Munteanu (cas.

Solomon) Ioana Laura

ORGANIZAREA SALONULUI DE COSMETIC
Salonul de cosmetica trebuie sa fie mereu n centrul atentiei.
Un salon de nfrumusetare trebuie sa ndeplineasca noile cerinte conform normelor
europene.
Igiena este una din conditiile esentiale pentru realizarea si desfasurarea activitatiilor legate de
cosmetica. Salonul de cosmetica trebuie sa fie mpartit n doua ncaperi, fiecare ncapere cu
destinatia sa.
- salonul (sala) de asteptare;
- salonul de cosmetica.
Salonul de asteptare trebuie sa fie amenajat n asa fel nct clientele (clientii) care doresc sa
se nfrumuseteze sa se simpta bine astfel nct asteptarea sa devina placuta, dar n acelasi timp si
utila. !otat cu televizor, reviste, masute, fotolii sau scaune confortabile, salonul de asteptare
trebuie sa fie amenajat cu mult gust, zugravit n culorii reci sau calde si ct mai primitor pentru
doamnele sau domnii care doresc sa-si sc"imbe aspectul facial, ct si ce" corporal.
#ratamentul coseetical trebuie sa se efectueze ntr-un cadru intim potrivit si ntr-o
atmosdera bmgata n opigen, acest gaz fiind necesar reda$arii, deoarece el asigura o buna
respiratie, intervenind n metabolismul acidului lactic, mbunatatind actiunea musculara si
cerebpala ndepartnd oboseala. #ratamentul facial aplicat unei persgane nervoase sa pe o fata
obosita, ncordapa, crispata, nu va da rezulatatul dorit, iar pentru a produce aceaa stare de
re"a$ape este nevoie de un cadru adecvat n desfasurarea n conditii placute al acestuia.
%abinetul cosmetical de lucru propriu trebuie sa fie foarte curat, cu luminozitate foarte
buna, bine aerisit, amenajat cu mult gust, sa aiba o c"iuveta (nelipsita), gresie, faianta, zugravit
ntr-o culoare calda, iar intimitatea sa fie factorul esential. %a factor secundar de rela$are, muzica
ambientala, mirosurile placute vor putea crea aceea stare de purificare interna menita sa destinda
crisparea si ncordarea de pe c"ipul clientei.
&entru desfasurarea operatiunilor de tratament cosmetical, masaj corparal si epilat,
cabinetul de cosmetica trebuie sa fie dotat cu aparatura si mobilier special. !e jur-mprejur doua
dulapuri suspendate, trei comode, un dulap soldat, o masuta cu rotile mai nalta si doua taburete;
acesta ar putea fi mobilierul din dotare care ajuta la aranjarea si depozitarea produselor
cosmeticale, accesoriilor pentru cosmetica precum si produselor de unica folosinta ("alate,
bonete, papuci, cearceafuri, disc"ete, pansamente, bureti, betisoare, stripsuri, prosoape, masca
faciala, manusi).
'n cazul produselor cosmeticale care necesita anumite temperaturi de pastrare, precum si
pentru legumele, fructele etc. folosite n realizarea mastilor, este necesar un frigider care sa
realizeze temperaturile optime de depozitare. !oua paturi cu destinatii speciale unul mai nalt
pentru epilat si altul mai putin nalt pentru tratament. &aturile vor fi asezate n colturi diferite,
nconjurate de aparatura necesara fiecarei operatiuni n parte. (paratele electrice folosite n
tratamentul cosmetical pot fi clasificate n doua grupe, n functie de cum actioneaza asupra pielii)
- aparatele pasive ) vapoforul, vapozonul, sebaspir, lampa cu U*, vibraforul;
- aparate active) electrodermul, galvanodermul, ionidermul.
+peratiei de epilat i sunt necesare urmatoarele aparate electrice) ncalzitor cu termostat
pentru roll-on, care are datoria de a ncalzi si mentine la temperatura optima pentru lucru
flaconul aplicator de ceara, dar si ceara traditionala si elastica din cutii, decantorul care
sterilizeaza si filtreaza ceara traditionala, necesare desfasurarii acestei operatiuni. %onform
noilor norme europene, ceara traditionala nu se mai refoloseste, aceasta putndu-se folosi ca cea
unica.
(lte materiale necesare cabinetului de cosmetica) "alate albe; pelerine; bonete; geanta cu
pac"ete de vata, set disc"ete bumbac, bureti, pansamente ; amestecuri gomaj; alcool medicinal,
prosop; sapun; pliculete plante medicinale (galbenele, menta, musetel, muguri de brad, tei, etc).
Aro!"#"onarea cu mater"ale sec"$"ce
(provizionarea se face in functie de volumul de activitate estimat pentru o anumita
perioada de timp.
(provizionarea produselor alimentare se face ritmic, pentru a pastra calitatea acestora.
(provizionarea preparatelor farmaceutice, a plantelor medicinale, produselor cosmetice
se face pentru o perioada ce corespunde cu ncadrarea in termenul de valabilitate.
(provizionarea fardurilor se realizeaza in game coloristice corespunzatoare cerintelor.
!epozitarea si pastrarea materialelor cosmetice se face corespunzator specificatiilor
fiecarui tip de produs.
Se va face etic"etarea materialelor cosmetice pentru identificarea lor cu usurinta.
&astrarea materialelor cosmetice se face in locuri corespunzatoare, bine organizate,
inscriptionate corect in conditii de siguranta.
,$emple de materiale specifice)
- alimentare (e$.) amidon, fructe, oua, lapte)
- farmaceutice (e$.) caolin, talc, lotiuni unguente)
- apicole (e$.) miere, polen, ceara)
- au$iliare (e$.) vata, pansamente sterile)
REALIZAREA CADRULUI AM%IENTAL
Saloanele de cosmetica sunt formate din cel putin doua sali )
- salonul de asteptare;
- salonul de cosmetica.
Salonul de asteptare trebuie sa cuprinda) doua fotolii, reviste de specialitate, televizor, apa,
racoritoare, cafea pentru ca ambianta placuta sa te ntmpine nca de la nceput. #otodata,
e$istenta unei toalete este indispensabila.
Salonul de cosmetica este recomandat sa aiba peste -. mp si sa cuprinda urmatoarele
utilitati) gresie, g"iuveta, sistem de ventilatie, pereti luminosi, doua paturi (unul petru tratament
cosmetical, altul pentru epilat), dulapuri suspendate (cu materiale necesare pastrate n deplina
igiena), frigider pentru pastrarea cremelor si fructelor, prosoape, cearceafuri, papuci si "alate
pentru cliente, toate de unica folosinta, un ambient placut datorat aromoterapiei si muzicii
ambientale.
,tica si comportamentul profesional n cosmetica presupune mai degraba identificarea
deplina cu o serie ntreaga de elemente stiintifice, apartinnd disciplinelor de frontiera (anatomia,
fiziologia, dermatologia, farmacologia), apoi cu principiile morale si, nu mai putin, cu stapnirea
autoritara a practicii n domeniu.
(spectul tenului cosmeticienei constituie un indiciu pozitiv la prima vedere pentru clienta,
elementele caracteristice ce o determina sa fie un model de prezenta si de bun gust sunt
reprezentate prin mbracaminte, coafura, aspectul tenului, mac"iajul, nfatisarea n general.'n
timpul activitatii, este foarte important sa se simta siguranta cosmeticienei n tot ceea ce face,
respectndu-se normele de igiena n cadrul salonului) materialele folosite la o clienta (disc"ete,
pansamente, buretei, prosoape) sa fie de unica folosinta sau sa fie dezinfectate si sterilizate.
&REGATIRE &RO'ESIONAL
+rice cosmetician trebuie sa participe la cursuri de specializare periodic sau ori de cte
ori este nevoie.
&articiparea la e$puneri teoretice si demonstratii practice se face, pe ct posibil, ori de
cte ori au loc pentru acumularea de informati noi specifice domeniului.
(uto-perfectionare profesionala consta n onsultarea si studierea revistele de specialitate
actualizate.
&REGTIREA MATERIALELOR COSMETICE
&entru buna functionare a salonului de cosmetica se va face asigurarea materialelor
cosmetice necesare activitatii zilnice.
(legerea, spalarea si curatarea produselor vegetale proaspete se face cu grija .
(mplasarea materialelor si ustensilelor se face in mod ergonomic.
&repararea produselor cosmetice specifice se face pentru fiecare client , in functie de tipul
de ten corespunzator momentului aplicarii procedurii cosmetice.
&repararea produselor cosmetice specifice se realizeaza cu ustensile speciale, conform
retetelor consacrate si in cantitati corespunzatoare.
,$emple de produse cosmetice specifice) infuzii, masti, produse de gomaj, vopsele de
gene si sprncene, produse de epilat
,$emple de ustensile speciale (mojar de pistil, pa"are de laborator, tavite renale, vase
emailate).
,$emple de materiale folosite in salonul de cosmetica)
%oldcreme) pe baza de ceara, trietenolamina, colesterol, e$cipienti sintetici.
Unguente cu stearati) cu saruri de sodiu, potasiu, trietanolamina.
%reme acide) cu acid lactic, cu sucuri de fructe, din acizi organici, sucuri de legume.
%reme demac"iante) fluide, emulsii (/U si U/(, vaselina "idrofilizata.
%reme nutritive si revitalizante) cu vitamine, produse apicole, grasimi animale,
biostimulatori.
%reme "idratante) cu ceara 0anette 1, cu emulgatori ionogeni si neionogeni.
&RODUSELE DE CUR(IRE A &IELII
&rodusele sunt indispensabile pentru ntretinerea pielii, fiind folosite dimineata si seara. + piele
curatata bine implica utilizarea unor produse cu utilizare blnda, care nu distug filmul "idrolipidic.
,$ista o diferenta de curatire la igiena corporala si cea faciala. 0a cea de igiena corporala,
caracteristicile p2-ului nu corespund cu cele ale produselor faciale.
GRU&A DEMAC)IANTELOR
%uprinde creme demac"iante, uleiuri demac"iante, creme spumante si . n l (lotiune si
demac"iant).
!,3(%2I(1#,0, sunt produse cosmetice ce au la baza ingrediente grase (lanolina,
cebaceeu, ulei de masline, unt de cacao), folosite n scopul emulsionarii si antrenarii
impuritatilor, fardurilor, produselor de mac"iaj de pe suprafata pielii.
&,1#4U &I,0,( US%(#5) sunt indicate emulsiile demac"iante, cremele demac"iante,
pentru ca au un rol de ntretinere a epidermei.
&,1#4U &I0,( 3I6#5 ) laptele demac"iant.
&,1#4U &I,0,( 74(S5) cremele spumante, sapunurile lic"ide (calendula).
&,1#4U &I0,0,( S,1SI8I05) uleiurile demac"iante.
LO(IUNILE sunt preparate lic"ide care urmeaza dupa demac"iere, n vederea ndepartarii
ultimelor urme de grasime si refacerea p2-ului.
0+9IU1I0, 2I!4(#(1#,) tenuri uscate normale.
0+9IU1I (S#4I17,1#, sI #+1I%, ) cu alcool - tenuri grase (dupa e$tractia
comedoanelor) si fara alcool - tenuri uscate normale.
0+9IU1I0, %(03(1#,) tenuri uscate, sensibile, cuperozice.
0+9IU1I0, 3,!I%(3,1#+(S,) tenuri acneice si tenuri cu cosuri.
0+9IU1I !, &I73,1#(4,) n scopul depigmentarii.
GOMA*ELE (&EELINGURILE) sunt produse folosite pentru curatarea pielii n
profunzime, nlaturarea celulelor moarte ale stratului cutanat superficial al epidermei si
eliminarea e$cesului de sebum.
,fectele pozitive sunt gradul de luminozitate, netezirea tenului si o mai buna penetrare a
produselor de ngrijire care vor fi aplicate.
&rodusul gomaj se foloseste de doua ori pe saptamna pentru o piele grasa si o data pe
saptamna pentru pielea uscata, normala.
,$ista doua tipuri de gomaje) mecanice si c"imice.
GOMA*ELE MECANICE actioneaza datorita miscarilor manuale circulare la nivelul fetei,
contin mici granulatii (alge micronizate, pulbere de smbure de caisa, migdala, papa:a).
GOMA*ELE C)IMICE sunt numite si gomaje ;eratolitice, enzimatice sau peeling.
(cestea contin diverse ingrediente active, acizi din fructe si papa:a care actioneaza asupra
celulelor moarte (au rol de albire a tenului si eliminare a petelor).
&eelingurile enzimatice se folosesc fara probleme tenurilor care necesita o "ranire, catifelare,
netezire a pielii si aspect de luminozitate.
&rodusele calde sau la temperatura camerei se folosesc pentru tenurile uscate, des"idratate,
iar produsele reci tenurilor grase pletorice. !upa un peeling enzimatic nu se trece la vopsirea
genelor si sprncenelor, efectul vopsirii putnd fi diminuat. (ceasta procedura estetica se
adreseaza n special corectarii ridurilor fine din jurul oc"ilor si a gurii, a usoarelor cicatrici post-
acnee, a "iperpigmentarii cauzate de vrsta, e$punerea la soare sau tulburari "ormonale.
#ratamentul consta n aplicarea pe piele a unei substante c"imice care provoaca o arsura urmata
de eliminarea straturilor arse, dupa care pielea, regenerndu-se, devine neteda fara riduri.
'n functie de profunzimea la care actioneaza, peelingurile sunt de trei feluri)
- superficiale - ndeparteaza epiderme si se foloseste n tratamentul acneei, pentru curatarea
porilor, n atenuarea petelor pigmentare;
- medii - actioneaza mai adnc, ndepartnd epidermul pna n apropierea dermului. Se
folosesc n tratamentul ridurilor profunde, folosindu-se acizi n concentratii mai mari si fenoli;
- profunde - penetreaza mai profund n derm si sunt e$ecutate n cabinetele
dermatocosmetologice.
'n ultima vreme, aceste pcelinguri profesionale au fost nlocuite cu tratamentul cu lasser.
DI'EREN(A DINTRE GOMA* sI &EELING) gomajele sunt amestecuri de substante cu
particule mai abrazive, cu efect mecanic prin frictionare asupra pielii cu pulpele degetelor,
frictionarea realizndu-se pe toata fata, e$cluzndu-se zona oculara si zona buzelor. &eelingul
reprezinta procesul de e$foliere c"imic.
MASTILE COSMETICE sunt preparate cosmetice semipenetrante (o parte ramne la
suprafata pielii, o parte patrund n epiderma) sau complet penetrante cu concentratie bogata n
substante active. 3astile cosmetice sunt amestecuri de diferite substante care aplicate cca. -<-.=
minute produc efecte elastice, au actiune emolienta, "idratanta, calmanta, decongestionanta,
tonifianta si absorbanta. ,le stimuleaza circulatia sngelui, regenereaza tesuturile si inc"id porii.
'ITOCOSMETIC
&roprietatile vindecatoare ale plantelor se datoreaza substantelor c"imice pe care le contin.
+ mare varietate de plante medicinale si aromatice, care au proprietati decongestionante,
antiinflamatoare, emoliente, tonifiante, pot fi folosite cu success n cosmetica, pentru diferite
tratamente profilactice si curative.
'n scopul e$tractiei principiilor active din plante, necesare tratamentelor cosmetice, se
utilizeaza diferite preparate, si anume) infuzia, decoctia, maceratia si digestia.
Infuzia este cel mai obisnuit procedeu de e$tractie a substantelor active din plante. ,a
consta n a varsa apa clocotita peste plantaasezata ntr-un vas. Se acopera vasul, lasndu-se astfel
-=--< minute, apoi se filtreaza compozitia.
!ecoctia (fiertura) se deosebeste de infuzie prin aceea ca planta se fierbe n clocote. >lorile,
frunzele sau planta ntreaga se fierb -=-.= de minute, iar radacina si cojile se fierb ?=-@= de
minute.
3aceratia (plamadeala la rece) consta n punerea plantei ntr-un vas cu apa rece si se
prepara numai la temperature camerei (.=-.< grade). !urata maceratiei nu trebuie sa depaseasca
-= ore, deoarece microorganismele gasesc un mediu favorabil dezvoltarii lor. !upa e$pirarea
timpului afectat maceratiei, compozitia se strecoara printr-un filtru.
!igestia (plamadeala la cald), spre deosebire de maceratie, este o plamadeala la cald, la o
temperatura de <=-A= de grade. &rin acest procedeu se prepara uleiuri din unele plante.
'ntr-un vas se aseaza planta, peste care se toarna ulei de floarea-soarelui. (cest vas se
introduce n baia de apa n fierbere, tinndu-se . ore si amestecnd compozitia din cnd n cnd.
!upa preparare si racire, uleiul se strecoara, pastrndu-se la loc racoros, n sticlute astupate.
&rintre cele mai utilizate plante se numara) albastrelele, arnica, brusturele, cimbrisorul,
coada soricelului, galbenelele, "ameiul, levantica, trandafirul, urzica.
COSMETICA CU A*UTORUL 'RUCTELOR SI LEGUMELOR
'ructe+
(nanasul) vitaminele (, 8, %, rol "idratant si "ranitor
8anana) vitaminele (, 8-, 8., %, ,, saruri minerale
%ireasa) vitaminele (, 8, %, saruri minerale, combate edemele, antirid
%aisa) vitaminele (, 8, %, &&, saruri minerale, tonifica epiderma, calmeaza nervii faciali,
antirid
7rapefruit) vitaminele %, 8-, 8., &&, provitamina (, saruri minerale, activator al functiilor
de nutritie celulara
0amia) vitaminele (, 8-, 8., 8?, carotene, provitamina (, &&, saruri minerale, confera
stralucire tenului, tonifica epiderma
3arul) vitaminele (, 8, %, saruri minerale, catifeleaza pielea
3aslina) vitaminele (, 8B, %, >, caroten, saruri minerale
&iersica) vitaminele (, 8, %, saruri minerale, "idratanta, tonica
&epenele) vitaminele (, 8, %, &, regenerator al tesuturilor; pepenele galben se foloseste
pentru ngrijirea tenului uscat
Strugurele) vitaminele (, 8, %, fosfor asimilabil, energetic, tonic al tesutului conjunctiv.
Seva de vita de vie) colir pentru oc"ii inflamati, obositi, nrositi, bun decolorant pentru
pistrui
&ortocala) vitaminele (, 8-, %, saruri minerale, oligoelemente, apa, glucide, acizi, cenusa,
celuloza, ntrzie aparitia ridurilor prin rolul "idratant, tonifiant, "ranitor
Le,ume+
%artoful) vitaminele 8, %, C, amidon, saruri minerale, pentru pori dilatati, riduri.
%astravetele) vitaminele (, 8, %, saruri minerale, pentru pete rosii, tenuri des"idratate.
%eapa) vitaminele (, 8, %, za"aruri, saruri minerale, combate pistruii.
3orcovul) vitaminele (, 8, %, saruri minerale, mpiedica aparitia ridurilor
3ararul) vitaminele (, 8, %, fosfor, pentru tenuri grase, pori dilatati, iritatii.
&razul) vitaminele 8, %, saruri minerale, tenuri grase cu puncte negre.
&atrunjelul) vitaminele (, 8, %, saruri minerale, pentru curatirea tenului, remediu contra
pistruilor.
4osia) vitaminele (, 8, %, saruri minerale, mprospateaza si revitalizeaza pielea, actiune
sedativa si antirid
Usturoiul) vitaminele 8, %, saruri minerale, tratarea diferitelor afectiuni ale pielii
*arza) vitaminele (, 8, %, &&, !., provitamina (, saruri minerale, ntretine nutritia
tesuturilor, favorizeaza absorbtia o$igenului la nivelul celulelor, usurnd respiratia celulara,
dezinfectant, tonifiant.
UTILIZAREA &RODUSELOR LACTATE -N COSMETIC
0aptele este un produs secretat de glandele mamare ale mamiferelor.
%ontine lactoza, saruri minerale, substanse albuminoide, grasimi, acizi grasi, colesterol,
lecitina, carotinoide, vitaminele (, %, !, ,, 8-, 8., 8A.
%ontinutul sau bagat n substante nutritive i atribuie un rol important n nfrumusetarea
pielii.
(cidul lactic ajuta la curatirea celulelor moarte. &roteinele din lapte s compusi importanti
pentru refacerea celulelor. Da"arul din lapte este o sursa energeticacare da fermitate musculaturii
si renoieste sc"imburile celulare.
*itaminele ( si ! s folosite contra des"idratarii pielii. *itamina 8- previna ecneea,
vitamina 8A combate punctele negre, vitamina % este antiseboreica si da claritate pielii, iar
vitamina C ntareste vasele capilare, prevenind cuperoza.
0aptele de iapa si de magarita da rezultate bune n tratamentul neurodermitelor si a
psoriazisului, mpotriva arsurilor.
8rnza de vaca este folosita pentru tenurile sensibile si ridate.
Urda are actiune emolienta si este folosita n masti pentru ten uscat.
%el mai eficient lapte att pentru uz intern ct si pentru uz e$tern este laptele de capra .
(cesta poate fi comparat cu laptele de mama.
&RODUSE A&ICOLE UTILIZATE -N COSMETIC
0aptisorul de matca contine vitaminele (, 8-, 8., 8A, %, ,, 2, &&, enzime, "ormoni,
aminoacizi, substante minerale.
0aptisorul de matca frneaza procesele timpurii de mbatrnire, tonifica organismul,
regleaza arderile n organism, nlatura grasimile de prisos.
Se foloseste n mentinerea elasticitatii si troficitatii tesuturilor, fiind folosit n tratamentul
tenurilor ridate, ofilite, mbatrnite.
&olenul are compozitie foarte variabila, depinznd de flora unde a fost recoltat.
,l contine -E aminoacizi, vitamine, enzime, substante colorate vegetale, oligoelemente si
cantitati mici de "ormoni estrogeni.
&olenul are actiune de regenerare si mtinerire a pielii datorita vitaminelor si aminoacizilor
pe care i contine.
3ierea de albine contine cantitati importante din toate vitaminele, substante minerale, acizi
organici, esente parfumate. 3ierea este folosita n general pentru tenul uscat, ofilit, mbatrnit.
&ropolisul este o substanta adeziva, rasinoasa, produsa de albine ca material de cimentare.
&ropolisul are nsusiri antibacteriene, cicatrizante, fiind folosit n tratamentul eczemelor,
ulceratiilor, arsurilor, n afte, acnee, eroziuni ale pielii.
*itamine, "ormoni si alte substante biologic active)
&reparatele cu enzime si "ormoni au rolul de a actiona asupra pielii, ajutnd la ndepartarea
stratului de piele necrozat, avnd efect decongestiv si epitelial.
A&ARATURA CA%INETULUI COSMETIC
(parate electrice pasive - curentul electric pune n functie aparatul ca sursa de energie, dar
nu actioneaza direct asupra pielii.
(parate electrice active - curentul electric actioneaza direct asupra pielii.
*apoforul - aparat pasiv care produce vapori de apa. *aporizarea este utilizata n cosmetica
pentru nmuierea stratului cornos, desc"iderea porilor, usurnd astfel curatarea prin e$tractie a
comcdoanelor datorita caldurii degajate de aerul cald care activeaza circulatia sangvina. %u
ajutorul acestui procedeu, pielea transpira eliminnd to$ine si odata cu ele ndepartndu-se si
impuritatile.
,lectrodermul este un aparat de nalta frecventa, cu scnteieri de ozonificare. ,l este
prevazut cu electrozi de sticla de diverse forme) ciuperca, rulou, pieptene, sub forma de ac
(pentru cauterizari). &rin actiunea scnteilor ce se produc ntre electrozi si piele se obtine n
cursul tratamentului o serie de efecte stimulatorii. Intensitatea activitatii electrodermului este
reglata de un buton, pornind de la =,-,.,?,@,< - ct suporta clienta. 3a$im se lucreaza pe fata
clientei doua trei minute si se foloseste dupa e$tractia de comedoane pentru dezinfectare,
nc"iderea porilor, ozonificare, activarea circulatiei sangvine si se mai poate lucra cu el n timpul
sc"emei de tratament.
7alvanodermul este un aparat activ ce se foloseste n dezincrustari (curatirea pielii grase
seboreice).
0ampa cu ultraviolete este folosita n cosmetica pentru producerea unor radiatii n
concentratii mai mari, n special la tenul gras cu tendinta acneica, pentru asanarea infectiei
microbiene sau pentru a bronza culoarea pielii. 4azele ultrviolete nu sunt folosite n zona oc"ilor
deoarece reactiile lor pot produce conjunctivite sau sensibilizare a oc"ilor.
*apozonul este un aparat electric pasiv care produce vapori de apa ozonizati.
Ionodermul este un aparat activ care realizeaza ionizarea, cu ajutorul fructelor proaspete
(portocale, banane, pepene), lucrndu-se cu jumatati de fruct prinse n agrafele electrozilor, astfel
realizndu-se o tonificarc si o "idratare mai puternica. >ructele se aleg n functie de natura
tenului (tenul gras - fructe astringente) portocala, grapefruit, tenul uscat) banana, pepene galben,
piersica, para).
&2 metrul este un aparat care determina p2-ul pielii. *alorile p2-ului se nscriu pe o scara
de la =--@. Sub valoarea F este zona de aciditate, peste F zona de alcalinitate, iar F este neutru.
&ielea sanatoasa are reactie usor acida, p2 de <,<, determinarea lui realizndu-se pe o piele
perfect curata, nu cu mac"iaj.
Utilizarea curentilor electrici n cosmetica)
%urentul continuu - este foarte utilizat n cosmetica n tratamentul tenului gras, pentru a
dezincrusta sau pentru ionizari avnd ca rezultat tonifierea si re"idratarea pielii.
%urentul alternativ - este folosit pentru scnteieri cu electrozi de sticla, n special la
aparatul electroderm.
%urentii interferentiali - produc e$citatii ce iau nastere n profunzimea tesuturilor,
determinnd contractii musculare nedureroase.
Se poate realiza o gimnastica musculara si vasculara, deci o tonifere a tesuturilor n
profunzimea pielii.
Aparate electrice folosite n cosmetica:
Aparate electrice pasive - curentul electric pune n functie aparatul ca sursa de energie, dar
nu actioneaza direct asupra pielii.
Aparate electrice active - curentul electric actioneaza direct asupra pielii.
Vapoforul - aparat pasiv care produce vapori de apa. *aporizarea este utilizata n cosmetica
pentru nmuierea stratului cornos, desc"iderea porilor, usurnd astfel curatarea prin e$tractie a
comedoanelor datorita caldurii degajate de aerul cald care activeaza circulatia sangvina. %u
ajutorul acestui procedeu, pielea transpira eliminnd to$ine si odata cu ele ndepartndu-se si
impuritatile.
Vapozonul - aparat electric pasiv care produce vapori de apa ozonizati.
Aparatul de aspiratie tip SEBASPIR) este pasiv si este dotat cu o pompa de aspiratie, un
dispozitiv de reglare a puterii de aspiratie. (cest aparat se folosete pentru curatirea tenului, fiind
n completarea peelingului sau gomajului.
0a procesul de curatire a tenului se folosesc niste ventuze cu desc"idere mai mare sau mai
mica, n functie de suprafata pe care dorim sa o lucram.
Lampa cu ultraviolete - este folosita n cosmetica pentru producerea unor radiatii n
concentratii mai mari, n special la tenul gras cu tendinta acneica, pentru asanarea infectiei
microbiene sau pentru a bronza culoarea pielii.
Razele ultrviolete nu sunt folosite n zona oc"ilor deoarece reactiile lor pot produce
conjunctivite sau sensibilizare a oc"ilor.
Aparatele active:
Electrodermul este un aparat de nalta frecventa, cu scnteieri de ozonificare. ,l este
prevazut cu electrozi de sticla de diverse forme) ciuperca, rulou, pieptene, sub forma de ac
(pentru cauterizari). &rin actiunea scnteilor ce se produc ntre electrozi si piele se obtine n
cursul tratamentului o serie de efecte stimulatorii. Intensitatea activitatii electrodermului este
reglata de un buton, pornind de la =,-,.,?,@,< - ct suporta clienta. 3a$im se lucreaza pe fata
clientei doua trei minute si se foloseste dupa e$tractia de comedoane pentru dezinfectare,
nc"iderea porilor, ozonificare, activarea circulatiei sangvine si se mai poate lucra cu el n timpul
sc"emei de tratament
'ntretinerea aparatului) nu trebuie lasat n priza, desc"is numai n timpul lucrului; electrozii
se dezinfecteaza cu alcool dupa fiecare utilizare.
Galvanodermul - aparat activ ce se foloseste n dezincrustari (curatirea pielii grase
seboreice).
Ionodermul - aparat activ care realizeaza ionizarea, cu ajutorul fructelor proaspete
(portocale, banane, pepene), lucrndu-se cu jumatati de fruct prinse n agrafele electrozilor, astfel
realizndu-se o tonificarc si o "idratare mai puternica. >ructele se aleg n functie de natura
tenului (tenul gras - fructe astringente) portocala, grapefruit, tenul uscat) banana, pepene galben,
piersica, para).
Ph metrul - este un aparat care determina p2-ul pielii. *alorile p2-ului se nscriu pe o
scara de la =--@. Sub valoarea F este zona de aciditate, peste F zona de alcalinitate, iar F este
neutru. &ielea sanatoasa are reactie usor acida, p2 de <,<, determinarea lui realizndu-se pe o
piele perfect curata, nu cu mac"iaj.
NORME DE IGIENA IN SALONUL DE COSMETIC
Igienizarea locului de munca:
%"iuveta si masa de lucru se spala si se dezinfecteaza dupa terminarea
fiecarei lucrari, cu materiale adecvate de curatare .
+glinda se curata ori de cte ori este necesar.
Scaunul se curata dupa fiecare lucrare in parte.
&ardoseala se matura dupa fiecare lucrare.
2rtia de pe tetiera se sc"imba la fiecare client.

Igienizarea instrumentelor:
Instrumentele se dezinfecteaza dupa e$ecutarea fiecarei lucrari, sau periodic, cu solutii
specifice.
In timpul neefectuarii lucrarilor instrumentele se pastreaza n spatii nc"ise, n conditii
igienice.
Igienizarea lenjeriei:
0enjeria de protectie se sc"imba la fiecare client.
0enjeria se sterilizeaza periodic prin metode specifice.
In timpul neefectuarii lucrarilor lenjeria se pastreaza n spatii nc"ise n conditii igienice.
%osmeticianul va cunoaste si va solicita materiale necesare pentru curatenie si
dezinfectare ( detergenti, sapun, substante clorosodice , lavete bumbac, mopuri, maturi, bureti,
"rtie, etc).
%osmeticianul va cunoaste si aplica metode de sterilizare ( termice, c"imice) si va
dezinfecta instrumentele dupa e$ecutarea fiecarei lucrari.
Spatiul de lucru se curata dupa fiecare lucrare.
0enjeria de protectie va fi in permanenta curata si sterilizata (calcata).
0ucratorul va avea cunostinte de dermatologie (de recunoastere a dermatozelor, negilor,
alunitelor, pediculozelor, etc)
Utilizarea ec"ipamentelor cosmetice n salonul de cosmetica.
Se va face cu atentie verificarea starii te"nice si functionalitatii ec"ipamentului specific
cabinetului de cosmetica, nainte de nceperea lucrului.
Se vor identifica disfunctionalitatile ec"ipamentelor prin observarea permanenta
a parametrilor calitativi.
,c"ipamentele si aparatura din dotare se vor mentinerea in conditii de buna functionare.
(ceasta se realizeaza prin solicitarea interventiei ec"ipelor de interventie.
(paratele utilizate in tratamentul cosmetic se vor manevra cu respectarea normelor de
protectia muncii specifice.
4eglarea parametrilor ec"ipamentului cosmetic se face functie de dorintele clientului si de
tipul de procedura ce umeaza a se efectua.
In salonul de cosmetica intlnim urmatoarele ec"ipamente in dotare)
- aparate speciale de tratament cosmetic (e$.) vapofor, ionoderm, electroderm)
- ec"ipament specific (e$.) fotoliu cosmetic, masuta cosmetica)
- ec"ipament au$iliar (e$.) storcator fructe, frigider)
1ormele de igiena trebuie respectate cu strictete, astfel materialele folosite la o clienta
(disc"ete, pansamente, buretei, cearceaf de unica folosinta, "alat, bonetica etc.) sa nu fie
refolosite , iar ustensilele folosite pentru realizarea proceselor de cosmetica se vor dezinfecta si
piesele aparatelor cu care se lucreaza de asemenea cu spirt sau n sterilizator.
#ot ceea ce realizeaza cosmeticiana se bazeaza pe cunostinte teoretice si practice, care se
refera la anatomia si fiziologia pielii, a musc"ilor pielosi si c"iar pe cunostinte de anatomie a
ntregului organism, acestea fiind un tot unitar.
Sala de asteptare trebuie sa fie in permanenta curata si dezinfectata, dotata cu cel putin doua
fotolii, reviste de specialitate, televizor, apa, racoritoare, cafea pentru ca ambianta placuta sa te
ntmpine nca de la nceput. #otodata, e$istenta unei toalete este indispensabila.
Salonul de cosmetica este recomandat sa aiba peste -< mp si sa cuprinda urmatoarele utilitati)
gresie, g"iuveta, sistem de ventilatie, pereti luminosi, doua paturi (unul petru tratament
cosmetical, altul pentru epilat), dulapuri suspendate (cu materiale necesare pastrate n deplina
igiena), frigider pentru pastrarea cremelor si fructelor, prosoape, cearceafuri, papuci si "alate
pentru cliente, toate de unica folosinta si un ambient placut datorat aromoterapiei si muzicii
ambientale.