Spunuri ca la bunica acas

de Gabriela Niculescu Pe adresa redaciei am primit o scrisoare n care ni se solicita o reet pentru spunul de cas. Pentru a satisface dorina cititorului nostru, am ales dou reete de spun. Prima este cea tradiional, motenit de la bunici, i descrie procedeul de fabricare a spunului de cas la cald, obinut prin fierbere, cu mare atenie. Cea de-a doua reet este una mai uoar i ceva mai actualizat la vremurile pe care le trim, adic mai rapid i la rece, fr s necesite foc constant. V lsm pe dumneavoastr s-o alegei pe cea care v este de folos. Modul tradiional Ingredientele necesare pentru reeta tradiional de spun de cas sunt urmtoarele: 5 kg de untur de porc, 2 kg de sod caustic (sub form de fulgi), 250 g de sare grunjoas, 250 g de detergent de rufe, un mnunchi de crcue de ment (verzi sau uscate), un mnunchi de frunze de pelin (la fel, proaspete sau uscate), dup preferine putei pune i flori de mueel sau de glbenele ori alte plante parfumate i n jur de 20 l de ap, ideal ar fi cea de ploaie, deoarece face mai mult spum. ntr-o oal de 15 litri punei untura la topit. Imediat cum s-a nclzit ncepei s punei treptat soda caustic, apa i sarea. Trebuie s v oprii 250 g de sod i pentru cea de-a doua fierbere. Avei foarte mare grij, pentru c va ncepe s se umfle rapid. Amestecai i dai focul mic. Att timp ct untura i soda sunt pe foc, trebuie s amestecai continuu, altfel dau rapid n foc. Cnd ncepe s fiarb, punei plantele, s aib timp s se dizolve n soda din untur. Cnd compoziia arat ca o maionez grunjoas, adunai partea de deasupra, cea dens, i punei-o ntr-o crati curat. Va rmne soda lichid, pe care o lsai s se limpezeasc. Deeurile se vor decanta, apoi putei lua un sfert din ea. Restul se arunc. Atenie foarte mare, c aceast sod arde pielea! Oala de 15 litri, n care ai fiert pn acum spunul, se spal i se pune iar la fiert compoziia adunat n prealabil i cu soda lichid pstrat. Se amestec n mod continuu, iar cnd toat compoziia se nvrtete de-odat, atunci tii c spunul este fiert suficient. Stingei focul, l lsai o or la rcit, apoi adugai detergentul de rufe i soda rmas, apoi amestecai pn la omogenizare i rcire. Dup ce s-a rcit, l putei tia n formele dorite, pe care le punei la uscat. Spunul astfel obinut se poate folosi n condiii optime dup dou, trei luni. Varianta modern Aceast reet este mai simpl i nu necesit att de mult timp de pregtire ca i cea tradiional. Pentru ea avei nevoie de 3 kg de untur, 1 litru de ulei (de orice tip dorii), 500 g de detergent de rufe, 1 kg de fin alb, 1 kg de sod caustic, 7 litri de ap, preferabil de ploaie. ntr-o oal se topete untura. Se las la rcit, apoi peste ea se pune uleiul, se amestec, se pune detergentul, se omogenizeaz, apoi se pune fina i, la fel, se amestec. Trebuie pstrat ntocmai ordinea aceasta, altfel riscai ca fina s formeze cocoloae. Separat, n ap, se dizolv soda caustic. Din aceast ap cu sod se pune cte o can peste compoziia mai sus menionat i se amestec n mod constant. Dup ce ai terminat de ncorporat toat apa, continuai s amestecai pre de 30 de minute, pentru a evita s se crape spunul mai trziu. Vei observa cum pe spatula cu care amestecai se formeaz o pelicul de spun ntrit. Lsai spunul astfel obinut peste noapte, iar a doua zi l putei tia i folosi.

Parfumat, colorat, terapeutic, abraziv sau revitalizant

Orice reet de spun se poate adapta dup preferine, trebuie doar s fii inventivi i s avei curaj s experimentai. n metoda rapid, de preparare la rece, putei oferi spunului orice parfum dorii, prin alegerea unui ulei aromatizant cum ar fi cel de trandafiri, de santal, de fructe de pdure, de lavand i altele. Totodat, putei aduga pe lista ingredientelor sulful, care are proprieti curative i antibacteriene, dar i glicerina, care are capacitatea de a hidrata pielea. Astfel, vei transforma spunul natural de cas ntr-unul cu proprieti terapeutice. Pentru a obine un spun dermabraziv i cu efect calmant, putei aduga n ingrediente miere i tre. Zaul de cafea, miezul de nuc sau migdalele zdrobite i seminele de mac transform spunul ntr-un exfoliant ideal pentru ntregul corp. Pentru o piele sensibil putei folosi un spun cu argil mineral i arbore de ceai sau unul cu morcov i glbenele. Menta i lavanda adugate n reet i vor da spunului virtui revigorante. De asemenea, cafeaua se numr printre ingredientele recomandate n cazul spunului energizant. Aceasta se recomand doar n cazul duurilor de diminea, pentru c pielea absoarbe uor cafeina i nu vei mai putea adormi uor. - Aa cum probabil c tii, soda este o substan foarte toxic, pe care trebuie s o manevrai cu foarte mare atenie. Pentru a realiza spun n cas, avei neaprat nevoie de o pereche de mnui de protecie din cauciuc gros

Pont! Dac dorii ca spunul s fie nu doar parfumat, ci i colorat, putei lua din comer diveri colorani, dar vi-i recomandm pe cei naturali.

SAPUNUL DE CASA RETETA, SAPUN RUFE

Sapunul de casa retete, fabricare sapun natural Sapunul de casa se obtine in urma reactiei dintre o grasime si un hidroxid alcalin. Pentru prepararea sapunului se folosesc resturi de grasime (seu, untura de porc, margarina, unt, ulei) si soda caustica. Printr-o metoda simpla si usor de realizat se poate prepara si acasa un sapun de calitate. Pentru sapunul de rufe se strang toate resturile de grasime intr-un vas pana cand se ajunge la o cantitate de 4 5 kg. (Nu se folosesc resturi de grasime greu mirositoare, din cauza alterarii), intr-o caldare de 10-15 litri se pun cate 200 g soda caustica si 1 litru de apa pentru fiecare kilogram de grasime. Dupa ce soda s-a dizolvat, se pune caldarea pe foc si se introduce grasimea, amestecand continuu. Persoana care pregateste sapunul va purta ochelari si isi va feri fata si mainile in timpul operatiei, pentru a nu fi stropite de lichidul care clocoteste. Amestecul se fierbe timp de 2-3 ore, pana cand se produce procesul de saponificare (apare mirosul caracteristic de sapun). Sapunul este gata si se poate turna in cutii de lemn captusite cu hartie. (Atentie! Caldarea cu sapun fierbinte, se va apuca de manere numai prin intermediul unei carpe uscate, dupa ce s-a lasat putin sa se raceasca. Nu se foloseste carpa uda la manipularea caldarii, deoarece apa din tesatura poate ajunge la temperatura de vaporizare si se produc astfel arsuri grave la maini). Inainte de solidificare, sapunul poate fi parfumat cu orice esenta, de exemplu tinctura de pelin, de trandafir, de liliac sau orice preferinta exista. Daca se doreste si o colorare a lui, se va turna in amestec putin colorant organic. Dupa 24 de ore se scoate sapunul din cutie, se taie in bucati care se pun apoi la uscat.

Numai batrinii mai stiu secretele sapunului de casa

Dincolo de portile mari, din fier, pare un loc al nimanui, desi culturile de porumb, meri, peri si vita-de-vie arata ca pe acolo a trecut picior de om. Cu un pic de sfiala, urcam cararuia pietruita, iar pe virful dealului rasare si o casa cu acareturi. "Aici o fi?", ne intrebam nedumeriti, in timp ce ciinele de paza latra furios. Dintr-o bucatarie de vara, vine repede-repede o batrina vioaie. Abia isi vede capul de treburi, insa, cum ne zareste, le lasa balta si ne invita in camera "de curat". Vin nobil da, apa curenta ba Eugenia Scriitoru locuieste in casa de pe dealul Bucium din 66, cind, impreuna cu sotul ei, a venit din satul natal, Raducaneni. De undeva, din spatele casei, via nobila se intinde cit vezi cu ochii, iar in zare se vede cam jumatate din Iasi. Privelistea pe care o ofera gradina si pomii ingrijiti este cu totul deosebita, cu atit mai deosebita cu cit este frecventa mai mult pe la sate, unde oamenii au teren mult in jurul gospodariilor. Dna Eugenia are un hectar si jumatate de pamint, mare parte fiind cultivata cu vita-de-vie: "E mult tare de munca, dar si roadele-s pe masura. Cind anul e mai slab, scoatem cam patru mii de litri de otonel cu aligote, dar altadata, cam sase mii". O singura nemultumire are batrina: lipsa apei curente. Fireste ca s-a gasit o solutie doua fintini, dar asta presupune multa munca si efort pe masura. Reteta din familie Tocmai din cauza lipsei apei curente, batrina nu ar avea ce face cu o masina de spalat automata. Are una obisnuita, la care foloseste, cu succes, si sapunul de casa, fabricat de mina ei. Niciodata nu se abate de la reteta invatata de la mama. Minimul presupune patru kilograme de grasime de porc, un kilogram de soda caustica si patru litri de apa, care se pun intr-un vas de tuci, cu fundul rotund, pe un foc amenajat afara. "Trebuie amestecat continuu si cu miscari incete, pina cind soda dizolva grasimea si totul devine o pasta groasa, care se scurge greu de pe lingura, sau batul cu care invirti in oala", spune batrina. Dupa ce se ia vasul de foc, compozitia trebuie sa se raceasca in liniste, pina a doua zi. Daca reteta a fost respectata cu sfintenie, atunci compozitia se desprinde de pe vasul care ramine curat, apoi, cu un cutit sau cu o sirma, se taie bucati potrivite. Daca ramine lesie, cum se intimpla deseori, inseamna ca a fost prea multa apa. Sapunul de casa este cu atit mai bun cu cit sta mai mult. "Ce sa spun... Il folosesc la spalatul rufelor, ca-i spornic", adauga dna Eugenia. Mai exista o reteta de preparare a sapunului: la rece, adica fara foc. Cantitatile sint aceleasi ca si la cealalta reteta, cu o singura diferenta: grasimea trebuie sa fie curata-curata. In primul caz poate fi si provenita de la mincaruri si se pot adauga chiar si resturi de sapun fin, de miini: "Apa, grasimea si soda se amesteca la fel, incet si continuu, pentru ca soda se incalzeste. Se obtine acelasi sapun si totul dureaza cam o jumatate de ora, poate un pic mai mult. Da eu cred ca-i mai sigura metoda pe care o folosesc tot

timpul, la foc mic". Si, ca reteta sa reuseasca pe deplin, cel mai propice anotimp este iarna: "Dupa ce iei vasul de pe foc, il pui in zapada si atunci sapunul se raceste mai bine si mai repede". Dna Eugenia aduce din pod citeva calupuri ca niste bucati de cas. Unele sint de anul trecut, altele, de acum doi sau trei ani. Cele mai vechi se cunosc de la simpla atingere, ca sint mai uscate. Batrina nu-si vede capul de treburi. Are 73 de ani, dar ingrijeste gradina, pomii, via, si se ocupa si de casa si de nepoti. A adunat aproape 100 kilograme de grasime, dar nu gaseste timp sa faca barem citeva zeci de kilograme de sapun, din care de obicei da si prietenilor, cunostintelor, ba chiar si la biserica, unde nimic nu prisoseste. (Cristina Negoita)