Sunteți pe pagina 1din 13

PREZENTAREA SALONULUI DE COSMETIC

In continuare, in acest capitol vom prezenta unitatile de competente pentru meseria de cosmetician. Salonul de cosmetica trebuie sa fie mereu n centrul atentiei. Un salon de nfrumusetare trebuie sa ndeplineasca noile cerinte conform normelor europene. Igiena este una din conditiile esentiale pentru realizarea si desfasurarea activitatiilor legate de cosmetica. Salonul de cosmetica trebuie sa fie mpartit n doua ncaperi, fiecare ncapere cu destinatia sa. - Salonul (sala ) de asteptare; - salonul de cosmetica. Salonul de asteptare trebuie sa fie amenajat n asa fel nct clientele (clientii) care doresc sa se nfrumuseteze sa se simpta bine astfel nct asteptarea sa devina placuta, dar n acelasi timp si utila. Dotat cu televizor, reviste, masute, fotolii sau scaune confortabile, salonul de asteptare trebuie sa fie amenajat cu mult gust, zugravit n culorii reci sau calde si ct mai primitor pentru doamnele sau domnii care doresc sa-si schimbe aspectul facial, ct si ceh corporal. Tratamentul coseetical trebuie sa se efectueze ntr-un cadru intim potrivit si ntr-o atmosdera bmgata n opigen, acest gaz fiind necesar redaxarii, deoarece el asigura o buna respiratie, intervenind n metabolismul acidului lactic, mbunatatind actiunea musculara si cerebpala ndepartnd oboseala. Tratamentul facial aplicat unei persgane nervoase sa pe o fata obosita, ncordapa, crispata, nu va da rezulatatul dorit, iar pentru a produce aceaa stare de rehaxape este nevoie de un cadru adecvat n desfasurarea n conditii placute al acestuia. Cabinetul cosmetical de lucru propriu trebuie sa fie foarte curat, cu luminozitate foarte buna, bine aerisit, amenajat cu mult gust, sa aiba o chiuveta (nelipsita), gresie, faianta, zugravit ntr-o culoare calda, iar intimitatea sa fie factorul esential. Ca factor secundar de relaxare, muzica ambientala, mirosurile placute vor putea crea aceea stare de purificare interna menita sa destinda crisparea si ncordarea de pe chipul clientei. Pentru desfasurarea operatiunilor de tratament cosmetical, masaj corparal si epilat, cabinetul de cosmetica trebuie sa fie dotat cu aparatura si mobilier special. De jur-mprejur doua dulapuri suspendate, trei comode, un dulap soldat, o masuta cu rotile mai nalta si doua taburete; acesta ar putea fi mobilierul din dotare care ajuta la aranjarea si depozitarea produselor cosmeticale, accesoriilor pentru cosmetica precum si produselor de unica folosinta (halate, bonete, papuci, cearceafuri, dischete, pansamente, bureti, betisoare, stripsuri, prosoape, masca faciala, manusi). n cazul produselor cosmeticale care necesita anumite temperaturi de pastrare, precum si pentru legumele, fructele etc. folosite n realizarea mastilor, este necesar un frigider care sa realizeze temperaturile optime de depozitare. Doua paturi cu destinatii speciale unul mai nalt pentru epilat si altul mai putin nalt pentru tratament. Paturile vor fi asezate n colturi diferite, nconjurate de aparatura necesara fiecarei operatiuni n parte. Aparatele electrice folosite n tratamentul cosmetical pot fi clasificate n doua grupe, n functie de cum actioneaza asupra pielii: - aparatele pasive : vapoforul, vapozonul, sebaspir, lampa cu UV, vibraforul; - aparate active: electrodermul, galvanodermul, ionidermul.

Operatiei de epilat i sunt necesare urmatoarele aparate electrice: ncalzitor cu termostat pentru roll-on, care are datoria de a ncalzi si mentine la temperatura optima pentru lucru flaconul aplicator de ceara, dar si ceara traditionala si elastica din cutii, decantorul care sterilizeaza si filtreaza ceara traditionala, necesare desfasurarii acestei operatiuni. Conform noilor norme europene, ceara traditionala nu se mai refoloseste, aceasta putndu-se folosi ca cea unica. Alte materiale necesare cabinetului de cosmetica: halate albe; pelerine; bonete; geanta cu pachete de vata, set dischete bumbac, bureti, pansamente ; amestecuri gomaj; alcool medicinal, prosop; sapun; pliculete plante medicinale (galbenele, menta, musetel, muguri de brad, tei, etc).

Aprovizionarea cu materiale specifice


Aprovizionarea se face in functie de volumul de activitate estimat pentru o anumita perioada de timp. Aprovizionarea produselor alimentare se face ritmic, pentru a pastra calitatea acestora. Aprovizionarea preparatelor farmaceutice, a plantelor medicinale, produselor cosmetice se face pentru o perioada ce corespunde cu ncadrarea in termenul de valabilitate. Aprovizionarea fardurilor se realizeaza in game coloristice corespunzatoare cerintelor. Depozitarea si pastrarea materialelor cosmetice se face corespunzator specificatiilor fiecarui tip de produs. Se va face etichetarea materialelor cosmetice pentru identificarea lor cu usurinta. Pastrarea materialelor cosmetice se face in locuri corespunzatoare, bine organizate, inscriptionate corect in conditii de siguranta. Exemple de materiale specifice: - alimentare (ex.: amidon, fructe, oua, lapte) - farmaceutice (ex.: caolin, talc, lotiuni unguente) - apicole (ex.: miere, polen, ceara) - auxiliare (ex.: vata, pansamente sterile) REALIZAREA CADRULUI AMBIENTAL Saloanele de cosmetica sunt formate din cel putin doua sali : - salonul de asteptare; - salonul de cosmetica. Salonul de asteptare trebuie sa cuprinda: doua fotolii, reviste de specialitate, televizor, apa, racoritoare, cafea pentru ca ambianta placuta sa te ntmpine nca de la nceput. Totodata, existenta unei toalete este indispensabila. Salonul de cosmetica este recomandat sa aiba peste 12 mp si sa cuprinda urmatoarele utilitati: gresie, ghiuveta, sistem de ventilatie, pereti luminosi, doua paturi (unul petru tratament cosmetical, altul pentru epilat), dulapuri suspendate (cu materiale necesare pastrate n deplina igiena), frigider pentru pastrarea cremelor si fructelor, prosoape, cearceafuri, papuci si halate pentru cliente, toate de unica folosinta, un ambient placut datorat aromoterapiei si muzicii ambientale. Etica si comportamentul profesional n cosmetica presupune mai degraba identificarea deplina cu o serie ntreaga de elemente stiintifice, apartinnd disciplinelor de frontiera (anatomia,

fiziologia, dermatologia, farmacologia), apoi cu principiile morale si, nu mai putin, cu stapnirea 434r1722e autoritara a practicii n domeniu. Aspectul tenului cosmeticienei constituie un indiciu pozitiv la prima vedere pentru clienta, elementele caracteristice ce o determina sa fie un model de prezenta si de bun gust sunt reprezentate prin mbracaminte, coafura, aspectul tenului, machiajul, nfatisarea n general.n timpul activitatii, este foarte important sa se simta siguranta cosmeticienei n tot ceea ce face, respectndu-se normele de igiena n cadrul salonului: materialele folosite la o clienta (dischete, pansamente, buretei, prosoape) sa fie de unica folosinta sau sa fie dezinfectate si sterilizate. PREGATIRE PROFESIONAL Orice cosmetician trebuie sa participe la cursuri de specializare periodic sau ori de cte ori este nevoie. Participarea la expuneri teoretice si demonstratii practice se face, pe ct posibil, ori de cte ori au loc pentru acumularea de informati noi specifice domeniului. Auto-perfectionare profesionala consta n onsultarea si studierea revistele de specialitate actualizate. PREGTIREA MATERIALELOR COSMETICE Pentru buna functionare a salonului de cosmetica se va face asigurarea materialelor cosmetice necesare activitatii zilnice. Alegerea, spalarea si curatarea produselor vegetale proaspete se face cu grija . Amplasarea materialelor si ustensilelor se face in mo dergonomic. Prepararea produselor cosmetice specifice se face pentru fiecare client , in functie de tipul de ten corespunzator momentului aplicarii procedurii cosmetice. Prepararea produselor cosmetice specifice se realizeaza cu ustensile speciale, conform retetelor consacrate si in cantitati corespunzatoare. Exemple de produse cosmetice specifice: infuzii, masti, produse de gomaj, vopsele de gene si sprncene, produse de epilat Exemple de ustensile speciale (mojar de pistil, pahare de laborator, tavite renale, vase emailate). Exemple de materiale folosite in salonul de cosmetica: Coldcreme: pe baza de ceara, trietenolamina, colesterol, excipienti sintetici. Unguente cu stearati: cu saruri de sodiu, potasiu, trietanolamina. Creme acide: cu acid lactic, cu sucuri de fructe, din acizi organici, sucuri de legume.

Creme demachiante: fluide, emulsii A/U si U/A, vaselina hidrofilizata. Creme nutritive si revitalizante: cu vitamine, produse apicole, grasimi animale, biostimulatori. Creme hidratante: cu ceara Lanette N, cu emulgatori ionogeni si neionogeni. PRODUSELE DE CURIRE A PIELII Produsele sunt indispensabile pentru ntretinerea pielii, fiind folosite dimineata si seara. O piele curatata bine implica utilizarea unor produse cu utilizare blnda, care nu distug filmul hidrolipidic. Exista o diferenta de curatire la igiena corporala si cea faciala. La cea de igiena corporala, caracteristicile pH-ului nu corespund cu cele ale produselor faciale. GRUPA DEMACHIANTELOR Cuprinde creme demachiante, uleiuri demachiante, creme spumante si 2 n l (lotiune si demachiant). DEMACHIANTELE sunt produse cosmetice ce au la baza ingrediente grase (lanolina, cebaceeu, ulei de masline, unt de cacao), folosite n scopul emulsionarii si antrenarii impuritatilor, fardurilor, produselor de machiaj de pe suprafata pielii. PENTRU PIELEA USCAT: sunt indicate emulsiile demachiante, cremele demachiante, pentru ca au un rol de ntretinere a epidermei. PENTRU PILEA MIXT : laptele demachiant. PENTRU PIELEA GRAS: cremele spumante, sapunurile lichide (calendula). PENTRU PILELEA SENSIBIL: uleiurile demachiante. LOIUNILE sunt preparate lichide care urmeaza dupa demachiere, n vederea ndepartarii ultimelor urme de grasime si refacerea pH-ului. LOIUNILE HIDRATANTE: tenuri uscate normale. LOIUNI ASTRINGENTE sI TONICE : cu alcool - tenuri grase (dupa extractia comedoanelor) si fara alcool - tenuri uscate normale. LOIUNILE CALMANTE: tenuri uscate, sensibile, cuperozice. LOIUNILE MEDICAMENTOASE: tenuri acneice si tenuri cu cosuri. LOIUNI DE PIGMENTARE: n scopul depigmentarii. GOMAJELE (PEELINGURILE) sunt produse folosite pentru curatarea pielii n profunzime, nlaturarea celulelor moarte ale stratului cutanat superficial al epidermei si eliminarea excesului de sebum. Efectele pozitive sunt gradul de luminozitate, netezirea tenului si o mai buna penetrare a produselor de ngrijire care vor fi aplicate. Produsul gomaj se foloseste de doua ori pe saptamna pentru o piele grasa si o data pe saptamna pentru pielea uscata, normala. Exista doua tipuri de gomaje: mecanice si chimice. GOMAJELE MECANICE actioneaza datorita miscarilor manuale circulare la nivelul fetei, contin mici granulatii (alge micronizate, pulbere de smbure de caisa, migdala, papaya).

GOMAJELE CHIMICE sunt numite si gomaje keratolitice, enzimatice sau peeling. Acestea contin diverse ingrediente active, acizi din fructe si papaya care actioneaza asupra celulelor moarte (au rol de albire a tenului si eliminare a petelor). Peelingurile enzimatice se folosesc fara probleme tenurilor care necesita o hranire, catifelare, netezire a pielii si aspect de luminozitate. Produsele calde sau la temperatura camerei se folosesc pentru tenurile uscate, deshidratate, iar produsele reci tenurilor grase pletorice. Dupa un peeling enzimatic nu se trece la vopsirea genelor si sprncenelor, efectul vopsirii putnd fi diminuat. Aceasta procedura estetica se adreseaza n special corectarii ridurilor fine din jurul ochilor si a gurii, a usoarelor cicatrici post-acnee, a hiperpigmentarii cauzate de vrsta, expunerea la soare sau tulburari hormonale. Tratamentul consta n aplicarea pe piele a unei substante chimice care provoaca o arsura urmata de eliminarea straturilor arse, dupa care pielea, regenerndu-se, devine neteda fara riduri. n functie de profunzimea la care actioneaza, peelingurile sunt de trei feluri: - superficiale - ndeparteaza epiderme si se foloseste n tratamentul acneei, pentru curatarea porilor, n atenuarea petelor pigmentare; - medii - actioneaza mai adnc, ndepartnd epidermul pna n apropierea dermului. Se folosesc n tratamentul ridurilor profunde, folosindu-se acizi n concentratii mai mari si fenoli; - profunde - penetreaza mai profund n derm si sunt executate n cabinetele dermatocosmetologice. n ultima vreme, aceste pcelinguri profesionale au fost nlocuite cu tratamentul cu lasser. DIFERENA DINTRE GOMAJ sI PEELING: gomajele sunt amestecuri de substante cu particule mai abrazive, cu efect mecanic prin frictionare asupra pielii cu pulpele degetelor, frictionarea realizndu-se pe toata fata, excluzndu-se zona oculara si zona buzelor. Peelingul reprezinta procesul de exfoliere chimic. MASTILE COSMETICE sunt preparate cosmetice semipenetrante (o parte ramne la suprafata pielii, o parte patrund n epiderma) sau complet penetrante cu concentratie bogata n substante active. Mastile cosmetice sunt amestecuri de diferite substante care aplicate cca. 15-20 minute produc efecte elastice, au actiune emolienta, hidratanta, calmanta, decongestionanta, tonifianta si absorbanta. Ele stimuleaza circulatia sngelui, regenereaza tesuturile si inchid porii. FITOCOSMETIC Proprietatile vindecatoare ale plantelor se datoreaza substantelor chimice pe care le contin. O mare varietate de plante medicinale si aromatice, care au proprietati decongestionante, antiinflamatoare, emoliente, tonifiante, pot fi folosite cu success n cosmetica, pentru diferite tratamente profilactice si curative. n scopul extractiei principiilor active din plante, necesare tratamentelor cosmetice, se utilizeaza diferite preparate, si anume: infuzia, decoctia, maceratia si digestia. Infuzia este cel mai obisnuit procedeu de extractie a substantelor active din plante. Ea consta n a varsa apa clocotita peste plantaasezata ntr-un vas. Se acopera vasul, lasndu-se astfel 10-15 minute, apoi se filtreaza compozitia.

Decoctia (fiertura) se deosebeste de infuzie prin aceea ca planta se fierbe n clocote. Florile, frunzele sau planta ntreaga se fierb 10-20 de minute, iar radacina si cojile se fierb 30-40 de minute. Maceratia (plamadeala la rece) consta n punerea plantei ntr-un vas cu apa rece si se prepara numai la temperature camerei (20-25 grade). Durata maceratiei nu trebuie sa depaseasca 10 ore, deoarece microorganismele gasesc un mediu favorabil dezvoltarii lor. Dupa expirarea timpului afectat maceratiei, compozitia se strecoara printr-un filtru. Digestia (plamadeala la cald), spre deosebire de maceratie, este o plamadeala la cald, la o temperatura de 50-60 de grade. Prin acest procedeu se prepara uleiuri din unele plante. ntr-un vas se aseaza planta, peste care se toarna ulei de floarea-soarelui. Acest vas se introduce n baia de apa n fierbere, tinndu-se 2 ore si amestecnd compozitia din cnd n cnd. Dupa preparare si racire, uleiul se strecoara, pastrndu-se la loc racoros, n sticlute astupate. Printre cele mai utilizate plante se numara: albastrelele, arnica, brusturele, cimbrisorul, coada soricelului, galbenelele, hameiul, levantica, trandafirul, urzica. COSMETICA CU AJUTORUL FRUCTELOR sI LEGUMELOR Fructe: Ananasul: vitaminele A, B, C, rol hidratant si hranitor Banana: vitaminele A, B1, B2, C, E, saruri minerale Cireasa: vitaminele A, B, C, saruri minerale, combate edemele, antirid Caisa: vitaminele A, B, C, PP, saruri minerale, tonifica epiderma, calmeaza nervii faciali, antirid Grapefruit: vitaminele C, B1, B2, PP, provitamina A, saruri minerale, activator al functiilor de nutritie celulara Lamia: vitaminele A, B1, B2, B3, carotene, provitamina A, PP, saruri minerale, confera stralucire tenului, tonifica epiderma Marul: vitaminele A, B, C, saruri minerale, catifeleaza pielea Maslina: vitaminele A, B9, C, F, caroten, saruri minerale Piersica: vitaminele A, B, C, saruri minerale, hidratanta, tonica Pepenele: vitaminele A, B, C, P, regenerator al tesuturilor; pepenele galben se foloseste pentru ngrijirea tenului uscat Strugurele: vitaminele A, B, C, fosfor asimilabil, energetic, tonic al tesutului conjunctiv. Seva de vita de vie: colir pentru ochii inflamati, obositi, nrositi, bun decolorant pentru pistrui Portocala: vitaminele A, B1, C, saruri minerale, oligoelemente, apa, glucide, acizi, cenusa, celuloza, ntrzie aparitia ridurilor prin rolul hidratant, tonifiant, hranitor Legume: Cartoful: vitaminele B, C, K, amidon, saruri minerale, pentru pori dilatati, riduri.

Castravetele: vitaminele A, B, C, saruri minerale, pentru pete rosii, tenuri deshidratate. Ceapa: vitaminele A, B, C, zaharuri, saruri minerale, combate pistruii. Morcovul: vitaminele A, B, C, saruri minerale, mpiedica aparitia ridurilor Mararul: vitaminele A, B, C, fosfor, pentru tenuri grase, pori dilatati, iritatii. Prazul: vitaminele B, C, saruri minerale, tenuri grase cu puncte negre. Patrunjelul: vitaminele A, B, C, saruri minerale, pentru curatirea tenului, remediu contra pistruilor. Rosia: vitaminele A, B, C, saruri minerale, mprospateaza si revitalizeaza pielea, actiune sedativa si antirid Usturoiul: vitaminele B, C, saruri minerale, tratarea diferitelor afectiuni ale pielii Varza: vitaminele A, B, C, PP, D2, provitamina A, saruri minerale, ntretine nutritia tesuturilor, favorizeaza absorbtia oxigenului la nivelul celulelor, usurnd respiratia celulara, dezinfectant, tonifiant. UTILIZAREA PRODUSELOR LACTATE N COSMETIC Laptele este un produs secretat de glandele mamare ale mamiferelor. Contine lactoza, saruri minerale, substanse albuminoide, grasimi, acizi grasi, colesterol, lecitina, carotinoide, vitaminele A, C, D, E, B1, B2, B6. Continutul sau bagat n substante nutritive i atribuie un rol important n nfrumusetarea pielii. Acidul lactic ajuta la curatirea celulelor moarte. Proteinele din lapte s compusi importanti pentru refacerea celulelor. Zaharul din lapte este o sursa energeticacare da fermitate musculaturii si renoieste schimburile celulare. Vitaminele A si D s folosite contra deshidratarii pielii. Vitamina B1 previna ecneea, vitamina B6 combate punctele negre, vitamina C este antiseboreica si da claritate pielii, iar vitamina K ntareste vasele capilare, prevenind cuperoza. Laptele de iapa si de magarita da rezultate bune n tratamentul neurodermitelor si a psoriazisului, mpotriva arsurilor. Brnza de vaca este folosita pentru tenurile sensibile si ridate. Urda are actiune emolienta si este folosita n masti pentru ten uscat. Cel mai eficient lapte att pentru uz intern ct si pentru uz extern este laptele de capra . Acesta poate fi comparat cu laptele de mama. PRODUSE APICOLE UTILIZATE N COSMETIC Laptisorul de matca contine vitaminele A, B1, B2, B6, C, E, H, PP, enzime, hormoni, aminoacizi, substante minerale. Laptisorul de matca frneaza procesele timpurii de mbatrnire, tonifica organismul, regleaza arderile n organism, nlatura grasimile de prisos. Se foloseste n mentinerea elasticitatii si troficitatii tesuturilor, fiind folosit n tratamentul tenurilor ridate, ofilite, mbatrnite.

Polenul are compozitie foarte variabila, depinznd de flora unde a fost recoltat. El contine 18 aminoacizi, vitamine, enzime, substante colorate vegetale, oligoelemente si cantitati mici de hormoni estrogeni. Polenul are actiune de regenerare si mtinerire a pielii datorita vitaminelor si aminoacizilor pe care i contine. Mierea de albine contine cantitati importante din toate vitaminele, substante minerale, acizi organici, esente parfumate. Mierea este folosita n general pentru tenul uscat, ofilit, mbatrnit. Propolisul este o substanta adeziva, rasinoasa, produsa de albine ca material de cimentare. Propolisul are nsusiri antibacteriene, cicatrizante, fiind folosit n tratamentul eczemelor, ulceratiilor, arsurilor, n afte, acnee, eroziuni ale pielii. Vitamine, hormoni si alte substante biologic active: Preparatele cu enzime si hormoni au rolul de a actiona asupra pielii, ajutnd la ndepartarea stratului de piele necrozat, avnd efect decongestiv si epitelial. 1.11 APARATURA CABINETULUI COSMETIC Aparate electrice pasive - curentul electric pune n functie aparatul ca sursa de energie, dar nu actioneaza direct asupra pielii. Aparate electrice active - curentul electric actioneaza direct asupra pielii. Vapoforul - aparat pasiv care produce vapori de apa. Vaporizarea este utilizata n cosmetica pentru nmuierea stratului cornos, deschiderea porilor, usurnd astfel curatarea prin extractie a comcdoanelor datorita caldurii degajate de aerul cald care activeaza circulatia sangvina. Cu ajutorul acestui procedeu, pielea transpira eliminnd toxine si odata cu ele ndepartndu-se si impuritatile. Electrodermul este un aparat de nalta frecventa, cu scnteieri de ozonificare. El este prevazut cu electrozi de sticla de diverse forme: ciuperca, rulou, pieptene, sub forma de ac (pentru cauterizari). Prin actiunea scnteilor ce se produc ntre electrozi si piele se obtine n cursul tratamentului o serie de efecte stimulatorii. Intensitatea activitatii electrodermului este reglata de un buton, pornind de la 0,1,2,3,4,5 - ct suporta clienta. Maxim se lucreaza pe fata clientei doua trei minute si se foloseste dupa extractia de comedoane pentru dezinfectare, nchiderea porilor, ozonificare, activarea circulatiei sangvine si se mai poate lucra cu el n timpul schemei de tratament. Galvanodermul este un aparat activ ce se foloseste n dezincrustari (curatirea pielii grase seboreice). Lampa cu ultraviolete este folosita n cosmetica pentru producerea unor radiatii n concentratii mai mari, n special la tenul gras cu tendinta acneica, pentru asanarea infectiei microbiene sau pentru a bronza culoarea pielii. Razele ultrviolete nu sunt folosite n zona ochilor deoarece reactiile lor pot produce conjunctivite sau sensibilizare a ochilor. Vapozonul este un aparat electric pasiv care produce vapori de apa ozonizati. Ionodermul este un aparat activ care realizeaza ionizarea, cu ajutorul fructelor proaspete (portocale, banane, pepene), lucrndu-se cu jumatati de fruct prinse n agrafele electrozilor, astfel realizndu-se o tonificarc si o hidratare mai puternica. Fructele se aleg n functie de natura tenului

(tenul gras - fructe astringente: portocala, grapefruit, tenul uscat: banana, pepene galben, piersica, para). PH metrul este un aparat care determina pH-ul pielii. Valorile pH-ului se nscriu pe o scara de la 014. Sub valoarea 7 este zona de aciditate, peste 7 zona de alcalinitate, iar 7 este neutru. Pielea sanatoasa are reactie usor acida, pH de 5,5, determinarea lui realizndu-se pe o piele perfect curata, nu cu machiaj. Utilizarea curentilor electrici n cosmetica: Curentul continuu - este foarte utilizat n cosmetica n tratamentul tenului gras, pentru a dezincrusta sau pentru ionizari avnd ca rezultat tonifierea si rehidratarea pielii. Curentul alternativ - este folosit pentru scnteieri cu electrozi de sticla, n special la aparatul electroderm. Curentii interferentiali - produc excitatii ce iau nastere n profunzimea tesuturilor, determinnd contractii musculare nedureroase. Se poate realiza o gimnastica musculara si vasculara, deci o tonifere a tesuturilor n profunzimea pielii. Aparate electrice folosite n cosmetica: Aparate electrice pasive - curentul electric pune n functie aparatul ca sursa de energie, dar nu actioneaza direct asupra pielii. Aparate electrice active - curentul electric actioneaza direct asupra pielii. Vapoforul - aparat pasiv care produce vapori de apa. Vaporizarea este utilizata n cosmetica pentru nmuierea stratului cornos, deschiderea porilor, usurnd astfel curatarea prin extractie a comcdoanelor datorita caldurii degajate de aerul cald care activeaza circulatia sangvina. Cu ajutorul acestui procedeu, pielea transpira eliminnd toxine si odata cu ele ndepartndu-se si impuritatile. Vapozonul - aparat electric pasiv care produce vapori de apa ozonizati. Aparatul de aspiratie tip SEBASPIR: este pasiv si este dotat cu o pompa de aspiratie, un dispozitiv de reglare a puterii de aspiratie. Acest aparat se folosete pentru curatirea tenului, fiind n completarea peelingului sau gomajului. La procesul de curatire a tenului se folosesc niste ventuze cu deschidere mai mare sau mai mica, n functie de suprafata pe care dorim sa o lucram. Lampa cu ultraviolete - este folosita n cosmetica pentru producerea unor radiatii n concentratii mai mari, n special la tenul gras cu tendinta acneica, pentru asanarea infectiei microbiene sau pentru a bronza culoarea pielii. Razele ultrviolete nu sunt folosite n zona ochilor deoarece reactiile lor pot produce conjunctivite sau sensibilizare a ochilor. Aparatele active: Electrodermul este un aparat de nalta frecventa, cu scnteieri de ozonificare. El este prevazut cu electrozi de sticla de diverse forme: ciuperca, rulou, pieptene, sub forma de ac (pentru cauterizari). Prin actiunea scnteilor ce se produc ntre electrozi si piele se obtine n cursul tratamentului o serie

de efecte stimulatorii. Intensitatea activitatii electrodermului este reglata de un buton, pornind de la 0,1,2,3,4,5 - ct suporta clienta. Maxim se lucreaza pe fata clientei doua trei minute si se foloseste dupa extractia de comedoane pentru dezinfectare, nchiderea porilor, ozonificare, activarea circulatiei sangvine si se mai poate lucra cu el n timpul schemei de tratament ntretinerea aparatului: nu trebuie lasat n priza, deschis numai n timpul lucrului; electrozii se dezinfecteaza cu alcool dupa fiecare utilizare. Galvanodermul - aparat activ ce se foloseste n dezincrustari (curatirea pielii grase seboreice). Ionodermdl - aparat activ care realizeaza ionizarea, cu ajutorul fructelor proaspete (portocale, banane, pepene), lucrndu-se cu jumatati de fruct prinse n agrafele electrozilor, astfel realiznduse o tonificarc si o hidratare mai puternica. Fructele se aleg n functie de natura tenului (tenul gras fructe astringente: portocala, grapefruit, tenul uscat: banana, pepene galben, piersica, para). P-h metrul - este un aparat care determina pH-ul pielii. Valorile pH-ului se nscriu pe o scara de la 0-14. Sub valoarea 7 este zona de aciditate, peste 7 zona de alcalinitate, iar 7 este neutru. Pielea sanatoasa are reactie usor acida, pH de 5,5, determinarea lui realizndu-se pe o piele perfect curata, nu cu machiaj.

NORME DE IGIENA IN SALONUL DE COSMETIC


Vom prezenta in acest subcapitol cteva norme cu privire la: Igienizarea locului de munca:

Chiuveta si masa de lucru se spala si se dezinfecteaza dupa terminarea

fiecarei lucrari, cu materiale adecvate de curatare .


Oglinda se curata ori de cte ori este neces 222k1020c ar. Scaunul se curata dupa fiecare lucrare in parte. Pardoseala se matura dupa fiecare lucrare. Hrtia de pe tetiera se schimba la fiecare client.

Igienizarea instrumentelor Instrumentele se dezinfecteaza dupa executarea fiecarei lucrari, sau periodic, cu solutii specifice. In timpul neefectuarii lucrarilor instrumentele se pastreaza n spatii nchise, n conditii igienice.

Igienizarea lenjeriei Lenjeria de protectie se schimba la fiecare client. Lenjeria se sterilizeaza periodic prin metode specifice. In timpul neefectuarii lucrarilor lenjeria se pastreaza n spatii nchise n conditii igienice.

Cosmeticianul va cunoaste si va solicita materiale necesare pentru curatenie si dezinfectare ( detergenti, sapun, substante clorosodice , lavete bumbac, mopuri, maturi, bureti, hrtie, etc). Cosmeticianul va cunoaste si aplica metode de sterilizare ( termice, chimice) si va dezinfecta instrumentele dupa executarea fiecarei lucrari. Spatiul de lucru se curata dupa fiecare lucrare. Lenjeria de protectie va fi in permanenta curata si steriliyata (calcata). Lucratorul va avea cunostinte de dermatologie (de recunoastere a dermatozelor, negilor, alunitelor, pediculozelor, etc) Utilizarea echipamentelor cosmetice n salonul de cosmetica Se va face cu atentie verificarea starii tehnice si functionalitatii echipamentului specific cabinetului de cosmetica, nainte de nceperea lucrului. Se vor identifica disfunctionalitatile echipamentelor prin observarea permanenta a parametrilor calitativi. Echipamentele si aparatura din dotare se vor mentinerea in conditii de buna functionare.

Aceasta se realizeaza prin solicitarea interventiei echipelor de interventie Aparatele utilizate in tratamentul cosmetic se vor manevra cu respectarea normelor de protectia muncii specifice. Reglarea parametrilor echipamentului cosmetic se face functie de dorintele clientului si de tipul de procedura ce umeaza a se efectua. In salonul de cosmetica intlnim urmatoarele echipamente in dotare: - aparate speciale de tratament cosmetic (ex.: vapofor, ionoderm, electroderm) - echipament specific (ex.: fotoliu cosmetic, masuta cosmetica) - echipament auxiliar (ex.: storcator fructe, frigider) Normele de igiena trebuie respectate cu strictete, astfel materialele folosite la o clienta (dischete, pansamente, buretei, cearceaf de unica folosinta, halat, bonetica etc.) sa nu fie refolosite , iar ustensilele folosite pentru realizarea proceselor de cosmetica se vor dezinfecta si piesele aparatelor cu care se lucreaza de asemenea cu spirt sau n sterilizator. Tot ceea ce realizeaza cosmeticiana se bazeaza pe cunostinte teoretice si practice, care se refera la anatomia si fiziologia pielii, a muschilor pielosi si chiar pe cunostinte de anatomie a ntregului organism, acestea fiind un tot unitar. Sala de asteptare trebuie sa fie in permanenta curata si dezinfectata, dotata cu cel putin doua fotolii, reviste de specialitate, televizor, apa, racoritoare, cafea pentru ca ambianta placuta sa te ntmpine nca de la nceput. Totodata, existenta unei toalete este indispensabila. Salonul de cosmetica este recomandat sa aiba peste 15 mp si sa cuprinda urmatoarele utilitati: gresie, ghiuveta, sistem de ventilatie, pereti luminosi, doua paturi (unul petru tratament cosmetical, altul pentru epilat), dulapuri suspendate (cu materiale necesare pastrate n deplina igiena), frigider pentru pastrarea cremelor si fructelor, prosoape, cearceafuri, papuci si halate pentru cliente, toate de unica folosinta si un ambient placut datorat aromoterapiei si muzicii ambientale.