor pentru aciunile Societii, care s procedeze la infuzii de capital de lucru i s preia derularea planului de reorganizare, valorificarea unor active, n spe, linia tehnologic de fabricaie geogrile, mpreun cu hala de producie i terenul aferent, precum i cu contractele n derulare pe acest segment i salariaii alocai procesului de producie. n cadrul prezentului plan, aceste modaliti sunt prevzute la nivel de principiu, urmnd ca, n funcie de negocierile concrete, s se procedeze la modificarea planului de reorganizare n conformitate cu oferta negociat, Art.95 alin.6 lit.H Planul prevede, ca masur de restructurare financiar a debitorului, reealonarea datoriilor pe o perioad de trei ani, n conformitate cu cashflow-ul i programul de pli. De asemenea, se prevede reducerea dobnzilor a unei perioade de graie la creditul principal, n cadrul

71

bancare n funcie de cotaia EURIBOR, ROBOR i LIBOR3M, plus marja bncii de 4 pp. Alte msuri menite s contribuie la stabilizarea i redresarea debitoarei sunt: Asumarea unor target-uri de venit precizate cu claritate n cadrul BVC, venituri care au la baz o anumit structur a volumelor de producie proprie sau de prestri de servicii. Menionm c, dei n cuprinsul planului previziunile se bazeaz pe anumite valori ale produciei i un anumit grad de ocupare a capacitilor de producie, esenial pentru prezentul plan este realizarea veniturilor estimate. Valorile produciei i ale materiilor prime care stau la baza realizrii acestor venituri vor putea suferi modificri ulterioare, din cauza volatilitii ridicate a input-urilor (firele de poliester sunt cotate n funcie de preul petrolului i nivelul cererii, producia de geogrile este afectat de sezonalitatea i fluctuaiile pieei int - lucrrile de infrastructur). Raportat la capacitatea previzionat a Societii de a genera venituri excedentare, planul prevede o reducere a datoriilor ctre creditorii bugetari i ctre cei chirografari. Menionm c, aceast reducere este impus att de posibilitile concrete ale Societii de a produce, ct i de posibilitile reduse de finanare a activitii companiei. Subliniem c, chiar n caz de reducere, plile ctre creditori depasesc net gradul de acoperire al creanelor n caz de faliment. Planul prevede evoluia treptat a produciei, cu o cretere pe segmentele de

tricoturi tehnice i de prestri servicii de finisare textil, precum i dezvoltarea unor segmente de producie nevalorificate pn n prezent - tricoturi tehnice cu tratamente speciale .

7.3.1 Durata de implementare a planului

Conform art.95 alin.3 din Legea 85/2006, executarea planului de reorganizare se va ntinde pe o perioad de 3 ani. n situaia n care nu se vor gsi condiii optime pentru valorificarea tuturor activelor preconizate a fi lichidate, n termen de 3 ani, cu

72

acordul a dou treimi dintre creditorii aflai n sold, dup 18 luni, se va analiza oportunitatea prelungirii planului cu nc 12 luni. Aceasta perioada suplimentar are un dublu rol: pe de o parte, de a acorda timpul necesar finalizrii unor tranzacii n cadrul activitii de valorificare a activelor, iar pe de alt parte, de a putea beneficia de utilizarea profitului rezultat din activitatea de producie n vederea distribuirilor.

7.3.2 Mecanismul Reorganizrii

Strategia de reorganizare pornete de la premiza capacitii debitoarei de a se transforma ntr-o societate solvabil, precum i de la cea a avantajelor reorganizrii fa de o eventual situaie de faliment. Atuurile Siretul Pascani SA se refer n principal la: Posibilitatea reorientrii i creterii capacitilor de producie pe o ni de pia n continua dezvoltare tricoturile tehnice, Posibilitatea de a valorifica o parte din patrimoniul Societii fr a afecta activitatea principal de producie, crend astfel o surs de rambursare pentru datoriile acumulate n timpul procedurii i pentru cele nscrise la masa credal. Posibilitatea ca, n condiiile n care societatea nu reuseste s achite integral debitele ctre creditorii anteriori deschiderii procedurii de insolven, la finele perioadei de reorganizare, s se scoat la vnzare i activele funcionale, pn la concurena sumelor necesare achitrii in integralitate a pasivului. 1. Activitatea de producie Analiza i prognoza produciei pornete de la: capacitile de producie ale SIRETUL PACANI SA nivelul previzionat al cererii pentru oferta specific de produse ale Societii, respectiv: tricoturi , confectii si geogrile necesitatea de autofinanare a unei producii n cretere.

73

Produsele ce vor fi realizate n perioada de reorganizare sunt urmtoarele : confecii lohn i produse proprii: echipamente fitness, echipamente sport, saci de splare, etc. perdele tricoturi mesh, captuseli, tricoturi circulare, tricoturi pentru tapierie auto

Evoluia previzionat a produciei pe perioada reorganizrii, n termeni de acoperire procentual a capacitilor de producie destinate a fi utilizate, este prezentat n tabelul de mai jos:

perioada an I II III I IV I II III II IV I II III III IV total trimestru

capacitate utilizata 60 58 58 68 67 63 63 76 70 64 65 78

productie % confectii 105 105 98 98 105 105 100 100 100 100 100 100 101,33 perdele 76 35 35 80 92 50 50 92 100 50 50 100 67,50 tricoturi 60 60 65 65 70 65 65 80 80 75 75 80 70 geogrile 0 30 35 30 0 30 35 30 0 30 35 30 23,75

Not: 1. Planul este ntocmit n condiiile unei creteri liniare a capacitilor de producie. 2. Capacitatea la CONFECII este alocat n proporie de 80% produciei de lohn (material client). 3. Capacitile la PERDELE i TRICOTURI se raporteaz la gradul de acoperire al utilajelor din dotare. Fiind o producie integrat, sunt utilaje la care acoperirea este de 100%, dar procentul final pe tip de produs, este dat de ultimul utilaj din procesul tehnologic.

74

4. Capacitatea

la TRICOTURI variaz foarte mult funcie de tipul de produs

fabricat. n aceast rubric sunt incluse si tricoturile finisate pentru teri. 5. Forta de munc se poate repartiza funcie de producia estimat n cazul produciei de TRICOTURI i PERDELE, astfel nct acoperirea acesteia sa fie ntre 70 % - 100%. Profitul realizat este planificat a fi utilizat ca surs proprie de finanare a capitalului circulant, n condiiile unei productii n cretere i a investiiilor necesare modernizrii capacitilor de producie. Principalele Active necesare realizrii produciei n vederea continurii activitii precum i a dezvoltrii acesteia, n perioada de reorganizare, conducerea societii va menine n funciune urmtoarele active: Secia TRICOTAT Tipul utilajelor
Urzitoare secionale tip DS 21/30 Maini electronice jacquard RJSC 4F NE,14E si 18E Maini de tricotat RASCHEL,18E Maini de tricotat RASCHEL,18E Maini electronice tip HKS, 28E Maini electronice LIBA, 32E Rama termofixat BRUKNER 2 4 6 2 1 1 1 1 1 1 1 1 2 8

FINISAJ

Rama termofixat 5 cmpuri Aparat de vopsit THIES Aparat de vopsit THEN Aparat vopsit ALFIT 30 Rampa de control i metrat Maina metrat dublat rolat Maina de scamosasat

75

Maina de imprimat STORK Maina de laminat cu flacara Sistem de proiectare croit GERBER Maina de pnuit GERBER

1 1 1 1 1 1 1 243 6 1 1 1

CONFECII
Cutter GT 5250 GERBER Maina de matlasat DELMAN Maina de brodat cu 10 capete PFAFF Maini de cusut JUKI, GARUDAN, SIRUBA, EMERY,BROTHER Prese de clcat profesionale

GEOGRILE

Urzitor secional de vitez mare tip 23 ME 560PT Main de tricotat din urzeal COPCENTRA HS-2 ST, E12 Main de peliculizat ONTEC

Activitatile specifice societatii sunt desfasurate in imobilele proprietatea societatii , in spatii special amenajate situate pe platforma intreprinderii din Pascani : str. Moldovei nr. 19 .

2. Activitatea de valorificare a activelor Pornind de la existenta unor active care nu sunt indispensabile activitatii de productie , valorificarea de active reprezinta o solutie de sustinere a productiei pana la atingerea nivelului de profitabilitate . Activitatea de valorificare porneste de la separarea activelor necesare activitatii curente de cele in afara exploatarii , cele necesare activitatii curente de natura utilajelor a fost mentionata mai sus . In primul rand se distinge o nevoie de capitalizare a activitatii curente pentru sectia geogrile , sectie care poate aduce un randament al productiei de peste 30-60% , dar si necesitatea modernizarii unor obiective mari consumatoare de utilitati ( energie , apa ) Etapa 1 , a vanzarilor urgente :

76

A. pentru modernizarea obiectivelor consumatoare ( boiler ulei diatermic si instalatie abur tehnologic ), vor fi scoase la vanzare bunuri mobile , uzate si casate ( fier vechi ) bunuri care nu mai sunt folosite si pot genera o lichiditate. B. Va fi pus in vanzare imobil identificat ca nefiind necesar in activitatea de productie si va putea fi instrainat cu acordul creditorului ipotecar , valoarea rezultata va fi folosita pentru plata unei parti din credit iar diferenta pentru achizitionbarea de materii prime Etapa 2 a vanzarilor in cazul in care societatea nu va reusi rentabilizarea sectiei geogrile Vor fi scoase la vanzare activul sectia geogrila ( cladire si utileje) , daca se va identifica un cumparator care va oferi pretul pietei atat pentru utilaj si/sau pentru cladire . pret ce va filosit pentru achitarea creditorilor si diminuarea considerabila a pasivelor .

In patrimoniul societatii exista active care nu sunt esentiale desfasurarii activitatii si care prin urmare pot fi considerate ca avand importanta secundara pentru activitatea de baza a acesteia . Astfel a fost identificat un imobil proprietatea societatii Cladire Administarativa situata in Pascani , str. Moldovei nr. 19 , corpul C12 in suprafa de 1019,13 mp P+2 . Imobilul este ipotecat in favoarea creditorului BRD GSG In patrimoniul societatii a fost identificate o cantitate considerabila de materiale fieroase , de natura fierului vechi , ce pot la randul lor constitui sursa de venit pentru proiectele de eficientizare energetica a societatii . In cele ce urmeaza sunt prezentate activele propuse a fi valorificate si valoarea de piata conform raportului de evaluare . Lei Valoare de piata suprafa cladire 1.019,13 840.888 2.783,00 1.374.738 5.096.800 7.312.426

nr crt

Denumire 1 C12 - cladire administrativa 2 C44 - sectie geogrila 3 utilaj geogrile total

Asa cu se arata in raportul de evaluare va trebui sa se faca dezmembrarea activelor din cadrul platformei pornind de la delimitarile de pe teren si de la situaia juridica actuala . Menionm c, transmiterea tuturor sau a unora dintre bunurile din averea debitorului ctre una ori mai multe persoane fizice sau juridice, constituite anterior ori ulterior confirmrii planului de reorganizare, fr a fi prevazut n mod expres prin plan, este

77

una dintre operaiunile ce pot fi luate n considerare, n cazul n care prile convin i cu acordul administratorului judiciar. De asemenea, se poate proceda la lichidarea unor bunuri din averea debitorului, libere de orice sarcini, i/sau distribuirea acestora ctre creditorii debitorului, n contul creanelor pe care acetia le au fa de averea debitorului . Prin aceasta se urmrete valorificarea unor active, n vederea asigurrii unor infuzii de lichiditi, n scopul finanrii deficitului de trezorerie sau acoperirii unor datorii din timpul procedurii, precum i a unor sume de la masa credal.

7.4 Masurile specifice de reorganizare a activitatii

Planul de reorganizare se bazeaz pe urmtoarele 3 surse de finanare, aflate la dispoziia companiei: venituri rezultate din activitatea de exploatare: contracte n derulare, conform obiectului de activitate recuperarea creanelor existente venituri rezultate n urma valorificrilor unor active n paralelel cu desfurarea activitii curente, managementul societii a luat, nc de la deschiderea procedurii de isolven, msuri pe linia eficientizrii activitii, msuri ce vor continua a fi aplicate i realizate prin planul de reorganizare, dup cum urmeaz:

7.4.1 Masuri de optimizare a managementului si a organizarii executive

Organigrama Societii este prezentat la punctele anterioare, aceasta cuprinznd inclusiv posturile de conducere din cadrul societii. ntre msurile de optimizare a managementului societii, menionm: - ncepnd cu data confirmrii planului, efii departamentelor Comercial i Producie i vor asuma target-uri de atins, n corelaie cu prevederile planului dereorganizare, performana managerial urmnd a fi evaluat n funcie de realizarea acestora. Prin asumarea acestor target-uri, se va

78

asigura i o cretere a stabilitii managementului din cadrul Societii, nlocuirea fcndu-se n cazul nerealizrii target-ului asumat. - ntrirea gradului de supraveghere a deciziilor managerilor companiei se va realiza prin controlul att al oportunitii deciziilor. ct i al legalitii acestora . Administratorul judiciar va proceda la informarea creditorilor asupra ndeplinirii obiectivelor asumate de managementul Societii prin intermediul rapoartelor financiare trimestriale.

7.4.2 Masuri de optimizare a strategiei de marketing

Activitatea de cercetare de marketing va urmri cu prioritate: - Identificarea pieei int n funcie de apropierea geografic - Identificarea oportunitilor de pe piaa int i a cilor de valorificare a acestora, n folosul activitii Societii - Informarea asupra indicilor de cretere a consumului de produse specifice Societii pe pieele cercetate - Informarea asupra concurenilor pe piaa vizat - Informarea asupra reelei de distribuie optim a fi utilizate Activitatea de promovare de marketing va fi focusat pe exploatarea optim a tuturor canalelor de promovare a produselor din oferta Societii, accesibile resurselor alocate n acest scop. Politica de vnzri O preocupare permanent a managementului Societii o reprezint creterea vnzrilor de produse i servicii specifice obiectului de activitate. n contextul actual, se remarc o cretere a cererii de produse specifice societii, importatorii renunnd tot mai mult la ofertele din Asia, datorit preurilor n continu cretere a produselor i a dezavantajelor legate de volumul mare ale achiziiilor obligatorii i costul ridicat al transportului mrfurilor. Pentru creterea vnzrilor i pentru dezvoltarea pieelor, personalul implicat n vnzri va fi stimulat prin majorarea cu pn la 50% a salariilor i acordarea de prime i comisioane din vanzri i se va proceda la instruirea periodic a acestuia.

79

Se va urmri creterea vnzrilor i prin atragerea de intermediari care dispun de o pia i o reea proprie de vnzri, cu deschidere pe pieele din Europa, rile Arabe i Africa de Nord. Pe linia preurilor, se va urmri alinierea acestora la nivelul pieei i, implicit, al concurenei, exercitnd o politic de vnzare agresiv, sub deviza:

nici o oferta ratat, nici o com and pierdut

Stimularea cererii de pia pentru atragerea de comenzi la un nivel de acoperire ct mai complet a capacitilor de producie este esenial n perioada urmtoare, prin aceasta asigurndu-se continuitatea activitii de producie i scderea ponderii costurilor cu utilitile n cheltuielile de exploatare. Implicit, scderea costurilor de producie va permite practicarea unor preuri competitive i creterea cotei de pia a Societii.

7.4.3 Masuri de optimizare a procesului de productie

Avnd n vedere c, pentru o parte din fluxul tehnologic necesar prelucrrii tricoturilor i a perdelelor, respectiv finisarea i termofixarea acestora, se folosesc n prezent instalaii mari consumatoare de utiliti,precum i influena acestor consumuri n preul final al produselor, n vederea optimizrii sistemului energetic, SIRETUL PASCANI SA intentioneaz s realizeze, pe parcursul anului 2011, urmtoarele lucrri de modernizare: 1. Modernizarea seciei Boiler Ulei Diatermic, datorit vechimii (1976), boilerele actuale fiind sunt mari consumatoare de gaz i cu un randament sczut. 2. Moderernizarea sistemului energetic prin nlocuirea traseelor de abur tehnologic cu sisteme noi, adaptate la configuraia seciilor i care vor asigura un consum sczut de gaz metan i ap. Aceste modernizri sunt urgente i necesare i pentru urmtoarele motive innd de sigurana n utilizarea lor: A. n cazul seciei Boiler Ulei Diatermic 1. Nici unul dintre cele dou boilere existente nu este dotat cu protecie la arztor n cazul arderii incomplete a gazului metan existnd pericolul de acumulare a gazelor pericol de explozie; 2. Ventilarea manual a gazelor acumulate n cazul opririi accidentale a alimentrii cu gaz metan, se pot acumula gaze n interiorul cuptorului, care pot duce la explozie n cazul n care operatorul nu este n preajma instalaiei;

80

3. Controlul temperaturii din focar se face manual operatorul trebuie s coreleze manual temperatura de lucru a celor dou rame pe care le deservesc boilerele cu temperatura gazului din focar, pentru a evita consumul inutil de gaz metan; 4. Controlul nivelului uleiului din vasul de expansiune se face vizual tot de operatorul de deservire a boylerului, neexistnd nici un sistem de avertizare n cazul scderii nivelului din vas, ceea ce ar duce la sincope n funcionarea celor dou rame de termofixat; 5. Nu exist: - protecie i semnalizare austic sau electric pentru nici una din comenzile electrice n cazul cderilor accidentale de tensiune sau a defectelor la instalaia electric nu avertizeaz operatorul n legtur cu defeciunea pericol de incendiu, afecteaz sigurana operatorului; - instalaie de semnalizare pentru noxe, gaze arse pericol de explozie sau incendiu; - protecie la pompele de recirculare nu opresc recircularea uleiului diatermic n cazul n care rmn fr consumator, ceea ce duce la creterea brusc a temperaturii uleiului i evacuarea n mediul exterior a uleiului din vasul de expansiune, avnd ca efect nedorit poluarea mediului, i creterea consumului de ulei; - Exhaustor - temperatura gazelor arse la ieire pe co este de 350 C poluarea mediului, pericol de incendiu ; 6. Zidria cuptorului prezint deformri vizibile pericol de explozie; B. Traseul de abur tehnologic existent este supradimensionat, gradul de uzur al instalaiei este ridicat i durata de viata este depasit, lipsc omologarilor necesare instalaiei cu aburi i exist pericolul iminent de explozie . ? Modernizarea traseelor de abur tehnologic va fi fcut din surse proprii i cu personalul Societ, sumele necesare fiind obinute din valorificarea fierului vechi. Pentru achiziionarea boilerului de ulei diatermic, vom solicita un leasing, urmnd ca avansul s fie pltit de ctre Societate, din fonduri proprii . Mentionm c, aceste lucrri sunt necesare i urgente deoarece, actualele trasee i istalaii nu respect normele de securitate impuse, sunt vechi i nu mai pot face fa cerinelor de eficien energetic. Analiza consumului de gaz pentru o situaie standard de utilizare - ulei nclzit la o temperatur de 270 C, pentru 2 rame de termofixare materiale textile Conform crii tehnice, consumul acestor boilere este de 160Nmc/h. n realitate, consumul este de aproximativ 170 190 Nmc/h, timpul de funcionare fiind, n medie, de 21 23 ore/zi. consum zilnic: 3400 4000 Nmc/zi 4 mii Nmc;

81

consum lunar: 100.000 Nmc/luna = 100 mii Nmc; consum anual: 1.200.000 Nmc /an = 1.200 mii Nmc

Raportat la cele 2 instalaii, consumul mediu anual este de aproximativ 2.400 mii Nmc /an Actualul randament al Boylerului este de aproximatin 60%, noile utilaje avnd un randamet de minim 92%, Ca urmare, n aceleai condiii de funcionare, consumul de gaz metan s-ar reduce la 2720 Nmc/zi, ceea ce nseamn o economie de 980 Nmc/zi, adic, o scdere cu 20% a consumului de gaz metan/zi. Rezult o economie de : 980Nmc/zi x 9175 = 168EU/zi = 30zile = 5040 EU/luna = 60.480 Euro/an n concluzie, economia de energie ar fi de cel puin 60.000 Euro, economie care ar putea fi regasit att n preul produselor, ct i n sumele rambursate ctre creditori. Investiia va fi facut, parial, din surse proprii,pentru achiziionarea echipamentelor recurgndu-se la contractarea unui leasing.

7.4.4 Programul de restructurare a personalului

n perioada anterioar depunerii planului de reorganizare, respectiv, n lunile decembrie februarie 2011, au avut loc ntrevederi cu sindicatul reprezentativ al Societii pentru negocierea CCM, solicitrile reprezentanilor patronatului fiind n sensul reducerii cheltuielilor salariale, fr a afecta legalitatea contractului i cu alinierea prevederilor la Contractul Colectiv de Munc la nivelul ramurii Industriei Uoare. Au fost negociate clauze care s acorde angajailor salarii potrivit competenelor profesionale i toate sporuruile legale, fiind eliminate sporurile suplimentare (bilete de odihn i tratament, tichete de mas, tichete cadou i prime de concediu). n vederea reducerii cheltuielilor, n perioada urmatoare, se va proceda la diminuarea cheltuielilor de natur salarial, n trei etape lunare, prin care se vor restructura posturi ale personalului indirect productiv i administrativ, dup urmtorul plan: se vor diminua posturile indirectilor neproductivi si administrativi dupa urmatorul plan : directia/departament serviciu financiar contabil serviciul informatic economica normare birou personal birou SSM birou SPSU actual faza 1 faza 2 faza 3 ramasi 8 2 2 0 4 4 2 1 0 1 2 2 1 5 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 2 1 5

resurse umane

82

serviciu administrativ marketing desfacere transport agenti vanzari comercial MMC -CTC Mecano Energetic Productie total Propunerea facut ine cont de: aprovizionare

15 3 14 4 1 17 26 239 341

3 1 3 1 0 3 4 0 20

4 1 4 0 0 2 4 10 28

0 0 0 0 0 0 0 14 14

8 1 7 4 1 12 18 215 279

Tabelul 3: Situaia numarului de angajati/ departamente

- asigurarea numrului minim de personal necesar pe fiecare departament, astfel nct reducerea s nu pericliteze buna funcionare a acestuia, - corelarea numrului de personalul direct productiv cu nivelul previzionat al produciei pentru anul 2011, - restabilirea raportului optim ntre personalul din structura de conducere (functional) cu cel din structura de producie (operaional). Aceasta restructurare de personal va avea ca rezultat o reducere a costurilor fixe cu aproximativ 10 % .

7.4.5 Masuri privind reducerea celtuielilor

n paralel cu restructurarea personalului, pentru atingerea indicatorilor de performan care s asigure o achitarea datoriilor Socieii ctre creditori, se impune i luarea unor msuri privind reducerea la minim a altor tipuri de cheltuieli, dup cum urmeaz: Eficientizarea consumurilor de utiliti n activitatea de producie Dimensionarea optim a stocurilor de materii prime i materiale necesare n procesul de producie Reducerea numrului de autovehicule folosite i a consumurilor acestora, prin urmrirea strict a consumurilor i a reparaiilor Reducerea cheltuielilor cu telefoanele de serviciu i limitarea convorbirilor n acest sens, s-a procedat, deja, la renegocierea contractului cu operatorul de telefonie i la diminuarea numrului de posturi telefonice.

83

 Analizarea i reducerea cheltuielior cu materialele consumabile Regocierea unor contracte de munc pentru personalul care nu acoperire total a programului de lucru pe parcusul unei luni, n scopul evitrii costurilor cu somajul tehnic

7.4.6 Masuri privind recuperarea creanelor

La data depunerii planului de reorganizare, Societatea are de recuperat creane n sum de 10.535.422, 20 lei, provenind de la 70 de clieni interni (9.648.378,86 Lei) i externi (887.043,34 Lei). Principalul debitor al Societii, SC Centru de Afaceri International SA, are un debit de 9.141.801,54 lei, pentru acest debitor fiind demarate procedurile judiciare. Debitorul nu dispune de lichiditi sau alte bunuri materiale. Pentru marea majoritate a bunurilor sale, DGFP Iai a instituit ipoteci legale de rangul I, i, din acest motiv, propunem cesionarea unei pri din debitul acestei societi penru a compensa cu creanaele pe care Societatea le are de pltit ctre creditorii bugetari. Pentru toi ceilali debitori, au fost promovate aciuni judiciare de recuperare a creanelor (somaie de plat), n prealabil fiid iniiate proceduri de conciliere direct i, n cazul celor care au emis instrumene de plat fr acoperire, cereri de executare silit.

7.4.7 Modificarea structurii corporative

Prezentul plan de reorganizare nu prevede msuri concrete de modificare a structurii corporative a Societii. Nu sunt prevzute n planul de reorganizare nici modificri ale actului constitutiv, fr acordul statutar al membrilor sau acionarilor Societii, potrivit dispoziiilor art.95 alin.7 din Legea 85/2006. La propunerea acionarilor sau creditorilor, n conformitate cu prevederile Legii insolvenei i cu acordul creditorilor, n perioada de reorganizare, se pot efectua modificri ale actului constitutiv i majorri de capital social, precum i transfer de aciuni ctre teri .

84

7.4.8 Alte masuri

Pe lng msurile de restructurare intern i de optimizare a mangementului i a strategiei de marketing, reorganizarea societii se mai poate realiza cu succes i prin urmtoarele operaiuni: - majorri de capital social - colaborri cu parteneri strategici - darea n plata a unor active, n contul creanelor inscrise la masa credala - convertirea creanelor n aciuni ale societatii - infuzii de capital din partea unor investitori - nchirierea de pri din patrimoniu ctre teri O situaie special o constituie Secia Tricoturi Tehnice (Geogrile), secie care a fcut obiectul unei investiii n anul 2009. Pentru a funcionarea n condiii de profit a aceastei secii este necesar, n primul rnd, existena unui capital de lucru. n acest sens, planul de reorganizarea prevede doua msuri : A. Vanzarea utilajului si a spaiului de producie ctre un cumprtor care va putea achita contravaloarea bunurilor la valoarea de piata ( utilaj pentru producerea geogrilelor si cladire pentru productie ) impreuna sau separat B. Pn la aceast vanzare este necesar producerea geogrilelor n acest caz va fi

necesar s se apeleze la o form de capitalizare, prin vnzarea unui activ al Societii, respectiv, Cladirea C12 Birou administrativ, ctre o firm de leasing, prin sale and lease-back, practic care presupune vnzarea unor imobilizri ctre o societate de creditare, urmat de preluarea lor imediat n regim de leasing. Acest tip de operaiuni este foarte atractiv pentru societile comerciale pentru simplul motiv c, prin intermediul unui astfel de contract, acestea pot beneficia de o infuzie important de lichiditi ce pot fi utilizate pentru investiii pe termen lung sau drept capital de lucru, pstrnd, pe toat perioada de leasing, drepturile de folosire ale imobilizrilor respective.

85

Finanarea acestei secii va putea genera funcionarea ei n condiii de profit, deoarece piaa de profil este n cretere, urmare a lucrrilor de infrastructur programate s nceapn perioada urmtoare, perspectivele fiind promitoare pentru Societate, ca unic productor de geogrile Romania, pe linia obinerii de comenzi .

7.4.9 Sursele financiare pentru sustinerea planului de reorganizare

urmtoarele surse de finanare: sumele existente n acest moment n conturile bancare - cca 60.000 Euro veniturile din activitatea curent, din contractele n derulare, contractele n curs de semnare i din potenialele colaborri anticipate de ofertele trimise veniturile obinute prin contractarea creditului de leasing n suma de 100.000 Euro veniturile din recuperri creane Principalii clieni, pentru care se poate previziona i o cretere cu pn la 50% a cifrei de afaceri, sunt prezentai mai jos: Numele firmei VASY&KASY SRL SPUMOTIM SA SERVIMPEX SRL ROMPOLYKEM SRL ARAMIS INVEST SRL CONSTRUCTII FEROVIARE MOLDOVA SA FILOBRANCA EASTERN EUROPE SRL EUROCONF IMPEX SRL MARTELLI EUROPE SRL ADESGO SA SELGROS CASH & CARRY SRL SIGMA CONFORT GRUP SRL BUSI SRL IASI TEXAROM Frana SERVIMPEX Frana ElLIANE Frana DENELLI UK OTTO Germania ENGELVAART Olanda Produse contractate Perdele,tricot Tricot Confecii Geogrile Tricot Geogrile Confecii lohn Confecii lohn Tricot Saci Cofecii Tricot Tricot Articole de lenjerie pentru femei Cifra de afaceri 2010 616.004 446.576 305.816 301.447 294.839 106.676 103.651 80.080 78.653 75.941 60.163 56.542 52.388 297.890 246.950 146.210 130.980 77.048 11.690

86

APPLEGREEN UK EUROPE HEALTH Olanda FARRIS Italia Diverse firme R. Moldova BENETTON Ungaria PENTEX Anglia RUBIES Germania

Saci pentru splat Dantel Tricot pentru nclminte de cas Confecii lohn

11.600 11.610 148.875 294.330 1.699.900 89.780 13.100

n perioada imediat urmtoare, urmeaz a se semna contractul cu reeaua de magazine Leroy Merlin Austria, prin intermediul creia, Societatea va comercializa pe piaa intern perdele. n plus, poate fi anticipat o cretere a cifrei de afaceri pe seama tricoturilor din urzeal pentru tapierie auto, care au fost solicitate i ofertate ctre SC Michel Thierry Romania SRL Timioara, n vederea ncheierii unui contract pentru livrarea a peste 1 mil. mp tricot dos tapierie auto. Trebuie avut n vedere c, pe perioada anului 2010, lipsa capitalului pentru achiziionarea de materii prime a cauzat refuzul multor comenzi, avnd drept cosecin o diminuare cifrei de afaceri cu o valoare estimat de pn la 30% fa de anii precedeni. Lund n considerare strategia guvernamental lansat de ctre Guvernul Romniei cu privire la reabilitarea i dezvoltarea infrastructurii de transport autohtone, prin ncheierea unor parteneriate n sistem public privat pentru construcia de autostrzi, se poate preniziona a o cretere a comenzilor de geogrile, al cror consum depete un milion de metri patri pentru un tronson de 25 Km de autostrad. Pe acest segment, Societatea este avantajat de calitatea de unic productor intern de geogrile, demersurile fcute n ultimii 2 ani pentru promovarea ofertei pe piaa int constituie o premiz pentru reuita atragerii de comenzi la nivelul acoperirii integrale a capacitii de producie a seciei de Tricoturi Tehnice (100.000 mp geogrile/lun). Previziunile de cretere a veniturilor sunt, ns, influenate de evoluia preurilor caracterul specific al ncheierii contractelor pe piaa lucrrilor de infrastructur. de

7.5. Prezentarea previziunilor privind fluxul financiar

Construcia bugetului de venituri si cheltuieli , prognoza fluxului de numerar i programul de plai a fost realizat pornind de la producia debitoarei , constrngerile generate de piaa , sezonalitatea unor produse si activitai . n intocmirea acestor situaii s-a tinut cont de structura costurilor directe si a celor indirecte , creditele societaii , precum si de

87

datoriile din perioada de observaie . Ca si modalitate de intocmire s-au parcurs paii specifici acestei activitai , fiind analizate : 1. Capacitatea de productie 2. Sezonalitatea unor activitati si produse 3. Costurile materiilor prime 4. Estimarile productiei 5. Veniturile societatii 6. Cheltuielile directe si indirecte 7. Creditele societatii 8. Datoriile din perioada de observatie 9. Bugetul de venituri si cheltuieli 10. Prognoza fluxului de numerar cu evidentierea modului de distribuire a sumelor inscrise la masa credala Elementul de pornire este capacitatea pietei de a absorbi produsele SC Siretul Pascani SA : perdele, tricoturi din urzeala, prestari servicii, geogrile, lohn, confectii prin asumarea targeturilor de vinzare pentru generarea de venituri . Proiectia corecta a Fluxului de numerar , are o importanta deosebita in activitatea de reorganizare a societatii, cu rolul de a asigura in mod concomitent : - finantarea activitatii curente - distribuiri catre creditorii inscrisi la masa credala - achitarea datoriilor in timpul procedurii Fluxul de numerar este bazat pe activitatea curenta prevazuta in Bugetele de venituri si cheltuieli din perioada de reorganizare, fiind in aceasta prima etapa sursa principala de achitare a datoriilor atat cele inscrise la masa credala cat si cele cumulate in timpul procedurii. Principiul de intocmire a acestei proiectii a Fluxului de numerar , porneste de la atingerea capacitatii de autofinantare si stingerea datoriilor catre creditori in conditiile unei productii in crestere propuse in perioada de reorganizare. Sursa de finantare a activitatii curente prevazuta in Planul de reorganizare, este generata de continuarea activitatii Societatii, care va produce resursele necesare implementarii masurilor propuse in plan, precum si valorificarea de active

88

Fluxul de numerar , prezinta ncasa rile totale preconizate in perioada de trei ani , generate de activitatea curenta a societatii , platile aferente datoriilor din activitatea curenta si distribuirea sumelor catre creditorii inscrisi la masa credala din surplusul realizat de activitatea curenta. Tabloul proiectiei Fluxului de numerar pe cei trei ani aferenti perioadei de reorganizare estete prevazut in mod detaliat in Anexa, pe situatii trimestriale, evidentiind sumele ce vor fi ncasa te din activitatea curenta in fiecare perioada , acoperirea cheltuielilor aferente activitatii curente si achitarea datoriilor catre creditori din excedentul de lichiditati rezultat. Fundamentarea Fluxului de numerar la SIRETUL PASCANI SA a avut in vedere continuitatea activitatii de baza a societatii (producerea de confectii, tricoturi , perdele ), complementata cu productia de geogrile biaxiale si activitatea de vanzare cu amanuntul a produselor proprii. Aceste activitati au stat la baza intocmirii Planurilor de productie anuala a societatii si la fundamentarea Bugetelor de venituri si cheltuieli din perioada de reorganizare. Incasrile au la baza productia realizata atat in perioada anterioara Planului de reorganizare, tinand cont de faptul ca o mare parte din productia vanduta se incaseaza in termen de 90 zile de la livrare, cat si din productia perioadei, vanduta si ncasa ta.
Specificare Total Sold la la data analizei Anul I de reorganizare Anul I I de reorganizare Anul I I I de reorganizare

A. NCASA RI numerar) :

(intrari de

1.Disponibilitati in cont 2. Activitatea anterioara 3. Activitatea curenta 4, Alte ncasa ri, clienti restanti 4. Alte surse (vanzari active, subv.) I. TOTAL NCASA RI B. PLATI (iesiri de numerar) 1. Plati aferente activitatii, din care aferente : - materiilor prime si materiale - utilitatilor - salarii si asimilate

0 2.300.000 46.850.000 890.000

237.660 2.300.000 10.535.400

0 2.300.000 11.450.000 0 0

0 0 16.100.000 0 0 16.100.000 0 0 12.342.424 0 2.207.500 2.227.500 5.433.680

0 0 19.300.000 890.000 0 20.190.000 0 0 13.104.744 0 2.567.500 2.312.500 5.433.680

50.040.000 0 0 36.904.848 0 6.750.000 6.020.000 16.301.040

13.073.060

13.750.000 0 0 11.457.680 0

100.105 160.000 939.067

1.975.000 1.480.000 5.433.680

89

- lucrarilor executate de terti - taxelor si impozitelor - marfuri - altor plati de exploatare 2. Plati Creditori , masa credala 3. Alte plati( dobanzi,leasing, etc.) 4. Plati aferente activ. de investitii II. TOTAL PLATI C. FLUX NET DE NCASA RI SI PLATI (I-II)

1.766.000 157.000 793.608 5.117.200 0 10.443.324 0 2.072.000 0 0 0 49.420.172 0 0 705.220

6.300 77.000 0 124.144

580.000 77.000 240.000 1.672.000 0

696.000 40.000 254.544 1.483.200 0 2.871.913 0 700.000 0 0 0 15.914.337 0 0 185.663

490.000 40.000 299.064 1.962.000 0 6.527.079 0 385.000 0 0 0 20.016.823 0 0 173.177

11.642.325

1.044.332 0

987.000 0 0 0

12.987.668

13.489.012 0 0

85.392

260.988

Platile se refera in general la achiatrea datoriilor ce vor fi generate pe parcursul celor trei ani de reorganizare , a datoriilor inregistrate de la deschiderea procedurii, cuprinzand plati catre furnizori , din perioada de observatie, a salariilor si obligatiilor salariale catre bugetul consolidat al statului, achitarea de taxe , dobanzi , leasing, precum si plata esalonata a datoriilor catre creditorii inscrisi la masa credala. In ce priveste plata catre creditorii inscrisi in tabelul definitiv de creane , din valoarea totala de 11.642.325,96, in Fluxul de ncasa ri si plati , la achitarea datoriilor catre creditori s-a avut in vedere suma de 10.443.323,74 lei , cuprinzand creditorii garantai cu suma de 8.632.765,45 lei , creditorii chiroigrafari cf distpozitiilor art. 96 din Lege 403 942,73 lei precum si pasivul societatii din perioada de reorganizare in suma de 1.406.616 lei In Anexa sunt prezentate pe trimestre atat ncasa rile cat si platile din perioada de reorganizare.

7.6. Previziuni privind bugetul de venituri i cheltuieli pe perioada planului de reorganizare

Bugetul de venituri i cheltuieli al debitoarei a fost intocmit pentru cei trei ani ai perioadei de organizare, anul 1 ncepnd cu momentul aprobarii planului.

90

SPECIFICATIE I. VENITURI TOTALE (1+2+3), din care: 1. Venituri din exploatare - total a) venituri din activitatea de baza b) venituri din alte activitati - Geogrile c) venituri din vanzarea marfurilor d) alte venituri din exploatare 2. Venituri financiare 3. Venituri extraordinare II. CHELTUIELI TOTALE din care: 1. Cheltuieli pentru exploatare ; total a) cheltuieli materiale total , din care - cheltuieli cu energia,gaz, apa - cheltuieli privind marfurile - cheltuieli privind fab.geogrile - alte cheltuieli materiale b) cheltuieli cu personalul , - salarii brute - asigurari sociale - ajutor de somaj - asigurari sociale de sanatate - alte fonduri -colaboratori c) cheltuieli cu protecia si aj. soc. d) cheltuieli privind prestatiile externe e) cheltuieli exploatare privind amortiz. f) cheltuieli de protocol g) cheltuieli promotionale h) cheltuieli cu sponsorizarea i) alte cheltuieli de exploatare SPECIFICATIE 2. Cheltuieli financiare 3. Cheltuieli extraordinare 4. Alte cheltuieli 5. Rezerve legale III. REZULTAT BRUT AL EXERCIT.

Rind 1 2 3 4 5 6 7 8 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Rind 31 32 33 34 36

An I 14.832.500 14.152.000 12.252.000 1.440.000 260.000 200.000 680.500 0 12.942.632 11.955.632 4.895.000 1.480.000 240.000 1.200.000 1.975.000 5.433.680 4.155.240 864.290 20.776 216.072 54.600 122.701 41.552 580.000 774.400 0 20.000 0 211.000 An I 987.000 0 0 94.493 1.889.868

An II 16.686.000 16.216.000 14.256.000 1.440.000 280.000 240.000 470.000 0 13.977.178 13.277.178 5.889.545 2.227.500 254.545 1.200.000 2.207.500 5.433.680 4.155.240 864.290 20.776 216.072 54.600 122.701 41.552 696.000 774.400 0 20.000 0 422.000 An II 700.000 0 0 135.441 2.708.822

An III 19.364.000 18.904.000 15.444.000 2.880.000 320.000 260.000 460.000 0 14.934.698 14.549.698 7.579.065 2.312.500 299.065 2.400.000 2.567.500 5.433.680 4.155.240 864.290 20.776 216.072 54.600 122.701 41.552 490.000 774.400 0 20.000 0 211.000 An III 385.000 0 0 221.465 4.429.302

91

IV. Impozitul pe profit V. REZULTAT NET AL EXERCITIULUI

38 40

0 1.889.868

0 2.708.822

0 4.429.302

Bugetul de venituri si cheltuieli este un document care fundamenteaza activitatea financiara si directioneaza executarea acesteia pe o perioada de gestiune determinata, a agentilor economici. In acelasi timp, Bugetul de Venituri si Cheltuieli constituie instrumentul de realizare a autonomiei financiare si reflecta toate resursele unei societati si destinatia lor cuprinzand informatii previzionale in legatura cu productia si conditiile de realizare a productiei. Bugetul de Venituri si Cheltuieli se elaboreaza in corelatie cu programul de productie pentru a se asigura , pe de o parte realizarea veniturilor si a celorlalte resurse necesare, iar pe de alta parte fundamentarea posibilitatilor de finantare a cheltuielilor. Putem spune ca Bugetul de Venituri si Cheltuieli este un tablou care oglindeste veniturile pe surse, cheltuielile si consumul dupe destinatie , precum si alte aspecte privind activitatea generala a unei societati. Bugetele de Venituri si Cheltuieli la SC SIRETUL PASCANI SA in perioada de reorganizare au la baza intocmirii lor , Programe de productie pentru fiecare an de activitate , fundmentate pe productia de baza a societatii ce cuprinde gama de produse traditionale , respectiv , confectii, perdele si tricoturi la care se adaoga producerea de geogrile biaxiale si prestari de servivii de finisaj textil catre diversi beneficiari . In cadrul Bugetului de Venituri si Cheltuieli , un capitol important este detinut de Previziunile de personal Fond salarii, unde este evidentiat numarul de salariati care contribuie direct sau indirect la realizarea productiei , precum si cheltuielile cu acestia care constituie Fondul de salarii , principal indicator in analiza contului de profit si pierdere al societatii pentru o perioada de timp.Am avut in vedere in aceasta perioada numarul de personal ca fiind constant - 310 persoane chiar daca se are in vedere o restructurare de personal. Aceasta va cuprinde eliberarea de personal indirect productiv , iar odata cu nevoia de crestere a productiei se va avea in vedere completarea locurilor de munca cu personal direct productiv. In primul an de reorganizare, Bugetul de Venituri si Cheltuieli a societatii , prevede realizarea de venituri in valoare de 14,8 mil.lei, repartizate pe cele trei trimestre de activitate. Cheltuielile efectuate in aceasta perioada sunt in valoare de 12,9 mil. lei repartizate pe elementele principale de cheltuieli, iar profitul ce va fi inregistrat in primul an de reorganizare va permite achitarea primelor rate a datoriilor catre creditorii inscrisi la masa credala , asa cum prevede planul de distribuire din Planul de reorganizare a societatii. Anul II de reorganizare, prezinta un Buget de Venituri si Cheltuieli cu factori de crestere a productiei , insemnad un program de productie ascendent, concomitent cu masuri

92

majore de reducere a cheltuielilor de productie, in special a consumurilor de utilitati ( energie, gaz, apa ) . Se are in vedere obtinerea de venituri totale de 16,6 mil. lei iar cheltuielile necesare realizarii acestora sunt in valoare de aproximativ 14 mil lei. Respectarea acestor indicatori va permite sociatatii obtinerea de profit care sa acopere si sumele ce vor fi distribuite creditorilor in al II-lea an de reorganizare In anul III de reorganizare , societatea se bazeaza in principal tot pe productia de baza , cresterea acesteia , reducerea cheltuielilor indirecte si optimizarea celor directe. Si in aceasta etapa se va avea in vedere cresterea productivitatii muncii,utilizarea eficienta a activitatii umane in unitatea de timp. Veniturile preconizate a fi obtinute in aceasta perioada vor fi in valoare de 19,3 mil lei . Cheltuielile din aceasta perioada vor fi in valoare de aproximativ 15 mil. lei , ceea ce va insemna obtinerea unui profit care sa permita rambursarea datoriilor catre creditori. Pe ansamblu , realizarea indicatorilor din bugetele fiecarui an de reorganizare, masurile ce vor fi intreprinse in acesta perioada pentru cresterea productiei si reducerea cheltuielilor , va permite realizarea unui Flux de numerar pozitiv , care sa acopere cheltuielile perioadei si achitarea datoriilor catre creditori , conform programului de plati .

8. Distribuiri
8.1 Tabelul definitiv de creane
Aa cum prevede Legea nr. 85/2006, planul va indica perspectivele de redresare ale debitoarei, masurile concordante propuse in acest sens, tratamentul creanelor i masurile adecvate pentru aplicarea planului. In cadrul acestui capitol vom insista asupra procedurii reorganizarii SIRETUL PASCANI SA. tratamentului creanelor in cadrul

In conformitate cu acest articol, planul de reorganizare va mentiona categoriile de creane defavorizate prin plan i tratamentul acestora. Cuantumul despagubirilor ce urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creane , in comparatie cu valoarea estimativa ce ar fi primita prin distribuire in caz de faliment.

93

Valoarea pasivului inscris in tabelul definitiv de creane 11.642.325,96 lei

este in cuantum de

Tabelul definitiv cuprinde urmatoarele categorii de creane distincte : 1. Creane le garantate -art. 100, alin. 3, lit. a in cuantum de 8.941.782,59 lei 2. Creane le bugetare art. 100 alin. 3, lit. c in cuantum de 1.914.320,98 lei 3. Creane le chirografare - art 100 alin. 3 lit. e in cuantum de 786.222,39lei In grupa creanelor garantate creana cea mai mare o detine creditorul BRD GSG in cuantum de 6.548.688.59 lei , reprezentand un pondere de 73,24% din grupa , este urmat de creditorii BCR , DGFP Iasi si Primaria Mun Pascani . In categoria creanelor bugetare DGFP Iasi detine un procent de 98,53% din grupa In categoria creanelor chirografare E-ON Moldova , Clariant International , CLM Apa Canal si Euroticket comp SA reprezinta 72,6% din total creane .

Tabelul definitiv este atasat in Anexa 1 .

8.2 Distribuiri
8.2.1 Distribuiri catre creditorii garantai prev. de art. 100 alin 3 lit a
Planul de reorganizare prevede , faa de creditorii garantai (BRD , BCR, DGFP Iasi , Primaria mun Pascani) , plata in integralitate a creane i inscrise in Tabelul de creditorilor . Plata se va face esalonat potrivit planului de plati anexat . Distribuirile din principal vor demara ncepnd trimestrul II al primului an de reorganizare , culminand cu o distribuire majora in ultimul trimestru din plan . Totalul de distribuit catre creditorii garantai i creditorii din perioada de observaie este in cuantum de 100% excepie Primaria Mun Pascani si DGFP Iasi
Grupa 1 Creane Garantate Creditori garantai BRD-GSG BCR DGFP Iasi Primaria mun Pascani TOTAL GRUPA I Creane dupa verificare Total Anul 1 Total Anul 2 Total Anul 3 Total Grad acoperire

6.548.688,59 1.967.676,86 378.224,00 47.193,00 8.941.782,45

654.868,86 196.767,69 11.640,00 0 863.276,55

1.800.889,36 541.111,14 32.010,00 0 2.374.010,50

4.092.930,37 1.229.798,04 72.750,00 0 5.395.478,41

6.548.688,59 1.967.676,86 116.400,00 0 8.632.765,45

100% 100% 30,7% 0% 96,5%

94

In aceasta categorie sunt inclusi creditorii garantai banci si creditorii garantai bugetari. Pentru creditorii garantai bugetari prezentul plan de reorganizare ii propune satisfacerea partiala prin plata a acestei categorii de creditori de creane prin efectuarea de distribuiri din excedentul de resurse generat de activitatea curenta. Astfel, pentru creditorii inclui in aceasta categorie planul propune efectuarea de distriburi in procent de 30 % din creana respectiv valoarea de vanzare a bunurilor ce constituie garantie mobiliara pentru Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului Iasi. Menionam faptul ca, la distribuirile ce urmeaza a fi achitate acestor creditori in conformitate cu programul de plai nu se au in vedere obligaiile achitate pe parcursul derularii planului de reorganizare i nascute din continuarea activitaii societaii, obligaii ce vor fi achitate in conformitate cu prevederile art. 64 alin. 6 din Legea nr. 85/2006, la data la care aceste obligaii bugetare vor fi scadente in conformitate cu dispoziiile Codului Fiscal i a celorlalte acte normative incidente

8.2.2. Distribuiri catre creditorii bugetari prev de art. 100 alin 3 lit c
Vis-a-vis de posibilitatile de plata ale debitoarei, raportat la cash-flow-ul previzionat itocmit in baza productiei previzionate pe perioada maxima admisa de lege de 3 ani de zile , se constatat ca Siretul Pascani SA nu are capacitatea de a genera suficient excedent de numerar pentru a face distribuiri de sume catre categoria creane bugetare, cu exceptia creanelor bugetare care au statut de garantate. Prin urmare planul prevede reducerea creanelor bugetare (inscrise in tabel) prin cesionarea creanelor ce le are de recuperat Siretul Pascani SA de la debitorii sai , asa cum a fost propus la pct 8.3.1 . Mentionam ca in situaia falimentului aceasta categorie de creditori ar ncasa doar 28% din debit . Avantajul creditorilor bugetari, asa cum am mai aratat , fa de faliment consta in faptul ca in reorganizare , Siretul Pascani este un platitor de sume importante catre bugetul de stat si celelalte bugete cu titlu de creane curente .

95

8.2.3 Distribuiri catre creditorii chirografari prev de art. 100 alin 3 lit d
Planul de reorganizare prevede , fa de creditorii chirografari , prevazuti de articolul 96 alin 1 din Lege, plata creane i inscrise in tabelul creditorilor in integralitate . Plata se va face esalonat potrivit planului de de plati anexat . Lista furnizorilor indispensabili este prezentata mai jos Furnizor indispensabil
Clariant SE E-ON Moldova Furnizare CLM Directia Apa Canal

Cuantum creana Pondere admisa achitata 50.192,52

225.635,24 128.114,97

100% 100% 100%

8.2.4 Distribuiri catre creditorii chirografari prev de art. 100 alin 3 lit e
Vis-a-vis de posibilitatile de plata ale debitoarei, raportat la cash-flow-ul previzionat itocmit in baza productiei previzionate pe perioada maxima admisa de lege de 3 ani de zile , se constatat ca Siretul Pascani SA nu are capacitatea de a genera suficient excedent de numerar pentru a face distribuiri de sume catre categoria creanelor bugetare, cu exceptia creanelor bugetare care au statut de garantare. Prin urmare planul va prevedea reducerea creanelor bugetare la 0 (zero) distribuiri . Mentionam ca aceeasi ar fi situaia acestui creditor si in caz de faliment .

8.3. Tratamentul creanelor

Asa cum se prevede in Sectiunea a V-a din Legea insolventei Planul in cadrul acestuia se vor mentiona categoriile de creane care nu sunt defavorizate (art. 95 alin 5 lit a ), tratamentul categoriilor de creane defavorizate ( art.95 alin.5 lit.b) , ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creane , in comparatie cu valoarea ce ar fi primita prin distribuirea in caz de faliment (art.95 alin.5, lit.d).

8.3.1. Categoriile de creana care nu sunt defavorizate prin plan

Vis-a-vis de definiia data de catre legiuitor , creanelor defavorizate la art. 3 a legii 85/2006 punctul 21 potrivit careia o categorie de creane defavorizate este prezumat a fi categoria de creane penru care planul de reorganizare prevede cel putin una dintre modificarile urmatoare pentru oricare dintre creanele categoriei respective :

96

a) o reducere a cuantumului creanei b) o reducere a garantiilor sau a altor accesorii cum ar fi reesalonarea platilor in defavoarea creditorului c) valarea actualizata cu dobanda de referinta a BNR daca nu este stabilit altfel prin contractul privind creana respectiva sau prin legi speciale , este mai mica decat valoarea la care a fost inscris in tabelul definitiv de creane .
n categoria creditorilor care nu sunt defavorizai prin plan urmeaza a fi incluse creditorii chirografari care indeplinesc conditiile prevazute de art. 96 alin 1 din lege , creditori mentionati la punctul 8.2.3 . Cu privire la aceste creane , planul de reorganizare prevede acoperirea integrala a acestor creane . Pe cale de consecinta, nefiind prevzute reduceri ale acestor creane , si nefiind intrunite prvederile art. 3 pct 21 din Legea 85/2006, aceast categorie va fi considerat nedefavorizata .

8.3.2. Categoriile de creana care sunt defavorizate prin plan

Categoriile de creane defavorizate prin prezentul plan de reorganizare potrivit legii sunt urmatoarele : Categoria creanelor garantate categoria creanelor bugetare categoria creanelor chirografare A . Creanele garantate Prima categorie de creane defavorizate prin plan o reprezinta categoria creanelor garantate . n aceasta categorie distingem intre : Aa. Creanele garantate detinute de creditorii bancari : BRD GSG si BCR , respectiv Ab. Creana garantata detinuta de creditorul DGFPS Iasi si Primaria mun Pascani . Dat fiind faptul ca plata creanelor garantate nu se va realiza in termen de 30 de zile de la data confirmarii planului, urmeaza ca aceasta categorie sa voteze cu privire la planul propus nefiind considerata ca acceptand planul in sensul art 101 alin 1 lit D din Lege

97

Creanele garantate deinute de creditorii bancari sunt defavorizate prin prezentul Plan pentru considerentul ca desi aceste creane vor fi achitate in totalitatea prin Plan , totusi planul propune o reducere a costurilor privind dobanzile , urmand ca acestea sa fie stabilite pe perioada planului functie de cotatiile Robor, Euribor si Libor plus marja bancii de 4 pp . , pentru o corelare corecta a acestor costuri cu veniturile debitoarei si cu capacitatea totala de plata si de rambursare a datoriilor prevazute in programul de plati, precum si cele ramase din perioada de observatie ;

Creditor BRD - GSG BRD - GSG BCR BCR

moneda credit Euro Euro Lei USD

Dobanda cf contract 9 % + 3pp penalizare 9 % + 3pp penalizare Robor 1M+ 8,5 pp Libor 3M+10,25 pp

Dobanda propusa Euribor 3M+4pp Euribor 3M+4pp Robor 3M+4pp Libor 3M +4pp

B. Creanele bugetare Cea dea doua categorie de creane defavorizate prin prezentul plan este categoria creanelor bugetare . Acesta deoarece planul prevede reducerea cuantumului acestei categorii de creana datorita insuficientei de lichiditati generate de continuarea activitatii . Creana Directia Generala a Finantelor Publice Iasi , va fi achitata pana la valoarea partii garantate a acesteia respectiv 116.400 lei . Propunem ca sumele ce reprezinta creane de ncasat de catre SC Siretul Pascani SA in calitate de creditor de la clieni , sa fie cesionate in favoarea creditoriului Directia Generala a Finantelor Publice Iasi , in contul creanei pe care acest creditor o detine fa de SC Siretul Pascani SA . Situaia cu clientii propusi a fi cesionati catre creditorii bugetari :
nr crt 1 Debitor CENTRUL DE AFACERI INTERNATIONAL CUI RO6608237 Localitatea Judetul IASI Iasi Total suma 2.527.919 2.527.919

Tratamentul aplicat, prin plan, acestei categorii de creane defavorizate , este corect si echitabil in sensul art. 101 alin 2 din lege , intrucat in ipoteza falimentului aceasta categorie ar participa la distrbuiri insa gradul de satisfacere a crenelor ar fi diminuate , iar termenul de ncasare foarte lung . Prin aceast cesiune se consider achitate toate obligatiile ctre creditorul DGFP Iasi.

98

C. Categoria creanelor chirografare prevazute de art. 100 alin 3 lit.d n perioada de reorganizare judiciara, creane le chirografare inscrise in tabelul definitiv al creanelor vor fi achitate catre creditorii chirografari constiotuiti conform disp art. 96 din lege . Acesti creditori sunt furnizori specializati pentru materia prima necesara procesului de productie (fire poliester , fire polipropilena, coloranti) iar conditiile contractuale sunt negociate.. Cautarea altor furnizori specializati este dificila si de durata , datorita necesitatii de a testa o perioada produsele lor , ceea ce ar duce la intreruperi de flux . Pentru acesti creditorii gradul de ncasa re va fi de 100% in perioada planului Tratamentul aplicabil acestei categorii este echitabil, implementarea planului este de natura a genera pe viitor beneficii si epntru aceasta categorie, avand in vedere ca vor avea un partener viabil . Concluzionnd, putem spune c : niciuna dintre categoriile de creane defavorizate nu primeste mai mult decat creana inscrisa in tabelul definitiv de creane ; Niciuna din categoriile de creane defavorizate nu primeste mai putin decat suma ce ar fi recuperata in caz de faliment .

8.3.3 Tratamentul corect si echitabil al creanelor

Fiecare creana defavorizata va fi supusa unui tratament corect i echitabil. In conformitate cu art. 101 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, tratament corect i echitabil exista atunci cand sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) nici una dintre categoriile care resping planul i nici o creana care respinge planul nu primesc mai putin decat ar fi primit in cazul falimentului; b) nici o categorie sau nici o creana apartinand unei categorii nu primete mai mult decat valoarea totala a creane i sale; c) in cazul in care o categorie defavorizata respinge planul, nici o categorie de creane cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia prevazuta la art. 100 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, nu primete mai mult decat ar primi in cazul falimentului. De asemenea, in conformitate cu art. 96 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, planul stabilete acelai tratament pentru fiecare creana din cadrul unei categorii distincte. Tratamentul corect i echitabil aplicat creanelor defavorizate prin Planul de reorganizare se apreciaza in functie de urmatoarele elemente de referinta:

99

1. Tabelul definitiv de creane impotriva Siretul Pascani SA; 2. Programul de plati prevazut prin Planul de reorganizare; 3. Raportul de evaluare al patrimoniului Siretul Pascani SA, intocmit de Expert Evaluator Delia Florean Expert evaluator - Paval Mihaela Expert evaluator - Crauciuc Bujor Vasilica

Fiecare dintre categoriile de creane defavorizate prin Plan potrivit legii vor fi analizate din perspectiva elementelor de referinta mentionate mai sus. Pentru calificarea tratamentului corect i echitabil aplicat creanelor defavorizate prin Plan, a fost efectuata o estimare a sumelor distribuite in caz de faliment creditorilor prezentata sintetic in cuprinsul capitolului 8.4 din plan.

8.4 Programul de plata al creanelor

Potrivit dispozitiilor art. 3 pct.22 din Legea 85/2006 programul de plata al creanelor este tabelul de creane mentionat in planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor prin raportare la tabelul definitiv de creane si la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare si care cuprinde : a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creane pe care debitorul se obliga sa le plateasca acestora b) termenele la care debitorul urmeaza sa plateasaca aceste sume Programul de plata al creanelor va fi detaliat in una din anexele care fac parte integranta din prezentul plan . Creanele nascute dupa data deschiderii procedurii de insolvena a Societaii, ca urmare a derularii activitaii curente a acesteia, urmeaza a fi achitate pe perioada implementarii planului de reorganizare, in conformitate cu actele juridice care constituie izvorul acestor creane, in funcie de natura juridica a acestora. Creanele bugetare nascute in cursul perioadei de reorganizare vor fi achitate in conformitate cu dispoziiile Codului fiscal i a actelor normative incidente. Menionam faptul ca la elaborarea previziunilor cu privire la fluxurile de numerar ce vor fi generate de catre Societate ca urmare a implementarii planului de reorganizare

100

au fost avute in vedere i plaile efectuate pentru stingerea creanelor nascute dupa deschiderea procedurii de insolvena. Programul de plat al creanelor prevede plata esalonat a creanelor garantate ale BRD GSG , BCR si DGFP Iasi ncepnd cu trimestrul III al primului an de reorganizare. Transele de plata sunt neliniare cu exceptia primelor doua trimestre al primului an de reorganizare cand aceasta va fi zero si trimestrului ultim al planului care prevede o plata insemnata a restului de 25% din totalul datoriilor catre creditorii garantai . Cu privire la creditele in valuta programul de plati prevede conform legii modul de esalonare a acestora in echivalent lei . In fapt , aceste sume vor fi achitate in valuta in care s-a acordat creditul, conform unui scadentar in care rata lunara respecta ponderea fiecarei plati in totalul datoriei pentru fiecare creditor. Convorm prevederilor Codului fiscal , orice venit care nu este mentionat la venituri neimpozabile , este considerat venit impozabil , pe cale de consecinta , confirmarea planului de reorganizare va genera un venit suplimentar impozabil din reducerea creanelor inscrise inscrise in tabelul de creane si care nu sunt prevazute in planul de distriubuiri . Acest venit urmeaza a fi evidentiat in contabilitatea societatii si cumulat la profitul/pierderea fiscala reportata inregistrata pana in acel moment . In fapt , fiind un debit curent nascut in perioada de reorganizare , care va fi rezultatul unor calcule complexe , in conformitate cu prevederile normelor de aplicare a codului fiscal , avand scadente conform legii , planul de reorganizare nu trateaza si evidentiaza distinct impozitul pe profit generat de aceasta operatiune . Prin prezentul plan de reorganizare, Societatea ii asuma achitarea in parte a creanelor inscrise in tabelul definitiv de creane in cuantumul sumei de . lei. Termenele de efectuare a plaii creanelor prevazute a fi achitate prin prezentul plan au fost stabilite lunar, Situaia detaliata a creanelor pe care Societatea i le asuma a le achita fiecarui creditor i situaia detaliata a distribuirilor, pe cei 3 ani de implementare a planului, sunt prezentate in Anexa nr. 1 la prezentul plan de reorganizare.

Nota : Mentionam ca in cazul in care sumele ncasa te permit plata anticipata sau in cuantum mai mare decat prevederile programului de plati, putem devansa termenele prevazute

In ipoteza in care fa de societate se va dispune deschiderea procedurii falimentului, urmeaza ca activele societatii sa fie valorificate in cadrul procedurii de lichidare. Potrivit prevederilor art. 95 alin. 5 lit. d planul de reorganizare trebuie sa

8.5 Prezentara comparativa a sumelor estimate a fi obinute in procedura falimentului

101

prevada ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creane , in comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire in caz de faliment;

valoarea estimativa se va calcula la data propunerii pl anul ui .

Avand in vedere acest aspect s-a procedat la evaluarea patrimoniului societatii de evaluatori autorizati estimarii valorii de lichidare distribuirilor catre creditorii pentru cazul intrarii in faliment . Valoarea pe care creditorii acesteia o vor obine in urma lichidarii patrimoniului acesteia este de 9.729.733 lei (2.388.016 Euro) Din valoarea totala a bunurilor din patrimoniu societatii valoarea bunurilor asupra carora sunt constituite garantii in favoarea creditorilor este suma de 9.478.592 lei Situaia valorii de lichidare a garantiilor constituite in favoarea creditorilor garanti se prezinta astfel : creditor BRD GSG BCR DGFP Primaria mun Pascani creana inscrisa in tabel
6.548.688,59 1.967.676,86

2.632.477,00 77.128,48

valoare de lichidare a bunurilor aflate in garantie 5.004.406,00 2.376.976,00 82.738,00

procent realizare 76,42% 120,80% 3,14% 0%

n ceea ce priveste sumele pe care creditorii le-ar obtine in ipoteza in care fa de societate s-ar deschide procedura falimentului, se cuvine a se mentiona faptul ca aceasta valoare este influientata si de obligatiile de plata pe care societatea le-a intregistrat fa de creditorii sai curenti in timpul perioadei de observatie , creditori care in ipoteza falimentului ar avea inscrise creane le lar in categoria reglementata de art 123 pct. 3 din Legea 85/2006. Valoarea acestor creane va influenta in mod corespunzator contravaloarea distribuirilor fa de creditorii ale caror creane se incadreaza in categoria crewantelor bugetare sau chirigrafare ( aflate pe punctele 4 respectiv 7, 8 ale art. 123 din lege) . Cuantumul creanelor pe care societatea le va datora creditorilor sai ca urmare a desfasurarii activitatii in cadrul perioadei de observatie se estimeaza a fi in jurul sumei de 1.406.616 lei reprezentand datorii fa de furnizori, dobanda bancara si datorii catre bugetul de stat. La determinarea sumelor ce urmeaza a fi distribuite creditorilor in ipoteza falimentului trebuie avut in vedere pe langa cuantificarea creanelor ce vor constitui obiectul inscrierii in tabelul suplimentar de creane si faptul ca derularea procedurii de lichidare a patrimoniului societatii va genera cheltuieli de procedura , efectuate cu coinservarea patrimoniului societatii , organizarea si efectuarea lichidarii patrimoniului , retributia

102

administratorului judiciar, impozite datorate bugetului de stat ce vor diminua corespunzator contravaloarea distribuirilor ce vor fi efectuate creditorilor. Valoarea acestor cheltuieli poate fi estimata la aproximativ intre 12 si 16% din valoarea bunurilor si se compune din: a) retributia administratorului judiciar 8% din sumele efectiv distribuite creditorilor , b) contributia datorata UNPIR in conformitate cu art. 4 din Legea 85/2006 ( 2% din valoarea bunurilor valorificate), c) cheltuieli pentru paza si conservarea bunurilor , publicitate in vederea valorificarii acestora, cheltuieli cu demersurile de organizare a licitatiilor , taxee locale pana la valorificare , alte taxe comisioane bancare si cheltuieli de procedura ( aproximativ 2%) . Preconizand aceste cheltuieli la un procent de minim 12% ele s-ar ridica la un cuantum estimativ de 1.167.568 lei Raportat la cele de mai sus privitoare la cheltuielile de lichidare si datoriile din perioada de observatie , algoritmul in functie de care se face valoarea estimativa care ar fi primita de creditori in caz de faliment trebuie sa tina seama de faptul ca distribuirea sumelor se face potrivit art 121 si 123 potrivit urmatoarelor prioritati : 1. Art. 121 pct. 1 si 123 pct. 1- Suportarea cheltuielilor de procedura 2. Art. 121 pct. 2 - distribuiri in favoarea creanelor garantate 3. Art. 123 pct. 2 - distribuiri in favoarea creanelor salariale 4. Art. 123 pct. 3 - distribuiri in favoarea creanelor nascute in perioada de observatie 5. Art. 123 pct. 4 - Distribuiri in favoarea creanelor bugetare . 6. art. 123 pct.7 distribuiri in favoarea creanelor chirografare Cu luarea in considerare a valorii de lichidare a activelor garantate de 7.464.120,00 lei dar si a activelor negantate de 2.265.613 lei , situaia centralizata a distribuirilor ce ar fi efectuate catre creditori in ipoteza falimentului se prezinta astfel dupa cum urmeaza :

8.6 Plata retribuiei administratorului judiciar

-

Retribuia administratorului judiciar are urmatoarea structura: Onorariu lunar aprobat de adunarea creditorilor de 4.000 lei; Onorariul de succes in valoare de: 8% din valoarea sumelor efectiv distribuite catre creditori prin planul de reorganizare.

103

Plata retribuiei cuvenite administratorului judiciar va fi efectuata i n termen de 5 zile de la data facturarii, fiind o cheltuiala de procedura, platita din averea debitoarei, avand i n vedere natura sa juridica i prioritatea conferita de legea nr. 85/2006.

9. Controlul implementarii planului

n condiiile Sectiunii a 6 din Legea 85/2006, aplicarea planului de catre societatea debitoare este supravegheata de 3 autoritati independente, care colaboreaza pentru punerea i n practica a prevederilor din cuprinsul acestuia. Judecatorul-sindic reprezinta forul suprem, sub conducerea caruia se deruleaza intreaga procedura. Creditorii sunt ochiul critic al activitatii desfaurate in perioada de reorganizare. Interesul evident al acestora pentru Indeplinirea obiectivelor propuse prin plan (acoperirea pasivului) reprezinta un suport practic pentru activitatea administratorului judiciar, i ntrucat din coroborarea opiniilor divergente ale creditorilor se pot contura cu o mai mare claritate modalitatile de interventie, In vederea corectarii sau optimizarii din mers a modului de lucru i de aplicare a planului. Creditori nu sunt numai beneficiarii procedurii ci, asa cum am mai acatat sunt si un organ de supraveghere a modului in care planul de reorganizare este dus la indeplinire . Supravegherea exercitata de creditori este o manifestare a contradictorialitatii ca element esential in procedurile de drept comun. Prezena creditorilor in cadrul desfaurarii procedurii reorganizrii se manifest in genere prin intermediul prerogativelor prevazute de legiuitor la : art. 105 din Legea 85/2006 daca debitorul nu se conformeaza planului sau

desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale ... comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori ... poate solicita oricand judecatorului sa aprobe intrarea in faliment in conditiile art. 107 si urm.
Art. 106 (1) din lege Debitorul , prin administratorul special , sau dupa caz administratorul judiciat va trebui sa prezinte trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situatiei financiare a averii debitorului . Ulterior aprobarii lor de care comitetul creditorului , rapoartele vor fi inregistrate la grfa tribunalului, iar debitorul, sau dupa caz administratorul judiciar va notifica acest fapt tuturor creditorilor , in vederea consultarii rapoartelor .

104

Administratorul special va conduce activitatea debitoarei pe perioada reorganizarii sub supravegherea administratorul judiciar .
n ceea ce privete administratorul judiciar, acesta este entitatea care are legatura directa cu latura palpabila a activitatii debitoarei, exercitand un control riguros asupra derularii Intregii proceduri, conducand din punct de vedere operaional Societatea, i avand posibilitatea i obligatia legala de a interveni acolo unde constata ca, din varii motive, s-a deviat de la punerea In practica a planului votat de creditori. De asemenea, administratorul judiciar, prin departamentele sale specializate, asigura debitoarei sprijinul logistic i faptic pentru aplicarea strategiilor economice, juridice i de marketing optime. Aa cu am mai aratat, administratorul judiciar prin: controlul aplicarii planului se face de catre

Supravegherea tuturor actelor, operatiunilor i platilor efectuate de debitoare, cuprinse in registrul special prevazut de art. 49 alin2 din lege; Informari si rapoarte periodice din partea debitoarei catre administratorul judiciar; Intocmirea si prezentarea saptamanala de catre conducerea debitoarei a previziunilor de ncasa ri si plati pentru saptamana urmatoare; Sistemul de comunicare cu debitoarea prin intermediul notelor interne, si prin prezenta unui reprezentatnt al administratorului judiciar la sediul acesteia ori de cate ori este necesar; Rapoartele financiare trimestriale, prezentate de catre administratorul judiciar in conformitate cu disp art 106 din Legea 85/2006 Supravegherea indeplinirii , fara intarziere, a schimbarilor de structura prevazute prin plan; Sesizarea judecatorului sindic cu orice problema care necesita o solutionare din partea acestuia.

n concluzie, controlul strict al aplicarii prezentului plan i monitorizarea permanenta a derularii acestuia, de catre factorii mentionati mai sus, constituie o garantie solida a realizarii obiectivelor pe care i le propune, respectiv plata pasivului i mentinerea debitoarei in viaa comercial.

105

10. Descarcarea de obligatii si de raspundere a debitorului

Potrivit art 137 alin 2 din Legea 85/2006 la data confirmarii unui plan de reorganizare debitorul este descarcat de diferenta dintre valoarea obligaiilor pe care le avea inainte de confirmarea planului si cea prevazuta in plan Creanele ce urmeaz a se naste pe parcursul implementarii planului de reorganizare urmeaza a fi achitate in conformitate cu actele juridice din care acestea se nasc, potrivit prevederilor art. 64 alin 6 din Legea 85/2006. Prezentul plan de reorganizare a fost intocmit pe premiza ca prima luna a planului va fi luna iulie 2011 iar ultima iunie 2014 . n cazul in care se va confirma in luna iunie planul , se va mai acorda o luna de gratie suplimentara pentru plati (iulie 2011), urmand ca ultimile doua luni sa fie comasate pentru luna mai 2014 , toate celelalte distribuiri ramanand valabile .

11.Concluzii
Apreciem faptul ca scopul instituit de prevederile legii privind procedura insolvenei, i anume acoperirea pasivului Societaii nu poate fi atins intr-o mai mare masura decat prin implementarea prezentului plan de reorganizare. Aa cum am prezentat i in cuprinsul Planului, falimentul Societaii nu reprezinta o alternativa viabila i n vederea acoperirii pasivului Societaii, cea mai mare parte a creditorilor acesteia urmand a beneficia de distribuire de sume cu mult diminuate faa de cele propuse a fi distribuite prin planul de reorganizare. De asemenea, nu trebuie pierdute din vedere aspectele sociale pe care le-ar implica o procedura de faliment a Societaii. In acest sens, menionam faptul ca Societatea are in prezent un numar de 370 salariai, continuarea activitaii Societaii, chiar i in cazul transferului tuturor bunurilor catre o noua societate asigurand meninerea locurilor de munca a acestora, in condiiile in care piaa forei de munca s-a restrans datorita crizei financiare. Menionam faptul ca implementarea prezentului plan va avea consecine i pe plan economic i social, asigurand meninerea in circuitul comercial a unei afaceri viabile, restructurate atat din punct de vedere operaional cat i financiar, un viitor contribuabil la bugetul consolidat al statului.

106

Reorganizarea Societaii prezinta beneficii inclusiv pentru furnizorii Societaii, dintre care o parte a acestora inscrii in tabelul definitiv al creanelor in categoria creditorilor chirografari. Dei prin plan nu se prevede efectuarea de distribuiri faa de aceasta categorie de creditori, depairea situaiei i n care se afla Societatea i n prezent nu este posibila decat prin reducerea cuantumului acestor creane astfel cum se prevede prin plan (adica la valoarea pe care aceti creditori ar recupera-o i n ipoteza falimentului Societaii). Cu toate acestea, dupa implemenatarea planului propus, creditorii Societaii vor putea un partener viabil in vederea derularii de raporturi comerciale i In vederea recuperarii pierderilor acumulate ca urmare a diminuarii cuantumului creanelor. In ceea ce privete creditorii ce dein creane garantate asupra societaii, planul pe care inelegem sa-l propunem asigura acoperirea creanelor acestor creditori intr-un cuantum mai ridicat decat acestea ar fi acoperite i n cazul falimentului Societaii. i mplementarea cu succes a prezentului plan va reda circuitului comercial o afacere viabila a carei activitate va putea fi dezvoltata in continuare de catre un nou investitor, putand deveni un client al societailor bancare creditoare. Planul de reorganizare pe care il supunem ateniei judecatorului-sindic i creditorilor Societaii cuprinde perspectivele de redresare ale Societaii i n raport cu posibilitatile i specificul activitatii acesteia, indica mijloacele financiare disponibile i evoluia cererii pe piata fa de oferta serviciilor societaii. Masurile de implementare a planului de reorganizare sunt prevazute In cadrul seciunii a 7 a planului de reorganizare i prevad masuri adecvate dintre cele menionate de art. 95 alin. 6 lit. A, B, C din Legea nr. 85/2006, cu modificarile i completarile ulterioare. Sursele de finanare a planului de reorganizare provin din activitatea curenta a societaii , si din atragerea de finantari pentru activitatea curenta , astfel cum aceasta este restructurata operaional prin plan. Modalitaile de acoperire a pasivului Societaii sunt prevazute n cadrul seciunii a 8-a a Planului, sursele de finanare a acestora fiind indicate i n cadrul seciunii a 7-a a planului (Seciunea 7.4 Previziunea fluxurilor financiar). Elementele obligatorii prevazute de legea nr. 85/2006, precum durata de implementare a planului, programul de plata a creanelor i indicarea categoriilor de creane defavorizate, a tratamentului acestora i a prezentarii comparative a sumelor estimate ce vor fi distribuite i n ipoteza falimentului sunt cuprinse in seciunile 1.3 i 8 a Planului. Prezentul plan de reorganizare propune achitarea creanelor inscrise in tabelul definitiv de creane intr-un cuantum cel puin egal cu cel care ar fi achitat creditorilor i n caz de faliment, pentru anumite categori de creane fiind prevazute distribuiri superioare acestei valori ( creditorilor ce dispun de garanii constituite asupra bunurilor societaii li se vor distribui sume cu mult superioare celor obinute in ipoteza falimentului).

107

Avand in vedere aceste considerente Planul nu prevede alte despagubiri ce urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creane, i n comparaie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita i n caz de faliment. De menionat ca niciuna dintre categorii nu va primi mai puin decat ar fi primit in caz de faliment. Categoriile propuse pentru a vota prezentul plan de reorganizare sunt: Creane le garantate (Art. 100, alin. 3, lit. a) Creane le bugetare (Art. 100 alin. 3, lit. c ) creane chirografare stabilite conform art. 96 alin 1(Art 100 alin. 3 lit. d) Creane le chirografare (Art 100 alin. 3 lit. e)

In concluzie, controlul strict al aplicarii prezentului plan i monitorizarea permanenta a derularii acestuia, de catre factorii mentionati i n cuprinsul planului, constituie o garantie solida a realizarii obiectivelor pe care i le propune, respectiv plata pasivului asumat prin plan i mentinerea afacerii Siretul Pascani SA i n viata comerciala, motiv pentru care supunem votului Dvs. prezentul plan de reorganizare.

Administrator Judiciar Capital Insol SPRL

Nota : PE TOATA PERIOADA DE APLICARE A PLANULUI DE REORGANIZARE ACESTA POATE FI MODIFICAT POTRIVIT ART. 101 alin 5 DIN lEGEA 85/2006, DACA CONDITIILE IN CARE A FOST PROPUS PLANUL DE REORGANIZARE NU MAI CORESPUNDS IPOTEZELOR DE CALCUL SI PREVIZIUNE SAU AU FOST IDENTIFICATE ALTE MODALITATI DE STINGERE A CREANELOR , SURSE DE FINANTARE , MODIFICARILE PROPUSE CE VOR FI ADUSE PLANULUI DE REORGANIZARE VOR FI PREZENTATE CREDITORILOR CU RESPECTAREA CONDITIILOR DE VOT SI DE CONFIRMARE PREVAZUTE DE LEGE .

108

Lista anexe
Anexa 1 Tabel definitiv de creane Anexa 2 Programul de plata al creanelor Anexa 3 Bugetul activitatii generale pentru primul an de activitate Anexa 4 Bugetul activitatii generale pentru anul doi de activitate Anexa 5 Bugetul activitatii generale pentru anul trei de activitate Anexa 6 Bugetul activitatii generale pentru toata perioada de activitate Anexa 7 Flux de ncasa ri si plati Anexa 8 Evolutia lunara a veniturilor pe peroada de observatie Anexa 9 Lista clienti incerti Anexa 10 Organigrama veche Anexa 11 Organigrama noua

109