MASAJUL REFLEXOGEN

Un alt masaj, care se practica astazi pe scara mare n ntreaga lume, este masajul reflexogen. El consta din masarea anumitor zone, mai mari sau mai mici, de pe piele si obtinerea la distanta, la nivelai organe, prin intermeunor diul centrilor nervosi, amel 14514m125o iorarea functiilor anumitor organe. Reflexele (lat. re/fe*w.s=ref]ectat, rasfrnt) sunt activiiA|i luiuliunemnle ale sistemului nervos, prin care sunt rejjliile religiile existente dintre diferitele parti ale organismului, nu ,-ji cele dintre organism si mediul nconjurator. J Hossy defineste reflexul c^ fiind un raspuns rapid al sti neturilor biologice la un stimui anume, specific si locah/at eu precizie. Reflexele sunt de dou^ categorii: neconditionate (congenitale) si conditionate (dobndite prin repetitie). Reflexele pot fi cutanate, subcutanate, ncrucisate, posturale, autonome etc. n reflexul autonOm, impulsul nu ajunge pna la sistemul nervos centr^ fiind dirijat catre ganglionii prevertebrali, de unde revjne la organele corespunzatoare. Aceste reflexe au o valoare terapeutica recunoscuta stiintific. Daca la nivelul acelor cai sau al centrilor nervosi se produc anumite modificari, actul reflex nu mai are loc. si medicina clasica folo^este reflexoterapia. Cteva exemple: introducerea piciorut sanatos ntr-un vas cu apa calda, produce, pe cale reflexa, vasodilatatie la piciorul bolnav (procedura folosita 1^ tratamentul arteriopatiiloi cronice obliterante); apasarea blnda pe globii oculari eni 78

folosita de vechii clinicieni n tratamentul de urgenta al tahicardiei paroxistice, suferinta caracterizata prin cresterea brusca si rapida a batailor inimii la 120-220 pe minut; pentru rarirea batailor inimii, n astfel de caruri, vechii clinicieni mai foloseau si o alta metoda: .itingerea omusorului (luetei) cu vrful degetului sau cu coada unei linguri. Filozoful, matematicianul si fizicianul Rene Descartes (1596-1650) a fost primul om de stiinta care a vorbit despre actele automate ale organismului uman. El spunea ca "fiziologia trebuie nteleasa si explicata prin fenomene mecanice", carora le-a dat numele de reflexe. Catre anul 1860, medicii germani, Metzgers, de Cornelius, de Miiller si Kirchberg exerseaza stimularea unor puncte reflexe de pe piele. n 1893 neurologul englez H. Head vorbeste, ntr-un rlicol publicat n revista Brain, de zone hiperlagice apauite pe piele n anumite boli. Aceste zone sunt cunoscute uslazi sub numele de "Zonele Head". Cam n acelasi timp, medicul englez J. Mackenzie intuieste rapoartele reflexe ilintre anumite organe si unele zone de pe piele, care ar puica fi folosite n scopuri terapeutice. ntemeietorul reflexoterapiei moderne este considerat Uiirczewski. El a folosit pentru prima data masajul digital ni unor puncte de pe piele n scopuri terapeutice (1911). Dupa numai sase ani, Van Veen (Haarlem) a comunicai ir/uitate terapeutice interesante obtinute tot prin stimulaii-ii unor zone de pe piele. n 1937 profesorul W. Kohlrausch observa contractura pi-rsistenta a unor muschi, care apare n unele boli, n .muinite zone. Prin stimularea acestor zone, cu masaj diMlal, s-au obtinut rezultate surprinzatoare n foarte multe iiiU-rinte. Despre un astfel de fenomen vorbeau si vechii lunezi, ei denumind respectiva contractura musculara .sfoara". 79

Mai nainte de Kohlrausch, o maseza me Dicke, descoperise, ntmplator, reflexogen, despre care vom vorbi de ndata.

germana, masajul

pe nuconjunctiv

Principiile reflexoterapiei si au radacina n vechile doctrine filozofice, din Egipt si nu numai. Filozofii antici vorbeau despre asemanarile si corespondentele dintre macrocosmos si microcosmos, enuntndu-le n felul urmator: "Ce este sus este si jos, ce este jos este si sus; totul corespunde n univers". Bazele neurobiologice ale reflexologiei moderne (reflexodiagnostic si reflexoterapie) le-a pus profesorul francez de anatomie Jean Bossy de la Facultatea de Medicina de la Montpellier. n concluziile sale el spune: "Masajul unui pimcl dureros de pe piele poate avea o actiune directa, ac(ioniul pe o /oua, dureroasa sau nu, printr-o actiune reflexot>eiii1 cai e inhihil durerea ndepartata, adesea viscerala". !>i loi Jean Mossy mai spune: "Reflexele cele mai simple, elementare (cutanate, vasculare, osteo-artro-musculare) suni exeeplional monosinaptice, cel mai adesea ele avnd trei elemente situate n acelasi segment: un neuron aferent, senzitiv (protoneron); un neuron eferent, motor (motoneuron) sau autonom; unul sau mai multi interneuroni scurti". n practica se folosesc mai multe feluri de masaj reflexogen: pe muschi, pe tesutul conjunctiv, pe talpi, picioare, mini, ureche, mucoasa nazala etc.

Masajul muscular reflexogen

Cel dinti medic care a descoperit cresterea tonusului muscular, ntr-o anumita zona a corpului, n cazul mbolnavirii unui anumit organ, a fost Mackenzie. El a descoperit, n timpul palparii, o contractura neobisnuita n unele boli acute (gastrita acuta, apendicita acuta, colecistiUi acuta), contractura care era sensibila la miscari si persista
80

p
. l l fi l l l t) bucata de vreme dupa vindecare. In suferintele subacute i ontractura era mai putin evidenta. Acelasi Mackenzie a mai observat ca suferinetele unor i'igane se manifesta prin contracturi, mereu n acelasi loc, ;i de exemplu n suferintele ficatului numai ntre omoplat i coloana vertebrala. Profesorul Kohlrausch, care studia de multa vreme acest fenomem, a reusit sa stabileasca organul bolnav si chiar suferinta sa, n functie de localizarea contracturii (hipertonie musculara), pe care o descoperea printr-o palpare minutioasa cu vrful degetului. Dupa lungi observatii, lui Kohlrausch i-a venit ideea actionarii asupra acestor nmtracturi prin masaj digital, n felul acesta el a obtinut .uneliorarea ctorva suferinte. Asa a luat nastere masajul muscular reflexogen. S-au mai ncercat si alte mijloace pentru suprimarea conItacturilor musculare n anumite zone ale corpului, n scopuri iiTapeutice. Cel mai eficient s-a dovedit masajul digital. Masajul muscular reflexogen foloseste o serie de manevre, n functie de contractura. - pentru o hipertonie limitata vibratii sau frictiuni blnde, ritmice; - pentru o hipertonie ntinsa vibratii ceva mai energice. n foarte multe cazuri, suferinta se manifesta nu prin hipertonie locala, caprin hipotonie (asociata cu atonia organului respectiv), n acest caz se folosesc frictiuni sau framntari energice, care au rolul de a stimula tonusul irspectivelor organe. Hipertonia musculara reflexa se ntlneste n numeroa.r boli: entorse, luxatii, fracturi, hernie discala, crampa i riitorului, angiospasme, varice, ulcer varicos, dureri de cap, lureri lombare, boli de inima, angina pectorala, traheo-bron-

ila acuta, Ic stomac, etc.

bronsita boli de

cronica, scleroemfizem pulmonar, ficat, boli genito-urinare, nevralgii,

boli pa81

migrena

bronhii (astm)

inima

Cei interesati pot practica masajul muscular reflexogen

stomac

folosindu-se de imaginile alaturate (fig. 15 si 16).

H

v
ficat 9! vezicula biliara

constipatie

Fig. 15. Puncte cu maxima contractara musculara (dupa W. Kohlrausch) 82

Trahee
Migrena

Fig. 16. Puncte cu maxima contractura musculara

Bronhii (Astm) Ficat si vezicula biliara Intestin Rinichi

(dupa W. Kohlrausch)

83

Masajul conjunctiv reflexogen

Aceasta metoda terapeutica a fost descoperita ntmplator n anul 1929 de catre maseza germana, Dicke. Suferinda de arteriopatie cronica obliteranta, la unul din membrele inferioare, ea statea mult timp n pat. Intr-una din zile, a avut ideea de a-si masa cu vrful degetelor cteva zone mpastate de pe piele, pe care le descoperi-

se ntmplator n regiunea sacrala si pe crestele oaselor bazinului (iliace). Dupa nenumarate zile de automasaj, bolnava a observat aparitia unor furnicaturi la nivelul piciorului bolnav si usoare senzatii de caldura locala. Ulterior si-a extins masajul si n regiunea trohanteriana (la|a externa a coapsei), prin manevre mai energice, executate ore ntregi. Dupa trei luni de automasaj energic, /linie, durerile din membrul bolnav s-au ameliorat simtitor. Cu/ul a facut multa vlva n lumea medicala, ,,miraculosul" tratament fiind preluat de o clinica medicala universitara din Fribourg, care 1-a aplicat si n alte boli: miocardita, insuficienta coronariana, hipertensiune arteri-

ala etc. Acest "Bindegewebsmassage" ulterior n clinicile rologice, ginecologie etc.

masaj, denumit de medicii germani (masaj conjunctiv) a fost folosit germane de pediatrie, ortopedie, neu-

O contributie importanta la dezvoltarea masajului conjunctiv au avut-o medicii germani Teirich-Leube, Kohlrausch si Kliber, ultimul publicnd o lucrare de spe cialitate, intitulata "Segmentherapie ", n care si-a prezen tat propriile sale observatii. Toti medicii practicieni erau convinsi ca masajul tesutului conjunctiv actioneaza asupra sistemului nervos ve getativ, obtinnd, n felul acesta, ameliorarea unor tulbu 84

rari functionale ale anumitor organe. Unii dintre ei stimulau zonele respective nu numai cu masaj, dar si cu alte mijloace: caldura locala (mpachetari), injectii locale cu substante anesteziante. La Congresul Mondial de masaj si kineziterapie, din 1959, de la Paris, Dr. Teirich-Leube a prezentat o comunicare privind studiile si cercetarile sale n domeniul masajului reflex terapeutic. Cu aceasta ocazie a vorbit si despre masajul lui Dicke. esutul conjunctiv, format din celule cu aceeasi struclura si aceleasi functii, face legatura ntre tesuturi si ntre acestea si organe, avnd, n acelasi timp, si un rol de sustinere. esutul lax subcutanat contine fibre elastice (care i confera elasticitatea) si fibre colagene (care i confera re/islenta). esutul conjunctiv, care se gaseste n piele, n stratul adipos, n cartilagii, n oase, n muschi etc., reprezinta 16% din greutatea corpului, continnd si 23% din apa ntregului organism. Functiile sale sunt reglate de sistemul nervos si sistemul endocrin, ceea ce explica actiunea sa n'llexogena. unele boli, tensiunea tesutului subcutanat creste, zona respectiva devenind palpabila si chiar vizibila, din caun\ retractarii pielii. Aceste modificari, mai mult sau mai |ui|in evidente, sunt n functie de cantitatea tesutului conlimctiv din acea zona. Ea are centrul retractat, n raport direct cu disfunctia organului, iar periferia infiltrata. Zona icspectiva este ferma la pipait. Zonele tesutului conjunctiv sunt mai mult sau mai putin vi/ibile, descoperirea lor prin palpare minutioasa depin/ftnd de experienta terapeutului. Cartografiile pentru masaj conjunctiv (dupa dr. i'eirich-Leube) sunte prezentate n fg. 17.
85

Fig. 17. Zonele reflexogene (tesut conjunctiv), dupa H. Teirich-Leube: 1. Vezica; 2. Constipatie; 3. Intestin; 4. Menstruatie; 5. Sistem venos si limfatic; 6. Zona hepatobiliara; 7. Inima; 8. Stomac; 9. Sistem arterial al membrelor inferioare; 10. Hipomenoree; 11. Cap; 12. Brate

1. Zona vezicii urinare (A): retractie distincta si pabila, de marimea unei monede de 100 de lei, situata supra santului interfesier; se observa la bolnavii de cistita, 86

paldea-

chiar cioare care.

dupa reci

vindecare, pna la

la persoanele care se plng genunchi, seara, cnd se duc

de la

picul-

2. Zona constipatiei (A): retractie sub forma unei bande, lata de 5-8 cm, net vizibila si palpabila, n treimea mijlocie a osului sacrum, spre exterior. Se observa n constipatie, mai ales la femei, nainte de menstruatie si la persoanele aflate ntr-o calatorie lunga. 3. Zona intestinului (A): retractie larga, situata deasupra osului sacrum, aproximativ egala cu zona menstruatiei, foarte vizibila si net palpabila la persoanele predispuse la diaree si digerare rapida. 4. Zona menstruatiei (A), retractie larga ntre articulatiile sacro-iliace, la nivelul treimei superioare a osului sacrum, net vizibila si palpabila n dismenoree. 5. Zona sistemului venos si limfatic la nivelul gambelor (B): retractie, sub forma unei bande late de aproximativ 5 cm, net vizibila si palpabila, ncepnd de la sacrum spre exterior, paralel cu creasta iliaca. Se observa la bolnavii cu varice si crampe nocturne, edeme la glezne, dupa un stat prelungit n picioare, nainte de menstruatie ele. 6. Zona hepato-biliara (B): retractie larga pe fata posterioara a toracelui (dreapta), vizibila si palpabila n hepatita (n timpul bolii si dupa), tulburari functionale ale ficatului. 7. Zona inimii (B): retractie larga la nivelul fetei posterioare a toracelui (stnga) sub omoplatul stng, net vizibila $i palpabila n tulburari cardiace, n insuficienta coronariana. 8. Zona stomacului (B): coincide n mare parte cu zona inimii, cu exceptia unei mici portiuni situate sub spina omoplatului, vizibila si palpabila sub forma unei retractii, n tulbuari gastrice functionale, hiper si hipoaciditate si ploza gastrica.
87

9. Zona sistemului arterial al membrelor inferioarea

(C): o banda subtire, bilaterala membrului afectat, pe fese, cu afectiuni arteriale spastice.

sau unilaterala, de partea directie oblica, palpabila n

10. Zona hipomenoreei (C): retractie vizibila la nivelul osului sacrum, articulatiilor sacro-iliace, feselor, n urmatoarele cazuri: menstruatie redusa, amenoree secundara, organe genitale infantile s.a. 11. curi: Zona capului (D):poate fi descoperita n patru lo- la nivelul cefei, o banda subtire, (retractie palpabila); - pe osul sacrum, deasupra zonei vezicii (retractie palpabila); miic omoplati (retractie palpabila); pi- i-oasu-le inferioare, la dreapta si stnga (letiiKtn.- iui ntotdeauna palpabila si vizibila). Aceste /onc suni vi/ibile n dureri de cap cronice, migrene, insomnii, iar cea de pe ceafa si n cazul comotiilor cerebrale. 12. Zona bratelor (D): pe omoplati cu extindere pe muschii deltoizi, fata posterioara. Zonele sunt palpabile rinte: tulburari circulatorii nivelul bratelor, nevrite, fracturi, crampa scriitorului etc. si vizibile cronice, nevralgii, n urmatoarele parestezii nocturne tulburari trofice ^ n sufela dupa

TEHNICA MASAJULUI CONJUNCTIV REFLEXOGEN

Mai nti se inspecteaza si se palpeaza zona respectiva, cu multa rabdare, cu vrful degetelor. Pentru aprecierea tensiunii tesuturilor din zona, se palpeaza, printr-o rulare usoara, pliul pielii. Descoperirea acestor zone reflexogene se face dupa o lunga practica.

Masajul consta din presiuni si frecari puternice cu vrlul degetelor, manevre care produc senzatii de "smulgerea" pielii, de "taietura" sau "ruptura" locala. n timpul unui astfel de masaj, pielea este usor deplaMita pe tesuturile subiacente, manevra respectiva producnd dureri foarte vii. In acelasi timp pielea se nroseste, NC reliefeaza usor, capatnd un aspect zebrat, fenomene care persista n urmatoarele 36 de ore. Acestea, spun profesionistii, sunt reactiile normale ale masajului conjunctiv. Cu toate ca masajul este digital, senzatiile produse dau impresia ca manevrele respective au fost efectuate cu unghia. Dupa masaj se recomanda repaus de 1-2 ore. La nceputul tratamentului se face cte o sedinta pe zi, apoi la 2-3 /ile. Rezultatele sunt pozitive dupa 4-5 sedinte, mai ales in tulburarile cronice. Principalele indicatii - dureri; - tulburari circulatorii periferice: picioare grele, crampe musculare, varice etc.; - boli cardio-respiratorii: astm bronsic, bronsite cronice, unele dureri precordiale etc.; -boli ale aparatului t unstipatie, migrena; - boli ginecologice, menopauza; - boli reumatice cronice, lumbago etc. digestiv: stomac, ficat, pancreas,

Masajul vertebral reflexogen

O metoda terapeutica mai putin cunoscuta la (iirfi, dar foarte raspndita n America de Nord iipa de Vest, este chiroterapia. Ea mai este cunoscuta noi si n Eu89

si sub alte denumiri: osteoterapie, osteopatie, chiropractica, manipulari, medicina ortopedica si vertebroterapie. Chiroterapia (gr./ze/r=mna; therapia=\QC\\vco) consta din folosirea minilor, cu ajutorul carora terapeutul imprima anumite miscari unei ncheieturi, n scopul ameliorarii sau chiar vindecarii, pe cale reflexa, a unor suferinte locale sau la distanta. Miscarile respective sunt de mai multe feluri: presiuni, mpingeri, tractiuni, rasuciri si masaje.
Manipularile respective provoaca reflexe la distanta, care au o influenta pozitiva asupra unui organism bolnav. Despre reflexele produse cu ocazia manipularilor vertehnilo s-a ocupai, la nceputul secolului al XX-lea, medicul iimoiionn A l ho n Ahrams. Foarte multe dintre efectele lUTsini manipulari erau asemanatoare celor obtinute prin nciipuiKiiirfl. Ahiams a sludiat, n acelasi timp, si reflexele verte hralo produse prin percutia cu vrful degetului a apofi /clor spinoase sau prin exercitarea de presiuni paraver tchralc. Bazele reflexoterapiei vertebrale moderne (spondilo terapie) au fost puse de Albert Abrams. Percutia apofizeloi spinoase ale vertebrelor actioneaza asupra ganglionilor si viscerelor corespunzatoare.
TEHNIC
t

Pentru ntelegerea mai buna a reflexoterapiei vertebra le, cititorul are le dispozitie cartografia maduvei spinarii si nervilor rahidieni (fig. 18). Stimularea locala poate fi facuta cu vrful degetului sau prin percutia (cu marginea mini) pe degetul aplicat pi' vertebra. Percutiile vor fi blnde, regulate, ntr-un ritm dr 65 pe minut. 90

'*-

Jli

Se mai folosesc presiuni cu vrful degetelor, paravertebral, unilateral sau bilateral, timp de 10 secunde, pe anumite puncte.
lnerva)ia motone ti tenzitlvipieHi

\x -y

x
--^x

"cV.x--, ~'-J K--C >x> - -

--

INIM

xs *

-----------------

---.; *%"" \~\- -*.- - ~

-_- BRONHII _--;;-::;;-;

c-,T\- >*i-.v ^.v --SX vv^ " ""

::

V%;:^:-:
:-:::: ---------------ESOFAG

--^^
- ^^s
^S \G-CEUAC

^>t ---------------1

Inervatia vegetativi simpatica $i parasimpatic

Fig. 18. Topografia maduvei spinarii si nervilor rahidieni (dupa H. Greissing si H. Preiss)

Manevrele vor fi alternate cu pauze: percutii (4-5 senile), pauza de 2-3 minute, apoi presiuni paravertebrale 15 secunde). 91

CORESPONDENELE VERTEBRELOR CU UNELE ORGANE, FUNCII, BOLI sI ACIUNEA REZULTAT DUP MANEVRELE AMINTITE (dupa Abrams, Leprince si van Steen): - Vertebrele cervicale -prima vertebra cervicala Atlas (C,): vedere, auz, ameteli, amnezie, nevralgie cervico-occipitala; -a doua vertebra cervicala -Axis (C2): vocale, aritmie, excitatia glandelor suprarenale ntre C2 si C,); -a (reia vertebra cervicala (C3): amigdale, gii. paiK'ii'ax, colnice frontala; ~u fHilrn vertebra cervicala si'U'ionnli/em pulmonar, ameliorarea respiratiei, - a cincea vertebra cervicala (C5): membre superioare, tlifliiii. parali/.ia membrelor superioare, sughit; -a sasea vertebra (reduce tremuraturile), activiatii paratiroidelor; cervicala tahicardie (C6): boala paroxistica, Parkinson crestere;i (C4): cap, creier, faciala si urechi, (mai dinti, astm corzi ales ginbronsic,

- a saptea vertebra cervicala (C7): reanimare, contractia stomacului, insuficienta hipofizara, tremuraturi, hiperti roidie, boala Parkinson etc. - Vertebrele dorsale sau toracale -prima vertebra dorsala sau toracala (D,): contractiii ansei sigmoide, dilata pupila (percutia sa este contraindi cata n glaucom); - a doua vertebra dorsala (D2): scade tensiunea arteri ala; -a treia vertebra dorsala muleaza functiile plamnilor si plexului solar; (D3): contracta pilonii, sti

92

- spatiul dintre vertebra dorsala 3 si dorsala 4: hipotiroidie, hipertensiune arteriala, hiperfunctia hipofi/ei;
-a patra vertebra iiinelioreaza functiile sale; dorsala (D 4 ): dilata plamnii si

- a cincea vertebra dorsala (D5): deschide pilonii, goleste stomacul, relaxeaza muschii, insomnie, mbunatateste c'tivitatea pancreasului; -a sasea vertebra tracta vezicula biliara; dorsala (D 6 ): litiaza biliara, con-

- a saptea vertebra dorsala (D7 ): evacueaza vezicula hi l iara, boli de ovare; - a opta vertebra dorsala (D8): splina, rinichi, ficat; -a noua vertebra dorsala (D 9 ): litiaza biliara, dilata vnnalul coledoc, stimuleaza ovarele, dismenoree; - a zecea vertebra dorsala (D10): cistita, celulita, edeme, anemie, calculi renali, guta, diabet zaharat, impotenta itt'xuala, arterita; -a unsprezecea vertebra dorsala (D,,): ne (combinat cu L2); - a douasprezecea vertebra dorsala (D12): prostata, in.utinenta urinara. - Vertebrele lombare -prima vertebra lombara (L,): irtia portiunii ascendente a intestinului gros; - a doua vertebra lombara (L 2): ficat, pancreas, coni'tia portiunii transversale a intestinului gros; -a treia vertebra scendente a intestinului gros; lombara (L 3 ): contractia portiunii ficat, pancreas, conboli de intesti-

- a patra vertebra lombara (L4 ): contractia ansei signiMide si a rectului; - a cincea vertebra lombara (L5): atonia vezicii urina" enurezis;

93

- Vertebrele sacrale

-prima vertebra sacrala (S,): favorizeaza erectia; - a doua vertebra sacrala (S2): contractia rectului; - a treia \ertebra sacrala (S3): hemoroizi; -apatra vertebra sacrala (S4): hemoroizi; - a cincea vertebra sacrala (S5): hemoroizi, favorizeaza erectia. Cercetarile asupra reflexoterapiei multe din datele mentionate fiind nca ntre specialisti.
(IIII) TKRAPEUTIC

vertebrale subiecte

de

continua, discutii

Acria|{k'. |K'i cutia vertebrei cervicale 7, timp de 45 de 1 (tcciiiuli (o lovilunl pe secunda), pauza doua minute; percii|in vi'itehrei dorsale 5, timp de doua minute, pauza doua iiiiiuili*. percutia vertebrei cervicale 7, timp de 45 secunde, pau/.ft doua minute, percutia vertebrei dorsale 11, timp de un minut. Anemie: percutia n fiecare zi trei ori cte un minut, cu pauze de un minut. Arterita (bolnavii sa nu percutia vertebrei dorsale 10, un ze de doua minute; manevra unui litru de apa n interval de doua ore. Astm bronsic: percutia vicale 4 si 5, de trei ori, doua minute, presiuni n timp de doua minute. a vertebrei dorsale 10, de

prezinte tulburari cardiace): minut, de trei ori, cu pause executa dupa consumarea

spatiului dintre vertebrele certimp de 30 secunde, cu pauze de acelasi loc cu vrful degetului, ori cte cte un

Celulita: percutia vertebrei dorsale 10, de trei 45 de secunde, cu pauze de doua minute Cistita: percutia vertebrei dorsale 10, de trei ori minut, cu pauze de doua minute. 94

Colica biliara: percutia vertebrelor dorsale 7 si 10. Colita: percutia vertebrelor minut, cu pauze de doua minute. Diabet zaharat: 11 mp de 45 de secunde. percutia lombare, blnda dorsale a 10, fiecare vertebrei timp cte dorsale de un un 10, mi-

Edeme: percutia vertebrei nut, de trei ori, cu pauze de 2 minute.

Guta: percutia vertebrei dorsale 10, timp de un minut, pauza 3 minute; presiuni bilaterale n dreptul vertebrei dorsale 10, timp de 30 de secunde, pauza 3 minute, npoi percutia vertebrei dorsale 10, timp de un minut. Manevrele se executa 15 zile la rnd, la interval de 3-4 luni. n timpul tratamentului se recomanda o cura de ape minerale. Hipertensiune arteriala: presiuni unui deget de o parte si alta ilicptul spatiului dintre vertebrele dorsale 3 si 4. a puternice coloanei cu vrful vertebrale, n de pade

Hipotensiune arteriala: percutia usoara, rcunde, a vertebrei dorsale 5, timp de ii/it 2 minute; percutia vertebrei dorsale MX-unde.

timp de 30 45 de secunde, 7, timp de 45

Impotenta sexuala: percutia usoara a vertebrei dorsale 10, timp-de 45 de secunde, de trei ori la rnd, cu pauze de iloua minute; percutia vertebrelor sacrate, cu pauze de doua1 minute, percutia vertebrei cervicale 7, dorsale 12, lombare 5, fiecare timp de 45 de secunde, ou pauze de doua minute. Manevrele se vor executa zilnic, timp de 25 de n Ic. Lauzie (pentru cresterea secretiei uTtebrelor dorsale 3 si 4, fiecare cte un minut. Lipotimie: percutia usoara cu vrful unii proeminenta vertebra cervicala de la baza cefei de lapte): degetului pe percutia cea

95

Litiaza biliara: percutia vertebrei dorsale 7, un minut, pauza doua minute; percutia vertebrei dorsale 10, un minut, pauza doua minute; percutia vertebrei dorsale 11, un minut. Manevrele se executa zilnic, cteva luni la rnd, trei saptamni numai vertebra dorsala 7, zilnic, de trei pe zi, timp de un minut. Lumbago acut: percutia vertebrei dorsale 5, un minut, 0 lovitura pe secunda, pauza doua minute, percutia vertebrei dorsale 10, un minut, o lovitura pe secunda, pauza doua minute; percutia vertebrei dorsale 5, 30 secunde, o lovitura pe secunda. Manevrele se executa zilnic, timp de
1 ^ /ile Li rnd.

apoi ori

Menstruatie (menoragie): presiuni puternice cu vrful ik'V.rliilin, de o parii- si alta a vertebrei dorsale 7, timp de M) siTiimk*. pau/.l doua minute; percutia vertebrei dorsale /. un inimii, cfite o lovitura pe secunda; presiuni puternice ilr o parte si alta ale aceleiasi vertebre, timp de 30 secun do. Menstruatie dureroasa (dismenoree): percutia verte brei dorsale 9, de trei ori cte un minut, cu pauze de 30 secunde, cu patru zile nainte de menstruatie, zilnic. Migrena frontala: percutia vertebrei cervicale 3, de trei ori, cte 30 secunde, pauza doua minute, apoi presiuni bilaterale cteva secunde. Nevralgie faciala: presiuni puternice cu vrful unui deget, de o parte'si alta a vertebrelor cervicale l si 2. Oboseala: masajul energic al cefei, de o parte si alta ;i coloanei cervicale. Retentia de urina: percutia vertebrei dorsale 8, tim|> de 45 secunde, de trei ori pe zi, cu pauze de doua mi nute. Surditate: percutii usoare asupra vertebrei cervicale 7, de cteva ori.

96

Masajul reflexogen al talpilor si al picioarelor

Masarea unor puncte de pe talpi si picioare, n scopuri terapeutice, este o practica foarte veche, ea aflndu-se de milenii n arsenalele terapeutice ale medicinii traditionale din China si India, fiind preluata, din secolul al Vl-lea, si de japonezi. In antichitate se credea ca pe suprafata unor segmente ale corpului, printre care si picioarele, sunt reprezentate toate organele. Medicii vremurilor au observat ca unele /one de proiectie devin sensibile cnd organul respectiv se mbolnaveste. De aici ideea de a fi masate cu degetul sau t1 u alte mijloace pentru ameliorarea unor suferinte. Masajul punctelor de pe talpi si picioare (podopuncIura) se practica astazi pe scara mare n estul Asiei, metoilii adoptata la jumatatea secolului trecut si de numerosi Inapeuti naturisti din Europa si America de Nord. Un merit deosebit n raspndirea acestei metode l are specialistul umerica, W. H. Fitzgerald, care a denumit-o zonoterapie. n Japonia zilelor noastre exista specialisti care practitfl, nu numai presopunctura talpilor si picioarelor n scopuri terapeutice, dar si diagnostice, specialitatea lor l'iind cunoscuta sub denumirea de sokushindo. n Japonia profesionistii folosesc urmatoarele zone rcllcxogene: zonele Hirata: reprezentate de 12 benzi orizontale, fieHIIV (lind n relatie cu un anumit organ: trahee si bronsii, plAmni, inima, ficat, vezica biliara, splina-pancreas, stomac, rinichi, intestin gros, intestin subtire, vezica, organe genitale. l,a nivelul piciorului se gasesc proiectate: arborele Nonsic, plamnii, inima, ficatul si vezicula biliara. zonele Sokushindo, ilustrate prin cartografii precise, rare coloana vertebrala se afla pe marginea interna a i-ci piciorului; zonele Shiatsu, cu 44 de puncte pe picior. 97

n China se folosesc 32 de puncte pentru podopunctura, situate n afara meridianelor. La rndul lor, specialistii taiwanezi folosesc 25 de puncte situate pe picior. n SUA podopunctura a constituit obiect de studiu pentru numerosi specialisti, printre care: Fitzgerald, Riley (cercetarile sale fiind preluate de suedeza Bunice Ingham), R.A.Dale.

Fig. 19. Reprezentarea inervatiei somatice si viscerale pe fata plantara a piciorului (dupa J. Bossy). Circuitele nervoase ale reflexogiei piciorului LV - Lant simpatic laterover tebral

PC - Plex celiac PCP - Plex cardio-pulmonar PH - Plex hipogastric : PM - Plex mezenteric PV - Lant previsceral SS - Segmente spinale (C: cer vicale; T: Toracice; L: lom bare; S: sacrale; Co: coca giene) n Franta, J. Bossy, profesor la Facultatea de Medicinii din Montpellier, a ntocmit o schema cu reprezentare u inervatiei somatice si viscerale pe pe talpi si circuitele net voase ale reflexologiei piciorului (fg. 19), si o schema cu cartografia talpilor (fg. 20). Masajul talpilor picioarelor sunt folosite multe tari occidentale, n scop diagnostic si terapeutic.

astazi

foarli

98

Drapt ficat 51 Cai triere

stng

Fg. 20. Proiectia organelor pe talpi (dupa J. Bossy)

coton drepl intestin subtire cac apendice

Reflexodiagnosticul consta din sibile sau chiar dureroase de pe nutioasa cu vrful unui deget. suferinta organelor proiectate n acel loc. n cu

reperarea punctelor sentalpi, printr-o palpare miPunctele sensibile semnifica punctelor sensibile, cu vrful degetului, lemn, cu vrful ro-

Reflexoerapia consta din stimularea ordinea indicata pentru fiecare boala, un instrument improvizat (betigas de

tunjit al stiloului, al unei baghete de sticla etc.). Punctele se maseaza cteva minute pna la disparitia durerii locale si a granulatiilor de sub piele. Aceste manevre deblocheaza energiile din corp si mbunatatesc circulatia sngelui si obtin, pe cale reflexa, normalizarea functiei organului respectiv.

Masajul se executa picioarelor (fig. 21) bftlillmi, rani, (umori etc.).

nu pe

numai pe o piele

talpi, curata

dar si

si la sanatoasa

nivelul (fara

l: ganglioni limfatici (torace si subsoara);

9
2: difragma; 3: sni; 4: amigdale; 5: tm- 28 ple; 6: dureri n timpul menstruatiei; 27 7: articulatia soldului; 8: ovare, testicule; 4 9: genunchi; 10: zona sciaticului; 11: umar; 26 12: centrul echilibrului; 13: rect (hemo- 25 roizi); 14: ganglioni limfatici (abdomen); 15: uter; 16: vagin, penis, ureter; 17: coccis si sacrum; 18: vezica; 19: vertebre lombare; 20: vertebre dorsale; 21: paratiroide; 22: vertebre cervicale; 23: nas; 24: ganglioni limfatici (abdomen inferior); 24 25: canale galactofore; 26: laringe, trahee; 27: maxilar inferior; 28: maxilar superior Fig. 21. Zonele reflexogene de pe fetele externa (a), interna (b) si su perioara ale piciorului (c)

100

nainte si dupa tratament, se executa masajul blnd al talpilor, cu palma, timp de 20-30 de secunde. Pentru suferintele acute se recomanda 1-3 sedinte pe zi, durata lor putnd fi pna la 30 de minute, iar pentru cele cronice, 2-3 sedinte pe saptamna. n timpul masajului bolnavul va sta culcat cu fata n sus, iar masorul ntr-o pozitie ct mai comoda, asezat pe un scaun. Iii se va concentra strict asupra masajului, alte activitati simultane (conversatii, privit la televizor) fiind interzise. GHID TERAPEUTIC n functie de afectiune cata, zonele mentionate mai jos: pot fi masate, n ordinea specifi-

Acnee: ficat, rinichi, glande suprarenale. Alcoolism: hipofiza, suprarenale, ficat, pancreas, tiroida, glande sexuale. Alergie: rinichi, uretere, vezica urinara, paratiroide, iipendice. Ameteala: cap, ficat, vezicula biliara, ureche, splina, pancreas. Anemie: splina, metabolism. Angina: laringe, 11 cat, rinichi, vezica biliara. amigdale, cai limfatice, intestin energic al gros, pro-

Anorexie: stomac, intestin, tiroida; masaj rminentei musculare de la baza degetului mare, n palma.

Artroza: suprarenale, rinichi, uretere, vezica urinara, tiroida, paratiroide, hipofiza, pancreas si articulatia sufennda (genunchi, sold, coloana vertebrala etc.). Astm bronsic: plex solar, rinichi, uretere, vezica urinau, suprarenale, paratiroide, plamni, bronhii. Ateroscleroza: ficat, rinichi, vezica urinara, colon, vat limfatice. Bronsita acuta: bronhii, puncte limfatice, paratiroide, nprarenale. 101

Bronsita cronica: puncte limfatice, suprarenale. Celulita: puncte limfatice, uretere, vezica urinara, plex solar. Cistita: rinichi, se va insista mai mult). uretere, vezica ovare, urinara testicule, (pe aceasta rinichi, zona

Colica biliara: ficat si vezica biliara (manevre energice). Colita: energice). stomac, intestine, puncte limfatice (manevre

Constipatie: stomac, intestine, rect, plex solar. Crampe musculare: tiroida, coccis (manevre energice). Diabet zaharat: duoden, pancreas hipol'i/.a, tiroida, suprarenale, rinichi, ficat. Diaree: stomac, intestine, puncte limfatice, plex solar. Iu-/.emit: rinichi, suprarenale, uretre, vezica urinara, liitiioulc. hciii, vivic;1 biliara, colon, puncte limfatice. l'.deine: suprarenale, rinichi, vezica urinara, |tmu ic limliilice. l'Vhra: limladce. lnpol'i/.a, suprarenale, amigdale, splina, painima, puncte (aici se va insista),

Frigiditate: hipofiza, ovare, uter. Creata: stomac. Gripa: nas, sinus, amigdale, puncte limfatice, intestine. Guta: suprarenale, rinichi, uretere, vezica urinara. Guturai: pofiza (febra). cap, plamni, bronhii, > puncte limfatice, hi

Halena: stomac, intestine. Hemoroizi: rect, ficat, vezicula biliara.

Hipertensiune arteriala: ficat, plex solar, hipofiza. ">

Hipotensiune arteriala: pancreas, hipofiza, tiroida plex solar, cap, apoi masajul n ntregime al talpilor si minilor timp de cteva secunde. Impotenta sexuala: organe genitale, suprarenale, plex solar. Insomnie: masajul blnd al pulpelor degetelor mari de la picioare, n pat, seara nainte de culcare. :' 102

Leucoree: uter, vagin, puncte limfatice. Litiaza biliara: ficat, vezicula biliara. Lumbago acut: lombara. Mncarimi de nale, puncte limfatice. coloana piele: vertebrala, ficat, insistnd tiroida, pe zona suprare-

hipofiza,

Menopauza: hipofiza, ovare, uter. Menstruatie (tulburari): uter, ovare. Menstruatie dureroasa (dismenoree): ovare, pofiza. Migrena: centrul echilibrului, paratiroide, . ,it, vezicula biliara. Nevroza: rinichi, cap, plex solar, hipofiza, tiroida. Obezitate: vezi celulita. Oboseala: rinichi, suprarenale, tiroida, splina. Orgelet: ochi, puncte limfatice. Poliartrita reumatoida: suprarenale, vc/ica urinara, tiroida, paratiroide, hipofiza, Prostatita cronica: rinichi, uretere, vezica, prostata. Psoriazis: suprarenale, rinichi, it >ide, puncte limfatice, ficat, hipofiza, tiroida. Ragusala: limfatice. laringe, ficat, uretere, intestine, vezica, amigdale, paradpuncte rinichi, uretere, uretere, vezica, paratiroide, ficat, uretere, vezica urinara, uter, stomac, hifi-

paratiroide,

Rau de calatorie: centrul echilibrului, stomac. Rinita alergica: pori/a, paratiroide. cap, gt, bronhii, puncte limfatice, hi-

Sinuzita: sinusuri, puncte limfatice, paratiroide.

Tuse: plamni, n.ilc, ficat, intestine.

puncte

limfatice,

paratiroide,

suprare-

Ulcer gastro-duodenal: stomac, duoden, plex solar. Varice: suprarenale, lu'iit, vezica biliara, intestine. rinichi, vezica, coloana lombara,

Zgomote n urechi: ureche (talpa din partea respectiva). 103

Masajul reflexogen al minilor

Ca si picioarele, minile flexogene ce pot fi folosite peutice. Importanta degetelor mare dect a picioarelor, mai prezinta numeroase zone ren scopuri diagnostice si teraminilor este cu mult mai ales degetul mare pe care se

gasesc numeroase astfel de zone (fg. 22). De asemenea, pielea spatiilor interdigitale poseda zone reflexogene, ca de exemplu cel dintre degetul mare si aratator. Punctele sensibile sau chiar dureroase pot fi stimulate prin masaj digital, cu pulpa degetului, sau chiar cu unghia, timp de cteva secunde. Unii terapeuti folosesc pentru zone niiii ntinse stimulari cu dintii unui pipetene sau ciupiteii pielii, mai ales hi vrful degetelor, cu un crlig de rufe. De rellexolotMa minilor s-au ocupat cercetatori ameriumi (hi/j.'eijil(l. Dale), japone/.i (Mirata, Yamamoto) si, hmcin|eles, chiue/i. care ncadreaza minile n microsistemele de acupunctura. Un aport deosebit n aceasta privinta l-a avut profesorul francez J. Bossy, care a ntocmit si o cartografie a minilor. Autorii chinezi vorbesc de puncte mini (fata palmara si dorsala), situate lor.
GHID TERAPEUTIC

de n

acupunctura pe afara meridiane-

Se vor masa, n functie de afectiune.

ordinea

prezentata,

zonele

precizate,

Acnee: ficat, rinichi, suprarenale. Alcoolism: da, gonade. Alergie: apendice. Ameteala: splia, pancreas. 104 hipofiza, rinichi, echilibru, suprarenale, uretere, cap, vezica ficat, ficat, pancreas, urinara, vezicula biliara, tiroiparatiroide, ureche,

Flg. 22. Zonele reflexogene de pe palme (dreapta, stnga): 1: sinusuri; 2: plamn; 3: umar: 4: ficat: 5: pancreas; 6: vezicula; 7: apendice; 8: colon; 9: vezica; 10: sold; 11: ovare, testicule; 12: ureche; 13: plex solar. 14: suprarenala; 15: rinichi; 16: hipofiza; 17: zona cerebrala; 18: glanda pineala; 19: cap; 20: gt; 21: stomac; 22: tiroida; 23: coloana vertebrala; 24: intestin subtire; 25: uter, prostata, penis; 26: inima; 27: splina.

.11

Anemie: splina si metabolism. Angina: laringe, ficat, rinichi, vezica urinara. amigdale, cai limfatice, intestin gros,

Anorexie: stomac, intestin, tiroida, masaj energic al proeminentei musculare de la baza degetului mare, n palma. Artroza: suprarenale, rinichi, uretere, vezica urinara, tiroida, paratiroide, hipofiza, pancreas si articluatia bolnava. Astm bronsic: plex solar, rinichi, ra, suprarenale, paratiroide, plamni, I uri lor degetelor mare, aratator si mijlociu. uretere, bronhii; vezica ciupirea urinavr-

Alt'rosclero/a: ficat, rinichi, vezica urinara, colon, JMIIU ic limhilKT. llrnii>ihl iiuita: bronhii, puncte limfatice, paratiroide, siipi.nciiiilc. lironsitu cronica: puncte limfatice, suprarenale. Celulita: puncte limfatice, uretere, vezica urinara, plex solar. Cistita: rinichi, uretere, vezica urinara. Colica biliara (n timpul crizei): ficat, vezicula biliara. Colita: stomac, intestine, colon, puncte limfatice. Constipatie: stomac, intestine, rect, plex solar. Crampe musculare: tiroida, coccis.
Diabet zaharat: suprarenale, rinichi, ficat. duoden, pancreas, hipofiza, tiroida,

ovare,

testicule,

rinichi,

Diaree: stomac, intestine, puncte limfatice, plex solar. Eczema: rinichi, suprarenale, de, ficat, vezicula biliara, colon, puncte limfatice. Edeme: suprarenale, rinichi, limfatice. uretere, uretere, vezica, vezica, paratiroipuncte

Febra: limfatice.

hipofiza,

suprarenale,

amigdale, ,*

splina,

puncle

106

Frigiditate: hipofiza, ovare, uter. Greata: stomac, frecarea dosului unui piepten, ncepnd de la vrful degetelor. Gripa: nas, sinus, amigdale, puncte limfatice, intestine. Guta: suprarenale, rinichi, uretere, vezica. Guturai: cap, plamni, pofiza; ciupirea vrfurilor degetelor. Halena: stomac, intestine. Hemoroizi: rect, ficat, vezicula biliara. Hipertensiune arteriala: ficat, plex solar, hipofiza. Hipotensiune plex solar, cap, ic va secunde. arteriala: apoi masajul pancreas, hipofiza, tiroida, n ntregime al minilor, cabronhii, puncte limfatice, himinilor cu dintii

Impotenta sexuala: organe genitale, suprarenale. Leucoree: uter, vagin, puncte limfatice. Litiaza biliara: ficat, vezicula biliara. Lumbago: coloana vertebrala, segmentul lombar. Mncarimi de nale, puncte limfatice. piele: ficat, hipofiza, tiroida, suprare-

Menopauza (tulburari): hipofiza, ovare, uter. Migrena: i'i l iara. echilibru, paratiroide, stomac, ficat, paratiroide, rinichi, vezicula ficat, uretere,

Oboseala: rinichi, uretere, vezica, nprarenale, tiroida, splina. Poliartrita reumatoida: suprarenale, c/ica, tiroida, paratiroide, articulatiile interesate. Prostatita cronica: rinichi, uretere, vezica, prostata.

Psoriazis: suprarenale, rinichi, uretere, . ude, puncte limfatice, ficat, hipofiza, tiroida. Kagusala: laringe, ficat, intestine, i MI 11atice. Sinuzita: sinusuri, puncte limfatice, "ii vrfurilor degetelor 10 minute.

vezica, amigdale, paratiroide,

paratipuncte ciupi107

Surditate: degetului mic

presiuni puternice si inelar de la

cu unghia ambele mini,

pe articulatiile presiuni puter-

nice cu unghia la extremitatea special pe inelar, de mai multe ori pe zi. Tuse: plamni, nale, ficat, intestine, aratator. puncte presiuni cu

degetelor limfatice, unghia

de

la

mini,

paratiroide, pe degetul

supraremare si

Ulcer gastroduodenal: stomac, duoden, plex solar. Varice: suprarenale, rinichi, lombara, ficat, vezicula biliara, intestine. Zgomote n urechi: urechi. /unde pre/entate sunt folosite n scopuri terapeutice si loiiihpu|m pentru diagnostic. Se observa ca reflexoIruipiii piiliiii'loi foloseste aceleasi zone ca si reflexoteliipia talpiloi Din acest motiv terapeutul nu le aplica niciodata pe amndoua, n aceeasi sedinta, prefernd una din ele. Cei mai multi prefera reflexo-diagnosticul si reflexo-terapia talpilor. uretere, vezica, coloana

Masajul lingual reflexogen

Din cele mai vechi timpuri limba a fost una din oglinzile sanatatii omului. si astazi modificarile limbii (forma, culoare, pete, crapaturi, rugozitati etc.) sunt elemente pretioase n stabilirea unui diagnostic. Modificarile aparute pe proiectia unui organ semnifica suferinta sa. O mare importanta asupra acestui aspect l acorda si medicii homeopati, care stabilesc diagnosticul si cu ajuto rul modificarilor descoperite pe limba. Limba ocupa un loc important si onala chineza. Pe fata dorsala, pe linia mediana, se gii 108 n medicina tradiji

seste meridianul "Trei focare" si proiectia urmatoarelor organe: rinichi, splina, inima, ficat, vezicula biliara si plamn. O limba este examinata prin inspectie si palpare cu vrful unui deget, spalat si badijonat cu alcool. Pe limba se gasesc si zone reflexogene (fg. 23) care pot fi stimulate cu vrful degetului, prin apasari continue sau printr-un masaj circular, timp de 2-3 minute, /onele mai mari pot fi stimulate prin apasari cu coada unei linguri, care se aplica mai nti pe vrful limbii, cteva secunde, dupa care este deplasata spre regiunea dorita.

Dreapta

SOr at Dul ce

Stnga Fig. 23. Zonele reflexogene ale limbii: l: rect; 2: sigmoid; 3: colon descendent; 4: colon transvers; 5: colon ascendent; 6: ileon; 7: jejun; 8: duoden

109

Reflexodiagnostic Zone usor mpastate sau usor limbii semnifica suferinte ale minilor si picioarelor. dureroase catre cu mici centrul decra-

Zonele organelor proiectate pe limba, acoperite pozite albicioase, gri, hasurate sau brazdate de paturi, semnfifica suferinta lor. Reflexoterapie

Hemoroizi, menstruatie dureroasa, guturai, angina, tuse convulsiva, bronsita acuta: presiuni cu degetul pe linia mediana, ct mai departe posibil de vrful limbii, timp de 2-5 minute; presiuni cu coada lingurii, cteva seumdc, apoi deplasare spre zona dorita (hemoroizi, tuse, iiH-iistruatic dureroasa); Oboseala vocala gripa: se recomanda doua degete, nvelite blnd posibil. Prin (cntareti, artisti, oratori), guturai, tractiunea limbii (nainte si lateral) cu n tifon, timp de 1-2 minute, ct mai aceasta manevra sunt stimulate meridi-

anele care respiratorii.

guverneaza

corzile

vocale,

laringele

si

caile

Masajul endonazal reflexogen

Un astfel de micromasaj reflexogen mai este cunoscut si sub numele de simpaticoterapie, pentru ca el actioneaza, n primul rnd, asupra sistemul nervos simpatic, care este animatorul, regulatorul si aparatorul organismului nostru. n secolul XX masajul reflexogen endonazal era denumit de Bonnier centroterapie. El si-a motivat termenul n felul urmator: stimularea endonazala actioneaza asupra centrilor bulbari, cu ajutorul carora pot fi regularizate functiile perturbate. Deci, o terapie cu ajutorul unui "centru nervos".

110

Metoda consta din micromasajul anumitor zone (fg. 24), cu suprafete foarte mici, de pe mucoasa peretelui lateral al foselor nazale, pe care stau atrnate cele trei cornete: inferior (corespunde abdomenului), mijlociu (corespunde toracelui) si superior (corespunde capului $i gtului), ncepatorii stimuleaza numai punctele situate pe acest ultim cornet (este mai usor abordabil), ct si pe cele situate n zona anterioara a cornetului mijlociu.

Fig. 24. Cartografia mucoasei nazale (dupa Bonnier si Klotz Guerard): l inima, tensiune, termoreglare; 2: organe genitale; 3: vezica urinara; i intestine; 5: stomac; 6: anus, rect; 7: ficat, pancreas; 8: rinichi; ' gt, nas, faringe, esofag, membrul superior; 10: anxietate cu m.inisfetari fizice (varsaturi, insomnie, ameteala, depresiune); 11: auz; ! '. oculomotricitate; 13: tonus general; 14: sciatica, membru inferior; l S: scurgeri patologice; 16: blbiala; 17: miros; 18: anxietate cu manilcstari respiratorii; 19: fata; 20: trahee, bronhii, plamni; 21: nas; 22: vasomotricitatea fetei; 23: vedere. 111

Cornetul inferior are trei zone: - anterioara, care corespunde urmatoarelor zone: abdominala, pelvina, urinara si genitala. Micromasajul punctelor de pe aceasta zona se recomanda n suferintele vezicii urinare, n prurit anal, n hemoroizi, n tulburari de menstruatie etc; - mijlocie, care corespunde plexului solar, esofagului, stomacului, ficatului, veziculei biliare, pancreasului, intestinului subtire, intestinului gros (colon). Micromasajul punctelor din aceasta zona se foloseste n ulcer gastro-duodenal, gastrite, hepatita, constipatie, diaree si chiar diabet /aharat; postcrioara, care stipenoi (cu ;ic(iunc urechii mieriusi migrena). corespunde ganglionului asupra ochiului de partea externe, afectiunilor cerebrale cervical respectiva), (ameteli,

La acest nivel mai exista o a patra zona (situata anterior) cu actiune asupra astmului bronsic, emfizemului pulmonar, rinitei alergice etc. La sfrsitul secolului al XlX-lea Hack si Hering au obtinut, prin caute rizarea acestei zone, ameliorarea crizelor de astm bronsic, tusei spasmodice, spasmelor laringiene si migrenei. Cu multi ani n urma, cunoscutul orelist clujean, Mihai lubu, obtinea rezultate remarcabile la bolnavii cu rinita alergica si astm bronsic prin cauterizarea (metoda totusi brutala) mucoasei nazale a cornetului inferior. Tehnica interesati sa practice reflexoterapia la dispozitie cartografia mucoasei nazale endonazala a sistemului nervos cerebro-spinal mului nervos autonom (fg. 25). 112 T Cei endonazala au si reprezentarea si a siste-

ganglion cervico-toracic

ganglion cervical superior

plex cardiac ptox pulmonar

plex mezentenc superior

Fig. 25. Reprezentarea inervatiei somatice si viscerale pe mucoasa nazala (dupa J. Bossy) Se foloseste un betigas de lemn sau un stilet metalic, foarte fin (confectionat din argint, aur),cu capete rotunjite ti bine nfasurate n vata, apoi muiata ntr-o solutie aromata. Cu acest instrument se patrunde n cornetul inferior, In /ona respectiva, apoi se maseaza blnd, timp de cteva

KCI unde, punctul respectiv. Se .iflplamna, pna la obtinerea rezultatului dorit.

executa

2-3

sedinte

pe

Manevra este nedureroasa, fiind nsotita, de multe ori, lacrimare si stranuturi. Aceasta metoda terapeutica este ule putin folosita astazi. Alte manevre reflexogene: presiuni la radacina nasului, cu doua degete i nniribuie la cresterea atentiei si concentrarii); frecarea nasului, cu degetele aratatoare, de jos n sus, >|M>i a pometilor, obrajilor (ajuta digestia si activitatea in| .linului gros).

113

si nasul este oglinda sanatatii laceu, umflat n permanenta, cu semnifica tulburari serioase ale nas mare semnifica un tub digestiv rotund semnifica sexualitate redusa si veleitarism.

omului: nasul rosu, viovenule pe suprafata sa, aparatului circulator; un sanatos; un nas mic si

Masajul reflexogen pe ureche

zona reflexogena, folosita n scopuri terapeutice, dar si diagnostice, este pavilionul urechii. Prima sa cartografie, completa, apartine medicului francez Paul Nogier, considerai si parintele auriculo-medicinii moderne, cel care a pus ba/de teoretice si practice ale acestei metode. Nogier u fost cel dinti care a intuit proiectia, pe fata interna a pavilionului urechii, a unui fat cu capul n jos (fg. 26). Tot el a ntocmit si prima cartografie completa a pavilionului urechii (fig. 27). Ulterior, J. Bossy a ntocmii reprezentarea inervatiei somatice si viscerale pe pavilionul urechii (fig. 28). O alta

Fig. 26.

l"

114

dagtte picior

organe genitale externa anus

Mg. 27. Proiectia organelor pe pavilionul urechii (dupa P. Nogier)

Pe ureche sunt proiectate toate organele corpului. Stiarea punctelor de proiectie ale organelor respective, imn masaj cu un stilet metalic sau din sticla, subtiri, cu ace l'i'dale, cu anumiti curenti electrici, generati de aparate dale, poate produce ameliorarea unor suferinte: dureri

gonade

orice fel, rinita alergica, astm bronsic, migrena, insometc. Urechea este si ea oglinda sanatatii noastre: lobul inor bine dezvoltat nseamna o vitalitate crescuta; un lob .rior subtire si brazdat pe centru nseamna scaderea viilatii; un lob inferior umflat si rosu semnifica o proasta ulatie periferica, mai ales cea a limfei; o ureche rotun115

nerv msinos v nerv coccigian

segmenta spinale . lant latero-vertebral lant pre-vertebral

da si mare este ntlnita la persoane cu activitate intelectuala intensa.

t; f

Fig. 28. Reprezentarea inervatiei somatice si viscerale pe pavilionul urechii (dupa J. Bossy) ' Manevre reflexogene la ndemna oricui: tragerea lobul urechii si purtarea de inele mici, stimuleaza acuit.n vizuala; tragerea de lobul urechii mareste atentia (manifolosita la unii scolari); tragerea n sus a pavilionului m chii, de partea sa superioara, creste forta membrelor im

l
116

rioare; tragerea napoi, din partea mijlocie, creste bratelor; ciupirea marginii pavilionului produce gorarea organismului, ca si frecarea ntregului pavilion. Masajul reflexogen se segmente ale corpului: Crunte, spate, dinti etc. Irisul, partea colorata data, numai n scopuri diagnostice. mai poate practica si craniu, fata, piramida a ochiului, este folosit, pe

forta revialte nazala, deocam-