Sunteți pe pagina 1din 34

Florence Scovell - Shin

VIAŢ A E UN JOC

Lumina Soarelui lui Dumnezeu adusă pe pă mântul nostru de Christos a pătruns încet în mintea oamenilor în cei aproape 2000 de ani. Din aceast ă Lumin ă sfântă s-a hr ă nit mintea oamenilor, şi de azi ne putem bucura, în parte, de binefacerile ei. Unii oameni, fă cându-se slujitorii ei, s-au speriat de consecin ţ ele ei şi au falsificat-o. În numele lui Dumnezeu au fă cut mult ră u, au dat foc la oameni, au condamnat la moarte; au însetat sufletele oamenilor cu "iertă ri" (indulgen ţ e), pomeni, spovedanii, alte nenorociri şi n ăscociri, sub masca iertă rii unui Dumnezeu despre care au spus că este aspru, făcându-l astfel dur şi vanitos. Au fă cut atâta r ă u că au întunecat şi speriat sufletele lumii. Iar ca rezultat, întunericul min ţ ilor s-a manifestat din plin. Este epoca lui Kali Yuga cea în care trăim acum şi pe care o numim civiliza ţ ie. Şi acum Christos, Fiul lui Dumnezeu, care ne-a dat această Lumin ă cu sacrificiul pe care-l ştim, vine din nou să ne dea Învăţă tura Sfântă a să nătăţ ii desă vârşite, a stă pânirii, a dezrobirii şi a vieţ ii veşnice. El ne înva ţă că nu există decât un Dumnezeu, Tată l tuturor, că acest Dumnezeu e plin de iubire, de bun ătate, de Lumin ă , Frumuse ţ e veşnică şi PACE! Dumnezeu Tată l nostru nu ne pedepseşte niciodata că ci el a făcut Legea Vieţ ii, ci ne pedepsim fiecare încă lcând-o. Închei cerându-vă să ne preg ă tim a în ţ elege bine aceasta, pentru ca tâlharii să nu-l mai ră stignească încă o dată , că ci aceasta ar însemna şi răstignirea noastr ă . Mulţ i oameni cred că via ţ a este o luptă ; în jurul acestei vederi greşite, scurta noastră şedere pe pă mânt este transformată într-un infern, în loc de a culege roadele experienţ ei şi ale liniştii, ferici ţ i şi liniştiţ i pentru a ne putea aşeza dincolo la un loc de pace. De multe ori nu ne dă m seama că tr ăim, şi abia când a venit ceasul fatal care întrerupe lanţ urile în care noi singuri ne-am legat, atunci ne d ă m seama. Dar e prea târziu. Că ci necruţă toarea Lege ne aşeaz ă în alte lan ţ uri de unde nu scă pă m decât când am pl ătit toat ă datoria. Şi apoi suntem din nou aduşi la via ţă - la renaştere - condi ţ iona ţ i de multe ori de ceea ce am datorat. Şi aşa, mereu, tră im în această suferin ţă , aici şi dincolo. S-ar putea spune că via ţ a este un joc, în care dacă am şti să ne comportă m, ne-am bucura atât în această existenţă , de roadele ei, cât şi în cealaltă via ţă , nemaivorbind de evolu ţ ie şi de roadele ei. În Vechiul Testament g ăsim reguli de o mare claritate; Christos ne înva ţă cum să dă m şi să primim sau ce înseamn ă a da şi a primi. "Ceea ce seamă n ă cineva, aceea va culege"! Deci orice exteriorizează un om în vorbă sau în faptă se va întoarce spre el, că ci ceea ce dă , aceea va primi. Dacă dă ur ă va primi ură , dacă dă dragoste va primi dragoste, dacă critică va fi criticat, dacă minte va fi min ţ it, dacă înşeală va fi înşelat. Trebuie s ă mai ştim că imagina ţia are un rol principal în "Jocul vieţ ii". "Ţ ine- ţi inima (imagina ţ ia) în frâu cu toat ă tăria, că ci prin mijlocul ei trec toate că ră rile vieţ ii" (Proverbe, IV:23). Aceasta înseamn ă că orice îşi imagineaz ă un om, mai devreme sau mai târziu are să se exteriorizeze în lucrurile lui, în întâmpl ă rile vieţ ii lui. Cunosc pe cineva care se temea de o anumită boal ă. Era o boal ă foarte rar ă şi greu de contractat, dar el mereu şi-o închipuia şi citea adesea despre ea, până când s-a manifestat în corpul lui şi a murit ca victimă a acelei boli, a

2

imagina ţ iei lui distrug ă toare. Aşadar, pentru a face cu succes jocul vieţ ii, trebuie să ne control ă m imagina ţ ia. O persoan ă care şi-a obişnuit imagina ţ ia s ă-şi închipuie numai bine îşi atrage în via ţă ("fiecare dup ă dreapta dorin ţă a inimii lui"): s ăn ătate, bog ăţ ie, dragoste, prieteni, cea mai des ă vârşit ă expresie a celor mai înalte idealuri ale sale. Imagina ţ ia a fost denumit ă "foarfeca min ţ ii", fiindcă taie mereu, zi de zi, imaginile pe care omul şi le închipuie, aşa că mai devreme sau mai târziu, el va întâlni propriile lui crea ţ ii, imaginate, în lumea din jurul lui. Ca s ă-şi poat ă modela cu succes imagina ţ ia, el trebuie să înţ eleag ă modul de funcţ ionare a min ţ ii lui. Grecii spuneau: "Cunoaşte-te pe tine însu ţi!". Mintea omului prezint ă trei aspecte: subconştientul, conştientul şi supraconştientul. Subconştientul este numai o cantitate de for ţ e fă ră o direcţ ie; este tocmai ca apa care stă şi face ce este dirijat să facă , el n-are putere de acţ iune. Am cunoscut o femeie care, pe când era copil ă , îşi imagina mereu că va fi v ă duv ă ; se gă tea cu haine negre, purta un vă l negru lung, iar oamenilor le părea că este tare istea ţă şi distractiv ă. A crescut şi s-a mă ritat cu un om pe care l-a iubit foarte mult. În scurt timp, el a murit şi ea a purtat vă luri negre ani de-a rândul. Imaginea ei de vă duv ă s-a impregnat în subconştientul ei şi, la momentul potrivit, s-a manifestat fă ră să-i pese de dezastrul ob ţ inut. Mintea conştient ă este numit ă muritoare sau trupească. Este minte omenească şi vede via ţ a aşa cum pare că este. Ea vede moartea, dezastrul, boala şi limit ările de orice fel şi, cu aceste imagini, ea impregneaz ă subconştientul. Mintea supraconştientă este mintea divin ă - dinl ă untrul fiecă rui om - şi este domeniul ideilor perfecte. În ea se afl ă "modelul perfect" amintit de Platon, modelul divin, fiindcă există un model divin pentru fiecare om. "Există un gol pe care tu trebuie să-l umpli şi pe care nimeni altul nu-l poate umple, ceva ce tu ai de fă cut şi pe care nimeni altcineva nu poate să-l facă pentru tine." Toate aceste idei perfecte sunt exact înf ăţ işate în mintea supraconştient ă. De obicei ele ţâşnesc în conştien ţă ca un ideal nerealizabil, "ceva prea frumos ca sa fie adevă rat". În realitate, acesta este adev ă ratul destin al omului, străfulgerat de către inteligen ţ a infinită, care este înl ă untrul lui însuşi. Mulţ i oameni nu-şi cunosc propria lor menire, se luptă pentru lucruri şi situa ţ ii care nu trebuie să le apar ţ ină lor şi care, dacă ar fi realizate, le-ar aduce numai decep ţ ii şi insatisfacţ ii. O femeie veni la mine şi-mi ceru să-i spun "cuvântul" care s-o ajute să se că s ă torească cu un tână r oarecare, de care se simţ ea foarte îndră gostită . I-am ră spuns că aceasta ar fi o violare a legilor universale şi că voi rosti cuvântul pentru omul de drept, omul care îi apar ţ ine prin "alegerea divin ă ". Am adă ugat: "Dacă A.B. este omul care îţ i apar ţ ine prin alegerea divină , nu-l poţ i pierde, iar dacă nu e el, atunci vei primi echivalentul lui". Ea l-a v ă zut pe A.B. de mai multe ori dar nici un pas hotă râtor n-a intervenit între ei, în prietenia lor. Într-o sear ă , ea mă chemă la telefon şi-mi spuse: “Ştii, în ultima săptă mân ă A.B. nu mi s-a mai pă rut aşa de extraordinar”. I-am ră spuns: "Se poate să nu fie el alegerea divin ă , poate că un altul este cel de drept". Puţ in după aceea se întâlni cu un alt bă rbat, care s-a îndr ă gostit de ea şi care i-a spus că ea este idealul lui. El îi spunea tot ce altă dată dorise ea să audă de la A.B. Curând s-a îndr ă gostit şi ea de el şi n-a

3

mai interesat-o A.B. Gă sim aici legea înlocuirii. O idee dreaptă a înlocuit una greşită ; prin aceasta n-au fost pierderi şi sacrificii. Christos spunea: "Ci că uta ţ i mai întâi Împă r ăţ ia lui Dumnezeu şi Dreptatea Lui, şi la toate acestea vi se vor adă uga". Tot El spune că Împă răţ ia este înl ă untrul omului. Împă răţ ia este domeniul ideilor drepte, al modelului divin. Isus Christos ne înva ţă că vorbele omului au un rol fundamental în jocul vieţ ii: "Din cuvintele tale te vei îndrepta şi din cuvintele tale te vei osândi". Mulţ i oameni au atras dezastrul în via ţ a lor, prin vorbele lor greşite. O femeie mă întreba de ce via ţ a ei de acum este plină de să ră cie şi de lipsuri. Înainte avea o cas ă mare, era înconjurat ă de lucruri frumoase şi avea mul ţi bani. Am stabilit că , de pe atunci, obosită de conducerea casei, ea spunea mereu: "Sunt bolnav ă şi obosită de lucru, aş vrea s ă tr ăiesc într-o ladă !" Aşadar, ea îns ăşi şi-a prorocit sieşi; "Într-o ladă !" Mintea subconştientă nu are simţ ul umorului şi, adesea, oamenii ajung în situa ţ ii nefericite prin cuvinte spuse în gol. Alt exemplu: o femeie care avea sume enorme de bani glumea uneori, spunând că se preg ă teşte pentru azilul de să raci. După ţ iva ani a devenit foarte să racă , deoarece şi-a impregnat subconştientul cu imaginea lipsurilor şi a limită rii. Din fericire, legea lucreaz ă pe amândou ă că ile; o situa ţ ie de lips ă poate fi schimbată într-una de prosperitate. O femeie veni la mine, într-o zi cald ă de vară , ca să-i fac un tratament pentru prosperitate. Era timid ă , dezorientat ă şi descurajat ă. Spunea că nu are în via ţ a ei decât 8 dolari. I-am ră spuns:

"Dumnezeu va binecuvânta aceşti 8 dolari şi-i va înmul ţ i după cum Isus Christos a înmul ţ it pâinea şi peştii, fiindcă El a spus că fiecare om are puterea să binecuvânteze şi să înmul ţ easc ă ". Ea a întrebat: "Ce trebuie s ă fac?" I-am ră spuns: "Urmează - ţi intuiţ ia. Ai vreo inspira ţ ie, să faci ceva, să te duci undeva?" Intui ţia vine de la "in-tuitiv", adică s ă fii căl ă uzit dină untru, căl ă uza cea mai bun ă a omului. Despre legile intui ţiei voi reveni în alt capitol. Femeia a zis:

"Nu ştiu, parcă aş dori să merg acasă ; am exact banii de drum". Casa ei era într-un oraş să ră că cios şi îndepă rtat. Mintea raţ ional ă ar fi trebuit să-i spun ă:

Stai în New York, caută- ţi ceva de lucru şi adun ă ceva bani. I-am răspuns: "Du-te acasă. Nu nesocoti niciodat ă o inspira ţ ie". În ce mă priveşte, am spus următoarele cuvinte: "Spirit infinit, deschide calea pentru o mare abunden ţă , ca un magnet irezistibil la tot ce-i apar ţ ine prin drept divin". I-am spus şi ei, de asemenea, să repete această frază. Ajungând acasă a fost invitată de o veche cunoştin ţă pentru a întâlni un prieten al familiei ei. Prin el a primit, ulterior, mii de dolari, într-un mod aproape miraculos. Mai târziu îmi spunea adesea: "Vorbeşte oamenilor despre femeia care a venit la tine cu 8 dolari şi o dorinţă . În calea omului exist ă totdeauna belşugul, dar el poate s ă se manifeste numai prin credin ţă , dorin ţă sau cuvânt rostit". Christos a ar ă tat clar că omul trebuie să faca primul pas: "Cere şi ţi se va da. Caută şi vei afla. Bate şi ţi se va deschide." (Matei, 7.7). În Scripturi citim:

"În ceea ce priveşte lucrul mâinilor mele, porunceşte tu mie". Inteligen ţ a infinită , Dumnezeu, este gata întotdeauna să îndeplinească dorinţ ele omului, fie ele cât de mici sau mari. Fiecare dorin ţă , exprimat ă sau neexprimată , este o cerere. De multe ori ră mânem mira ţ i când o dorinţă se îndeplineşte dintr-o dată. Un exemplu: o dată , de Paşti, vă zând mai mul ţ i trandafiri în geamul unei flor ă rii, am dorit să primesc unul şi, pentru o clipă , l- am v ă zut, mental, intrând pe uş ă . Paştele veni şi, odată cu el, frumosul arbust de trandafir. Mul ţ umind prietenei mele, i-am spus că era exact ce am dorit. Ea

4

mi-a spus: "Nu ţi-am trimis trandafir, ci liliac". Aşadar florarul amestecase comanda primită şi-mi trimisese un arbust de trandafir numai pentru că eu lansasem legea în acţ iune, şi a fost să am trandafirul pe care l-am dorit. Între om şi idealurile lui cele mai înalte sau dorinţ ele inimii lui nu stă altceva decât îndoiala şi frica. Când omul doreşte fără teamă , orice dorin ţă îi este îndeplinit ă instantaneu. Într-un capitol viitor voi explica raţ iunea ştiin ţifică a acestui fapt şi cum trebuie să fie rasă frica din conştiin ţ a omului. Ea e singurul duşman al omului, frica şi lipsa, frica de nereuşită , de boal ă , de pierdere sau simţă mântul de nesiguran ţă în vreun plan oarecare, frica de frică . Isus Christos a spus: "De ce sunteţ i îngrijora ţ i, o, voi, pu ţ in credincioşilor?" (Matei, 8-26). Aşadar trebuie s ă înlocuim frica prin credin ţă , fiindcă frica este credin ţ a inversată , credin ţ a în ră u în loc de credin ţ a în bine. Rostul jocului vieţ ii este acela de a vedea clar propriul tău bine şi de a înl ătura toate imaginile mentale ale ră ului. Aceasta se face prin impregnarea minţ ii subconştiente cu realizarea binelui. Un om foarte strălucitor şi plin de succes mi-a mă rturisit că a izbutit să- şi smulga complet frica din conştiin ţ a lui şi că are convingerea fermă "că numai binele poate pătrunde în via ţ a lui". El vedea în sinea lui, scrisă cu litere mari, această lozincă : "De ce să te îngrijorezi, poate că n-are să se întâmple niciodat ă." Aceste cuvinte s-au să pat în mintea lui subconştientă şi el are convingerea fermă că numai binele poate pă trunde în via ţ a lui şi, de asemenea, că numai binele se poate manifesta. În capitolul urmă tor voi insista asupra metodelor de impregnare a min ţ ii subconştiente. Ea este servitorul credincios al omului, dar trebuie multă băgare de seamă , pentru a i se da numai ordine exacte. Omul are mereu un ascultă tor tă cut în preajma lui, şi anume: mintea lui subconştientp. Fiecare gând, vorbă , se imprimă acolo şi mai târziu apare în exterior cu detalii uimitoare. Subconştientul este asemenea unei înregistr ă ri pe care un cântă reţ o face pe un disc de patefon foarte sensibil. Fiecare notă şi ton se înregistrează , şi dacă stră nută sau ezită , de asemenea. De aceea, să sfă râmă m toate înregistră rile vechi şi proaste din mintea subconştientului nostru, pe care nu dorim să le pă stră m şi să facem înregistră ri noi şi frumoase. Spune "tare", cu putere şi convingere, aceste lucruri: "Acum sfărâm şi dă râm, prin cuvântul meu rostit, toate înregistr ă rile greşite din mintea mea subconştient ă. Acestea trebuie să se întoarc ă la gr ă mada de nisip a nimicniciilor originale, fiindcă ele au provenit din propria mea imagina ţ ie deşartă ; fac acum înregistr ă ri perfecte, prin Christ dinl ă untrul meu, înregistr ă ri de să nă tate, bog ăţ ie, dragoste şi desă vârşită expresie de sine". Acesta este jocul vieţ ii, jocul desf ăşurat în chip desă vârşit. În capitolele următoare vă voi ară ta cum un om care nu cunoaşte puterea cuvântului este înapoia timpului să u. "Moartea şi via ţ a stau în puterea spuselor tale" (Proverbe, 13.21)".

Capitolul II LEGEA PROSPERITĂŢ II (SUCCESULUI)

"Ea, atotputernicia, va fi apă rarea ta şi vei avea belşug de arginţ i". Unul dintre cele mai mari mesaje date rasei prin Scripturi este că Dumnezeu este averea omului şi omul poate pune în libertate, prin cuvântul lui rostit, tot ce-i apar ţ ine prin drept divin. El trebuie să aibă perfectă încredere în cuvântul lui rostit. Isaia spunea: "Cuvintele mele nu se vor întoarce în van la mine, ci vor îndeplini ceea ce trebuie, acolo unde sunt trimise; vorbele şi

5

gândurile mele sunt o for ţă vibratorie foarte puternică , care modeleaz ă trupul şi sufletul, şi toate treburile omului." O femeie veni la mine disperată , spunând că va fi evacuat ă la 15 ale lunii, pentru 3.000 de dolari. Ea nu vedea cum ar putea g ăsi aceşti bani şi era dezn ă dă jduită. I-am spus că Dumnezeu este averea ei şi că pentru fiecare cerere există un ajutor. Asa că am spus cuvântul. Am mul ţ umit că femeia va primi 3.000 de dolari la timpul potrivit şi pe calea cea dreaptă. I-am cerut s ă aibă perfect ă încredere şi să acţ ioneze în concordanţă cu perfecta ei încredere. Mai târziu, ea mă chemă la telefon şi mă întrebă ce trebuie să facă . I-am spus:

"Azi e sâmbă tă , aşa că nu se fac evacu ă ri azi; datoria dumitale e să te compor ţ i ca şi cum ai fi bogată , ară tând prin acesta perfecta încredere în banii care vor veni". M-a invitat să iau masa cu ea, ca s-o îmbă rbă tez. Când am întâlnit-o la restaurant, am zis: "Nu-i momentul să faci economii, comand ă o mas ă scump ă , acţ ioneaz ă ca şi cum ai fi primit cei 3.000 de dolari. Orice lucru, oricum ar fi, dacă îl ceri în rugă ciune cu credin ţă , îl vei primi. Trebuie să acţ ionezi ca şi cum ai fi primit cu adevă rat". A doua zi, dis de diminea ţă , m-a invitat să stau cu ea în timpul zilei. I-am răspuns: "Nu, eşti protejată în mod divin şi Dumnezeu nu-i niciodat ă în întârziere". Seara mi-a telefonat şi mi-a spus, extrem de exaltat ă: "Draga mea, mi s-a întâmplat o minune! Stăteam în camera mea când am auzit soneria; am spus femeii să nu lase pe nimeni înă untru. Femeia, care aşa a fă cut, s-a uitat pe fereastră şi a spus: E vă rul dumneavoastra, cel cu barbă albă . I-am spus: Cheamă -l, mi-ar place să-l vă d. El era gata să dea col ţ ul, când i-a auzit vocea şi s-a întors. Am stat de vorb ă cu el aproape un ceas şi, la plecare, mă întrebă : Apropo, cum stai cu finanţ ele? I- am spus că -mi trebuiesc banii şi el mi-a r ă spuns: Î ţ i voi da 3.000 de dolari la începutul lunii. N-am vrut să-i spun că voi fi evacuat ă. Ce trebuie s ă fac? Am nevoie de ei mâine". I-am ră spuns: "Spiritul nu-i niciodată în întârziere". Am mul ţ umit că dânsa a primit banii pe plan invizibil şi că se vor manifesta la timp. A doua zi de diminea ţă o sun ă vă rul s ău, care-i spuse: "Î ţi voi da banii chiar azi". După amiază avea banii în contul ei de la bancă şi a scris cecurile atât de repede cât îi îngaduia emo ţ ia ei. Dacă cineva are succes, dar se pregă teşte pentru pagubă , va culege situaţ ia pentru care se pregă teşte. Un om a venit la mine să-mi cear ă a spune cuvântul pentru ca o datorie să -i fie iertată . Am aflat însă că el pierdea vremea pl ă nuind ce-i va spune omului când nu-şi va pl ăti datoria, neutralizând prin aceasta cuvintele mele. Ar fi trebuit să se vada pe el însuşi pl ătind datoria. Avem o exemplificare în Biblie cu cei trei regi în deşert, fără apă pentru oamenii şi caii lor. Întâlnindu-l pe profetul Elisei, el le-a dat acest r ăspuns minunat: “Astfel gr ă it-a Domnul; nu veţ i avea vânt şi nici ploaie, şi totuşi veţ i umple valea aceasta cu trandafiri. Omul trebuie să se preg ă tească pentru lucrul pe care l-a cerut chiar când nu se întrevede nici cel mai slab semn. O femeie era în că utarea unui apartament, când era o mare lipsă de apartamente în New York. Prietenii spuneau: "Va trebui s ă vinzi mobila şi s ă te mu ţi la hotel!" Ea r ăspundea: "Nu v ă îngriji ţi de mine; sunt supraom şi voi gă si apartamentul". Spunea mereu aşa: "Spirit infinit, deschide-mi calea pentru apartamentul cuvenit". Ea ştia că există un ajutor pentru fiecare cerere şi că aceasta va fi înfă ptuit ă necondi ţ ionat, lucrând pe plan spiritual. "Eu cu Dumnezeu formez majoritatea!" Şi pe când gândul sau raţ iunea îi spunea că s-ar putea să nu găsească un apartament, ea se vedea cumpă rând albituri pentru noul apartament. Se pregă tea astfel, acţ ionând ca şi cum ar fi avut apartamentul. A gă sit unul într-un mod miraculos, care i-a fost dat deşi existau vreo 200 de

6

solicitanţ i. Albiturile au devenit credin ţă activ ă. E inutil să mai spunem că trandafirii să di ţi în deşert de cei trei regi au fost plini de flori. Să te adânceşti în vibra ţ iile spirituale ale lucrurilor, nu-i uşor pentru un om obişnuit. Gândurile duşmane, de îndoial ă şi frică, se agită în subconştient. Ele sunt "armata stră inilor" care trebuie alungată. Aceasta explică de ce este aşa de dens ă "întunecimea dinaintea zorilor". O mare realizare este precedată , în mod obişnuit, de gânduri chinuitoare. Fă cîndu- ţi o declara ţ ie de înalt nivel spiritual, provoci credin ţ ele vechi din subconştient şi "eroarea este expus ă " pentru a fi eliminată. Trebuie să faci afirma ţ iile despre adev ă r în mod regulat, să te bucuri şi să mul ţ umeşti că ai primit într-adevă r. Aceasta înseamn ă că fiecare dar, bun şi perfect, este al omului şi aşteaptă numai să fie recunoscut de el. "Înainte de a mă chema, î ţi voi ră spunde". Omul poate primi numai ceea ce el însuşi poate vedea. Acest lucru e adev ă rat pentru fiecare om, la fel ca pentru toţ i supusii lui Israel. Omul are numai ţara dinl ă untrul viziunii mentalului să u. Fiecare oper ă sau mare realizare a fost adusă în manifestare prin men ţ inerea ei în viziune, şi adesea înaintea unei mari realiză ri vin aparen ţ e de nereuşită şi descurajare. Când copiii lui Israel erau să ajungă în ţara fă gă duin ţ ei, le era teamă să păşească în ăuntru, spunând că era plină de uriaşi care îi făceau să se simta ca nişte lă custe. Aceasta este, de acum, experien ţ a fiecarui om. Cu toate acestea, acela care cunoaste legea spirituală nu este zdruncinat de aparen ţ e şi se mai bucur ă încă , chiar şi în captivitate. Aceasta înseamn ă că

el persistă în viziunea lui, mul ţ umeşte că sfârşitul aştept ării este aproape şi că

a primit. Isus a dat un minunat exemplu, spunând discipolilor: "Mi-a ţi spus că

mai sunt patru luni pân ă ce-i gata recolta? Iată că v ă spun vou ă : Ridica ţ i-v ă privirea şi uitaţ i-v ă pe câmp, fiindcă e gata pentru seceriş." Viziunea lui clar ă a

stră puns lumea material ă , el a văzut, clar, în lumea cu patru dimensiuni, aşa cum sunt lucrurile cu adev ă rat, perfecte şi desă vârşite în Mintea Divin ă. Tot aşa, omul trebuie să ţină tot timpul trează flacă ra viziunii lui şi s ă cear ă manifestarea celor ce le-a primit cu adev ă rat. Poate să fie să nătate perfectă , dragoste, belşug, casă sau prieteni, expresia de sine perfectă. Toate acestea sunt idei perfecte şi complete, înregistrate în Mintea Divin ă , care trebuie s ă vină omului prin el şi nu la el. Un om a venit să cear ă un tratament pentru succes. Trebuia neap ă rat să

că l ă torească un timp şi avea nevoie de 50.000 de dolari pentru întreprinderea

sa. Timpul însă era aproape trecut când a venit la mine. Nimeni nu dorea s ă facă investi ţ ii în întreprinderea sa şi banca refuzase, în mod categoric, să-i dea un împrumut. Am replicat: "Bă nuiesc că ţi-ai pierdut firea când ai fost la bancă şi, de aceea, şi puterea. Poţi controla orice situa ţ ie dacă te controlezi pe tine însu ţi. Du-te iar la bancă şi eu îţ i voi face tratamentul". Tratamentul era: “Eşti

identificat în dragoste cu spiritul orişicui este în legă tură cu banca; lasă ideea divin ă să se manifeste în această situa ţ ie”. El îmi replică : "Femeie, spui lucruri imposibile, mâine e sâmbă tă , banca se închide la 12 şi eu nu mă pot duce acolo decât până la 10, n-am timp pân ă mâine, aşadar e prea târziu". Am

ră spuns că nu ştiu nimic despre afaceri, dar ştiu totul despre Dumnezeu. El n-

are nevoie de timp şi niciodat ă nu-i în întârziere. Cu el toate lucrurile sunt posibile. El a spus: "Totul sună atât de frumos când stau şi te ascult, dar când voi pleca va fi îngrozitor". Locuia într-un oraş îndep ă rtat şi, timp de o săptă mân ă , n-am auzit nimic de el; ulterior am primit o scrisoare. Spunea: "Ai avut dreptate, am luat banii şi n-am să mă mai îndoiesc de adev ă rul lucrurilor pe care le-ai spus”. Când l-am vazut, l-am întrebat ce s-a întâmplat. El a zis: “Trenul a fost în întârziere şi am

7

ajuns acolo exact cu 15 minute înainte de a închide. Am p ăşit calm în bancă şi am spus că am venit pentru împrumut; ei mi l-au dat, fă ră nici o întrebare". Au fost ultimele 15 minute ale timpului îngă duit lui şi Spiritul infinit n-a fost în întârziere. În această împrejurare, omul n-ar fi putut să se descurce singur. Avea nevoie de cineva care să -l ajute să-şi men ţ in ă viziunea. E ceea ce poate face un om pentru altul. Isus a cunoscut adev ă rul acesta când a spus:

"Dac ă doi dintre voi se vor învoi pe pă mânt, orice lucru pe care-l vor cere se va da de la Tatăl meu care este în ceruri". Cel care caut ă este prea copleşit de treburile sale şi atunci se umple de îndoial ă şi de frică. Prietenul sau "vindecă torul" vede clar succesul, să nă tatea sau prosperitatea şi niciodat ă nu şovă ie, pentru că el nu este legat de situa ţie. E mult mai uşor s ă realizezi pentru altul decât pentru tine însu ţ i, aşa că nimeni nu trebuie s ă omit ă s ă cear ă ajutor, când simte că şovă ie. Un observator subtil al vieţ ii a spus odată că "nici un om nu poate reuşi dacă altcineva nu crede în succesul lui". Aceasta este puterea divin ă a viziunii şi mul ţ i dintre oamenii mari datoreaz ă succesul soţ iei, surorii sau prietenului care a crezut în el şi a păstrat, fă ră şov ă ial ă , imaginea lor perfectă !

Capitolul III PUTEREA CUVÂNTULUI

"Din cuvintele tale te vei îndrepta şi din cuvintele tale te vei osândi" (Matei, 12.37). Când cineva cunoaşte puterea cuvântului, e foarte îngrijit în conversa ţ ia lui. Trebuie să observe reacţ ia cuvintelor lui, şi să ştie că ele nu trebuie să se întoarc ă goale. Prin vorba lui rostită , omul îşi fă ureşte continuu legi pentru el însuşi. Cunosc pe cineva care spunea: “Eu pierd întotdeauna trenul; el pleacă exact când ajung eu”. Fiica lui spunea: “Eu prind întotdeauna trenul; e sigur că vine exact când ajung eu”. Aceasta s-a întâmplat multă vreme. Fiecare şi-a fă urit o lege pentru sine, unul de lipsuri, celalalt de succese. Aceasta este psihologia supersti ţiilor. Potcoava sau piciorul de iepure nu con ţ in nici o putere, dar vorba spusă de omul cu credin ţă , că acestea îi vor aduce noroc, creează speranţ a în mintea subconştientă , care atrage o situaţ ie fericit ă. Cred, de altfel, că acestea nici nu sunt considerate când omul are o spiritualitate avansată şi cunoaşte o lege mai înaltă. Nu ne putem întoarce, dar putem evita "s ă se sape imagini". Doi oameni din clasa mea au avut câteva luni succes în afaceri dar, deodată , ceva îi duse la faliment. Am analizat situa ţia şi am gă sit faptul că ei, în loc să-şi facă afirma ţ ia şi să aibă credinţă în Dumnezeu pentru succes şi prosperitate, îşi cumpă raser ă fiecare câte o maimu ţă “cu noroc". Am spus:

“Vă d că v-aţ i încrezut mai mult într-o maimu ţă norocoas ă decât în Dumnezeu. Lă saţ i la o parte maimu ţ a cu noroc şi chema ţ i legea iertă rii, fiindcă omul are puterea să-şi neutralizeze propriile sale greşeli". Ei au hotă rât să renunţ e la maimu ţ ele norocoase şi le-a mers bine iar ăşi. Asta nu înseamn ă că trebuie s ă aruncă m toate obiectele purtătoare de noroc sau potcoavele din cas ă, dar trebuie să recunoaştem că ele nu au putere, că există o singur ă putere, Dumnezeu, dar că ele ajută să ţină mereu treaz sentimentul speranţ ei. Într-o zi eram cu o prietenă care era foarte disperată . Traversând strada, ea a g ăsit o potcoav ă . Imediat s-a bucurat şi şi-a recă p ătat speran ţ a. Mi-a spus că Dumnezeu i-a trimis potcoava ca să-i dea curaj. În acel moment era, într- adev ă r, singurul lucru care se putea înregistra în mintea ei. Speranţ a ei a devenit credin ţă care s-a realizat într-un chip minunat. Doresc să clarific faptul

8

că oamenii menţ iona ţ i mai înainte se lă sau să depindă de maimu ţ ele lor, considerându-le pe acestea ca purt ătoare de noroc, spre deosebire de femeia care a recunoscut că îndă r ă tul potcoavei este puterea lui Dumnezeu. Ştiu din propria experien ţă că este nevoie de multă energie ca s ă nimiceşti credin ţa c ă unele lucruri aduc nenorocire. Dacă lucrul s-a întâmplat, urmeaz ă dezamă girea, fără doar şi poate. Am găsit că singura cale prin care am putut

să fac o schimbare în subconştient a fost acela al folosirii afirma ţiei: "Nu exist ă dou ă puteri, exist ă o singur ă putere, Dumnezeu. De aceea nu există piedici sau dezamă giri şi acest lucru înseamn ă o surpriză fericită ". Am observat o schimbare imediat ă şi surprize fericite au început să apară în jurul meu. Aveam

o prieten ă care zicea că nu se putea hotă rî să treaca pe sub o scar ă . I-am spus:

“Dacă te temi, înseamn ă că tu crezi în dou ă puteri, binele şi r ăul, în loc de una singur ă. Cum Dumnezeu este absolut, nu pot exista două puteri opuse, decât dacă omul îşi face o lege falsă despre el însuşi. Arată că tu crezi într-o singur ă putere, Dumnezeu, şi că nu există nici o putere sau realitate în r ă u, trecând pe sub scara pe care o vei vedea. Puţ in după aceea, ea se duse la banca ei. Dorea

să -şi deschidă caseta din depozitul de seifuri şi în drumul ei era o scar ă. Era

imposibil să ajung ă la seif fără să treacă pe sub scar ă. Ea tremura de frică şi se întoarse. Totuşi, când a ajuns în stradă , vorbele mele i-au ră sunat în ureche şi s-a decis să se întoarcă pentru a trece pe sub ea. A fost un moment grav în via ţ a ei, că ci scările o ţinuser ă în captivitate mul ţ i ani. S-a întors din strad ă , dar scara nu mai era acolo. Asta se întâmpl ă adesea. Dacă vrei să-ţi învingi frica şi te-ai hotă rât, de multe ori nici nu mai trebuie să faci acel lucru. E legea nonrezisten ţei, care e aşa de pu ţin în ţeleas ă. Unii spun că curajul con ţ ine geniu şi magie. Înfrunt ă orice situa ţie făr ă frică şi nu va exista nici o situa ţ ie pe care să n-o poţ i înfrunta, ea cade prin propria

greutate. Explica ţ ia este că frica atrage scara în drumul tă u, iar curajul o îndepă rteaz ă . Astfel, for ţ ele invizibile lucreaz ă pentru om, "aşa cum îşi trage el singur sforile", cu toate că el nu o ştie. Datorit ă puterii vibratorii a cuvântului, orice rosteşti vine spre tine. Oamenii care vorbesc mereu de boal ă o atrag mereu spre ei, în mod irevocabil. După ce omul cunoaşte adevă rul, el poate fi atent la vorbele sale. De exemplu, am o prietenă care-mi zice de multe ori, la telefon, "vino să mă vezi, să mai tră ncă nim despre lucrurile trecute". Aceast ă bârfeală despre trecut înseamn ă o or ă de 500 pân ă la 1000 de cuvinte distructive, principalele subiecte fiind pierderile, lipsurile, insuccesele şi bolile. I-am r ăspuns: "Nu, mul ţ umesc, am avut destule flecă reli despre trecut în via ţ a mea, sunt foarte costisitoare; totuşi, aş fi foarte bucuroas ă să vorbim despre nout ăţ i şi despre ce ne dorim, nu de cele pe care nu le dorim". Este o veche zicală care spune că omul poate folosi vorbele lui în trei feluri: să vindece, să rănească sau s ă prospere. Ceea ce spune despre al ţii va

fi spus despre el, şi ceea ce doreşte altora, ceilal ţ i îi doresc lui. Blestemele, ca

şi puii, se întorc la "cloşc ă ". Dacă cineva doreşte altcuiva răul, e sigur că-şi va atrage asupra lui acest ră u. Dacă doreşte să ajute cuiva în succes, el se ajută pe el însuşi în succes. Corpul omenesc poate fi reînnoit şi transformat prin cuvântul rostit şi viziunea clar ă , iar boala poate fi complet ştearsă din conştiin ţă . Metafizicianul ştie că orice boal ă este mental ă şi, ca să ajute trupul, trebuie să ajute sufletul. Sufletul este mintea subconştientă şi el trebuie salvat de gândurile vătă mă toare. În psalmul 22 citim: "Sufletul mi-l întăreşte." Asta înseamn ă că mintea subconştient ă , sufletul, trebuie s ă fie întă rită prin idei drepte, şi "mariajul mistic" este mariajul sufletului şi al spiritului sau al subconştientului, cu conştientul. Acestea trebuie să fie una. Când

9

subconştientul este inundat de idei perfecte ale supraconştientului, "Dumnezeu şi omul sunt una". Asta înseamnă că el este una cu regatul ideilor perfecte, că omul e făcut dup ă chipul şi asemă narea lui Dumnezeu şi i s-a dat putere de stăpânire asupra lucrurilor create, spre a le folosi pentru corpul şi nevoile sale. Este adev ă rată afirma ţ ia că orice boal ă sau insucces vin de la violarea Legii Iubirii. "O nou ă poruncă vă dă m vou ă : iubiti-v ă unii pe al ţii" că ci, în jocul vieţ ii, iubirea şi bună tatea alungă orice ră utate. O femeie avea de mai mul ţ i ani o boal ă teribil ă a feţ ei. Doctorii spuneau cu este incurabil ă şi ea era disperată. Era artistă de teatru şi se temea că va fi dat ă afar ă şi nu va avea al mijloc de subzisten ţă . Avea un rol bun, iar în seara debutului a avut mult succes. A avut o critică bun ă şi era vesel ă şi mândr ă . Îns ă a doua zi a primit o notă de concediere. Un coleg, gelos pe succesul ei, fă cuse să fie dată afar ă. Simţ ind că duşmă nia şi ura pun stăpânire asupra ei, a strigat: "O, Doamne, nu mă face să-l ur ă sc pe acest om!". În noaptea aceea am lucrat 4 ore în tă cere. Ea spunea: "Am p ătruns într-o linişte foarte adâncă . Am simţ it că sunt împ ă cată cu mine îns ă mi, cu omul acela şi cu toat ă lumea". Am continuat această medita ţ ie încă dou ă zile în şir şi am observat că a treia zi era complet vindecată de boala ei de faţă! Vorbind de dragoste şi de dorin ţ a de bine, ea a îndeplinit legea, pentru că "dragostea este legea des ăvârşită " şi boala, care venea din resentimente subconştiente, a fost nimicită . Critica continu ă produce reumatism, fiindcă gândurile nearmonioase cauzeaz ă depozite nenaturale în sânge, care se fixează la încheieturi. Falsele creşteri sunt cauzate de gelozie, ur ă neînduplecat ă , frică , etc. Fiecare boal ă este cauzată de o minte neliniştită. Am spus odat ă în clasa mea: Nu s-ar putea ca în loc să spunem cuiva "ce ai?", să -i spunem "cu cine ai ceva?". Neiertarea este cauza cea mai puternic ă a bolii. Ea întăreşte arterele sau ficatul şi afecteaz ă vederea ochilor. Într-o zi am fost chemată de o femeie care spunea că este bolnav ă pentru că a mâncat o stridie stricată. I-am spus: "O, nu, stridia era bun ă , dumneata ai otr ă vit-o! Ai cu cineva ceva". Ea a ră spuns: "Oh, cu peste 19 oameni!" De aceea devenise atât de nearmonioas ă , încât atr ăsese astfel stridia cea v ătă mătoare. Orice nearmonie în exterior arată o lipsă de armonie în interior. Cum este înă untru este şi în afară . Singurul duşman al omului este el însuşi. Personalitatea este unul din ultimii duşmani care trebuie învinşi, atâta timp cât pe aceast ă planeta există ini ţiere în dragoste. Acesta a fost mesajul lui Christos. "Pace vou ă pe pă mânt, şi între oameni bună învoire". De aceea, omul iluminat se stră duieşte să-şi perfec ţ ioneze atitudinea faţă de vecinul s ă u, ceea ce are de f ăcut faţă de sine însuşi fiind tocmai acest fapt de a trimite dorin ţ e de bine şi binecuvânt ă ri orică rui om, iar ceea ce este minunat este că , dacă binecuvântezi un om, acesta nu mai are puterea de a-ţ i face vreun ră u. Un om a venit la mine cerându-mi s ă-l tratez pentru succes în afaceri. Avea de vânzare o maşină , şi un rival apă ruse pe pia ţă cu o maşină despre care se spunea că este mult mai bună ; prietenul meu credea că este ruinat. I- am spus: "Întâi trebuie să distrugi orice teamă şi să ştii că Dumnezeu îţ i cere încredere şi are grijă de interesele tale, şi că ideea divină trebuie s ă se manifeste în această situa ţ ie". Adică : maşina potrivită va fi vândută de omul potrivit, omului cuvenit. Am ad ă ugat: "Nu trebuie să ai nici un gând de ur ă fa ţă de acest om, binecuvânteaz ă-l în fiecare zi şi nu dori să -ţ i vinzi maşinile tale dacă aceasta nu este ideea divin ă ". În felul acesta, el s-a dus la întâlnire, f ăr ă frică şi rezisten ţă , şi l-a binecuvântat pe celalalt om. Apoi a spus că întâlnirea a fost cu adev ă rat remarcabil ă . Maşina celuilalt a refuzat s ă funcţioneze şi el a

10

vândut-o pe a sa fă ră nici o greutate. "Iar eu v ă zic vou ă : iubiti-i pe duşmanii vostri, binecuvânta ţ i pe cei ce v ă supă ră şi v ă prigonesc". Dorin ţ ele de bine produc o mare armur ă de protec ţie asupra celui care le trimite şi nici o armă care se îndreaptă contra lui nu va fi eficace. Cu alte cuvinte, dragostea şi bună voinţ a distrug duşmanii din tine însu ţi şi de aceea nu vei mai avea duşmani nici afar ă. "Pace pe pă mânt pentru cei care trimit gânduri de pace spre aproapele lor."

Capitolul IV LEGEA NONREZISTEN Ţ EI

"Să nu te opui răului, să nu-l înfrun ţ i, înfrunt ă r ăul spre bine". Nimic pe pă mânt nu poate rezista cuiva absolut nonrezistent. Chinezii spun că apa este complet nerezistent ă. Ea poate distruge o stâncă şi poate

mătura în jurul ei. Isus spune: "Nu te opune ră ului", pentru că el ştie că în realitate nu exista rău, de aceea nu există nimic că ruia s ă-i rezişti. Nenorocirile pot veni din imagina ţ ia deşart ă a omului sau din credin ţ a a dou ă puteri; aceea

a binelui şi cea a răului. Există o legend ă , Adam şi Eva au mâncat din Maya, pomul iluziilor, şi au vă zut două puteri în loc de una singur ă , Dumnezeu. Ră ul este o lege falsă pe care omul a fă cut-o singur pentru el însuşi prin psihoz ă sau adormirea sufletului. Sufletul adormit al oamenilor înseamn ă

această autohipnoz ă din credin ţ a rasei, acea credin ţă perpetuată din genera ţ ie

în genera ţ ie asupra pă catului, a bolii, a mor ţ ii, etc.

Am vă zut în capitolul trecut că sufletul omului este mintea lui subconştientă şi orice simte în adânc, bine sau ră u, se impregneaz ă cu aceast ă credin ţă servilă. Trupul şi starea omului arat ă ce a gravat el acolo. Omul bolnav a gravat boala, omul să rac - să ră cia, omul bogat - bogăţ ia, etc. Unii se întreab ă : "De ce un biet copil atrage boala, când el e prea mic ca să ştie de ea?" Răspunsul; copiii sunt receptivi şi senzitivi la gândurile celor din jurul lor şi, de cele mai multe ori, ei se impregneaz ă cu frica pă rin ţ ilor, deci sunt victimele lor. Am auzit, adesea, pe un metafizician zicând: "Dacă nu- ţi struneşti singur mintea subconştient ă , atunci te va stăpâni ea pe tine". Mamele atrag adesea boli şi dezastre asupra copiilor lor, ţinându-i continuu în gânduri de frică şi supraveghindu-le simptomele. O femeie întreabă pe o prieten ă dacă feti ţa ei a avut pojar. Ea a ră spuns imediat: "Înc ă nu!". Aceasta implică o stare de aşteptare a bolii, care pregă teşte drumul pe care ea nu şi-l dorea pentru ea şi copil. Omul tare este echilibrat, s-a gândit la gânduri drepte, el trăieşte cu gânduri bune pentru prietenii lui, oamenii, este fă ră frică , nu poate fi atins sau influen ţ at de gândurile negative ale celorlal ţ i. El poate primi numai gânduri bune, aşa cum trimite.

"Rezisten ţ a este iad, fiindcă ea pune omul intr-o stare de tortură !" Un metafizician mi-a dat odat ă o reţ et ă minunată pentru a reuşi de fiecare dat ă, în orice fază a jocului vieţ ii, aceasta fiind: Culmea nonrezisten ţ ei! El mi-a înfăţişat-o astfel: "Odat ă , în via ţă , botezam copii şi le dă deam diferite nume; acum nu mai botez copii, dar botez evenimentele şi le dau de fiecare dată acelaşi nume; dacă am o nereuşită o botez Succes, în numele Tată lui, al Fiului

şi al Sfântului Duh".

Întâlnim aici marea lege a transmut ă rii, bazat ă pe nonrezisten ţă . Prin vorba ta rostită , fiecare nereuşită se transformă în succes. Exemplu: o femeie, care avea nevoie de bani şi care cunoştea legea spiritual ă a abunden ţ ei, se

11

asociase în afacere cu un om care o fă cea să se simtă foarte să racă . El vorbea de lipsuri şi limită ri, şi ea a început s ă fie prins ă în gândurile lui de s ă r ă cie; astfel, nu-l mai putea suferi şi îl făcea răspunz ător de insuccesul ei. Ea ştia că , pentru a realiza câştigul, trebuie să simta mai întâi că a câştigat, fiindcă sentimentul de bog ăţ ie trebuie să precead ă bog ăţ ia propriu-zisă. Într-o zi s-a iluminat; înţ elesese că atât timp cât se opunea, rezistând situaţ iei existente, ea vedea dou ă puteri în loc de una. A binecuvântat pe tovar ă şul ei şi a botezat situa ţ ia "succes". Ea a afirmat: "Fiindcă exist ă o singura putere, Dumnezeu, acest om este aici pentru binele meu, pentru prosperitatea mea" (tocmai pentru că i se pă ruse că nu era aşa). Puţ in după aceasta, a întâlnit prin acest om o femeie care i-a dat, pentru un serviciu fă cut, multe mii de dolari, apoi tovar ă şul ei s-a mutat într-un oraş îndepă rtat şi a dispă rut din via ţ a ei. Să faci mereu aceasta afirma ţ ie: "Orice om este o verigă de aur în lanţ ul binelui meu!", fiindcă în toţ i oamenii este Dumnezeu în manifestare, aşteptând prilejul dat de omul însuşi pentru a des ă vârşi planul divin al vieţ ii lui. "Binecuvânteaz ă pe duşmani şi le vei fura muni ţ iile". Acest lucru este adev ă rat atât pentru individ, cât şi pentru naţ iuni. Binecuvântând o na ţiune, trimi ţ ând dragoste faţă de fiecare locuitor al ei, distrugi puterea ei de a face rău Omul poate ajunge la ideea justă a nonrezisten ţ ei prin înţ elegerea spiritual ă. Studen ţ ii mei au spus adesea: "Nu doresc să fiu o rogojin ă aruncată în faţ a uşii." Le-am ră spuns: "Dacă folosi ţ i nonrezisten ţ a cu în ţ elepciune, nimeni nu va putea că lca peste voi." Într-o zi eram neră bd ă toare, aşteptând un telefon urgent. Rezistam fiecă rei chemă ri şi nu chemam nici eu pe nimeni, gândind că s-ar putea interfera cu ceea ce doream eu. În loc să zic "Ideea divină nu poate duce la nici un conflict, chemarea va veni la timpul potrivit", l ăsând inteligen ţ ei infinite posibilitatea de a aranja totul, am încercat să dirijez eu însumi lucrurile. Am dat eu lupta şi nu Dumnezeu, de aceea eram încordat ă şi neliniştită. Telefonul nu a sunat mult ă vreme şi când m-am apropiat de receptor, am vă zut că era deconectat de multă vreme, deci era întrerupt. Grija, frica şi credin ţ a mea în interferen ţă au adus o total ă nefuncţ ionare a telefonului. Realizând ceea ce aveam de primit, am început să binecuvântez situa ţia, botezând-o “succes” şi afirmând: "Nu pot pierde nici o chemare care îmi apar ţ ine prin drept divin. Sunt sub scutul lui Dumnezeu şi sub lege." O prieten ă s-a repezit la telefonul vecin şi a anun ţ at compania să facă legă tura. Telefonul meu a fost legat de îndată şi urgent am primit o convorbire telefonică , iar aproape dup ă o or ă, pe aceea pe care o aşteptam. "Barca ta intră într-o mare liniştită ." Atâta vreme cât omul rezistă unei situaţ ii, aceasta îl va sâcâi. Dacă fuge de ea, ea va fugi după el. De exemplu, spuneam aceste lucruri unei femei şi ea mi-a spus: "Cât de adev ă rat este! Eram nefericit ă acas ă , nu-mi iubeam mama fiindcă era cică litoare şi autoritar ă . Am fugit şi m-am mă ritat, dar m-am mă ritat cu propria mea mamă pentru că soţ ul meu era exact ca ea şi am beneficiat în continuare de aceeaşi situa ţie". "Împac ă -te cu adversarii tăi imediat. Convinge situa ţ iile adverse că sunt bune şi nu fi tulburat de ele, astfel că zând ele singure în cântarul tă u". “Nici unul dintre aceste lucruri nu se mişcă ” este o afirma ţ ie minunat ă. Situaţ iile nearmonioase vin din armonia interioar ă a omului însuşi. Fiindcă nu se dă nici un ră spuns emoţ ional unei atari situaţ ii nearmonioase, ea dispare din cale pentru totdeauna. Opera omului este întotdeauna ca şi el însuşi. Cineva mi-a spus: "F ă-mi un tratament ca s ă se schimbe soţ ul sau fratele meu!". I-am ră spuns: "Nu, voi face un tratament ca s ă te schimbi dumneata. Când dumneata te vei schimba, soţ ul şi fratele se vor schimba!".

12

Una din studentele mele avea obiceiul să mintă. I-am spus că e o metod ă

greşit ă şi că , la rândul ei, va fi min ţ ită. Ea mi-a r ă spuns: "Nu mă tem". Nu poţ i merge mult fără să te odihneşti. Într-o zi, ea vorbea la telefon cu un om pe care-l iubea foarte mult. Se întoarse spre mine şi-mi spuse: "Nu mă pot încrede în el, îl cunosc, el mă minte". I-am răspuns: "Bine, şi tu min ţ i, aşa că cineva trebuie să facă asta pentru tine şi trebuie să fii sigură că aceea va fi persoana

de la care tu ai dori să spună adevă rul". Puţ in timp dup ă aceea, am întâlnit-o

din nou. Mi-a spus: "M-am vindecat de minciun ă ". Am întrebat-o cine a făcut acest lucru. Mi-a spus: "Am locuit cu o femeie care min ţ ea mai ră u ca mine".

De multe ori eşti vindecat de greşelile tale, v ăzându-le la altul. Via ţ a e o oglind ă în care ne gă sim noi înşine reflecta ţ i în tovar ă şii noştri. Tr ă irea în trecut este o metod ă greşită şi o violare a legii spirituale. Isus a spus: "Iat ă, este timpul potrivit, acum e ziua salvă rii!". Vă duva lui Lot s-a uitat înapoi şi s-a transformat într-un stâlp de sare.

Roţ ile timpului sunt trecutul şi viitorul. Trebuie binecuvântat trecutul şi uitat,

că ci altfel te ţine în captivitate; trebuie binecuvântat viitorul, ştiind că în el se

găsesc, din abunden ţă , bucurii fără sfârşit, dar trebuie sa traiesti în prezent. Exemplu: o femeie veni la mine plângându-se că n-are bani să cumpere

cadouri de Cr ă ciun. Spunea: "Anul trecut a fost cu totul altceva. Aveam o mul ţ ime de bani şi am cumpă rat multe cadouri, dar anul acesta abia am un cent". I-am spus: "Nu vei avea niciodat ă bani pentru că eşti patetică şi tr ăieşti

în

trecut. Tră ieşte complet în prezent şi preg ă teşte-te să ai cadouri de

Cră

ciun." Îngă duie- ţi prosperitatea şi banii vor veni. A exclamat: "Ştiu ce să

fac! Am să cumpă r câteva ornamente şi hârtie colorată , ca să fac jucă rii!" I-am spus: "F ă-o şi cadourile vor veni singure să pecetluiască Cr ă ciunul!" Fă când aceasta, a contrabalansat situa ţ ia financiar ă ; mintea raţ ional ă îi spunea să

păstreze fiecare ban pentru sine ca şi cum n-ar avea siguranţ a că va primi alţ i

bani, prin credin ţ a în Dumnezeu. Ea a luat hârtie colorată pentru a face jucă rii

şi, pu ţin înainte de Cr ă ciun, a primit un cadou de mai multe sute de dolari.

Cumpă rând hârtia colorata şi ornamentele, ea a impresionat subconştientul cu aparenţ a prosperităţ ii şi a deschis drum pentru primirea banilor. A avut de unde cumpă ra, astfel, toate cadourile pe care le dorea. Omul trebuie sa trăiască suspendat în clip ă. "De aceea, priveşte bine spre această zi; acesta este salutul zorilor!" Trebuie să fii ager spiritualiceşte,

fiecare pierdere din vedere a priorit ăţ ilor tale f ăcându-te s ă ratezi ocaziile. Într-

o zi am spus, în mod continuu: "Spirit infinit, să nu mă laşi să comit vreo

greşeal ă !" şi ceva foarte important mi-a fost spus în acea diminea ţă ; este foarte necesar să începi ziua cu vorbe potrivite. Fă o afirma ţ ie imediat după deşteptare. De exemplu: "Ţ ie ţ i-e dată această zi de împlinire. Mul ţ umesc, minuni vor urma, minuni şi bucurii care se vor repeta mereu."

Fă-ţi din aceasta un obicei şi vei vedea minuni şi miracole venind în calea ta. Într-o zi, diminea ţ a, am citit o carte în care scria: "Priveşte cu mirare la ceea ce este înaintea ta!". Pă rea să fie mesajul meu că tre zi, aşa că l-am repetat mereu, priveam cu mirare la ceea ce era înaintea mea. Că tre orele 9

mi s-a dat o sumă mare de bani pe care o doream pentru un anumit scop.

Într-un capitol urmă tor voi da afirma ţ iile pe care le-am gă sit eficace. Nu trebuie folosite decât afirma ţ iile care par cele mai potrivite şi convin propriei conştiin ţ e. De exemplu, următoarea a adus succes unora: "Am o ocupa ţ ie minunată , într-un loc minunat. Fac serviciu minunat pentru plată minunată !". Dă dusem primele dou ă fraze unei studente, ea adă ugându-le pe celelalte dou ă. Este o afirma ţ ie foarte puternică , aceea de a fi pl ătit perfect pentru un serviciu perfect, ritmul pă trunde uşor în subconştient. Ea mergea aproape

13

cântând cu voce tare această afirma ţ ie, şi a primit repede un serviciu minunat, având o plată pentru un serviciu minunat. Alt student, om de afaceri, a folosit şi el aceast ă afirma ţ ie, schimbând cuvântul "ocupa ţ ie" cu "afacere". El a adaptat formula la ceea ce i se potrivea lui.

Fiecare afirma ţ ie trebuie exprimată îngrijit, ca să acopere perfect fondul. De exemplu, am cunoscut o femeie care era în mare nevoie şi dorea să lucreze. A primit un numă r mare de oferte de lucru, dar nu era niciodat ă pl ătită aşa cum se cade. Ulterior a înţ eles că trebuie să adauge: "serviciu minunat pentru plată minunată ". Este un drept divin al omului de a avea abunden ţă , mai mult decât destul. Baniţ ele tale trebuie s ă fie pline şi cupele s ă se reverse. Aceasta este ideea lui Dumnezeu despre om, şi când omul va rupe bariera lipsurilor din propria lui conştiin ţă , epoca de aur va fi cu el şi fiecare dorin ţă dreapt ă a inimii lui se va îndeplini.

Capitolul V LEGEA KARMEI ŞI A IERTĂ RII

Capeţ i numai ceea ce dai. Jocul vieţ ii este ca bumerangul. Gândurile, faptele şi vorbele omului se întorc spre el, mai devreme sau mai târziu, cu o exactitate extraordinar ă . Aceasta este legea "karmei", cuvânt sanscrit care înseamn ă "a veni înapoi"; "ceea ce semeni, aceea vei culege". O prieten ă mi-a povestit următoarea lecţ ie despre ea: "Eu primesc toat ă karma faţă de mă tuşa mea, că ci orice îi spun ei, altcineva îmi spune mie. Adeseori acas ă sunt iritată şi, într-o zi, i-am spus mă tuşii mele, care îmi vorbea în timpul mânc ă rii: Nu mai vorbi atâta, vreau s ă mă nânc în pace!" Prietena mea e foarte conştientă şi de aceea karma se întoarce aşa de repede pe planul mental. Cu cât omul ştie mai multe, cu atât este mai responsabil; o fiinţă care cunoaşte legea spirituală şi nu o aplică sufer ă mai mult decât alta. "Frica de Dumnezeu este începutul înţ elepciunii". Dacă dă m cuvântului "Domn" înţ eles de Lege, multe pasaje din Biblie ne apar mai clare. "Ră zbunarea este a mea, voi pl ăti, spuse Domnul" (Legea). Legea este cea care se ră zbun ă , nu Dumnezeu. El vede un om perfect, creat dup ă chipul lui propriu şi îi d ă puterea şi stăpânirea. Este ideea perfect ă a omului, înregistrată în Mintea Divin ă , aşteptând recunoaşterea omului, fiindcă omul poate să fie numai ceea ce se vede el însuşi că este, şi atrage numai ceea ce el însuşi vede că atrage. "Nimic nu se întâmpla fă ră să fie prevazut", spune un vechi proverb. Înainte de a oscila invizibil, omul vede în propria lui imagina ţie eşecul sau succesul, bucuria sau supă rarea. Am observat aceasta fie în atragerea bolii copilului de că tre mama sa, fie în femeia care vede succesul pentru soţ ul ei. Isus spune: "Şi veţ i cunoaşte adevă rul, şi adevă rul v ă va elibera". Vedem astfel că eliberarea (din toate cazurile nefericite), vine prin cunoaştere, cunoaşterea legilor spirituale. Ascultarea precede autoritatea, şi legea se supune omului când el se supune legii. Legea electricit ăţ ii a trebuit s ă fie ascultată înainte ca ea s ă devin ă nev ă tă mă toare omului. Când se practică la modul ignorant, ea devine duşman necruţă tor al omului. Tot aşa şi cu legile min ţ ii. O femeie cu o voinţă de fier dorea să aibă o casă care apar ţ inea unei cunoştin ţ e, şi adesea construia imaginea mental ă a acestui lucru. După un timp, locatarul a murit, iar ea a intrat în posesia casei. Mul ţi ani mai târziu, a

14

cunoscut legile spirituale şi a spus: "Crezi că am avut vreo legă tur ă cu moartea proprietarului?" I-am ră spuns: "Da, dorinţ a ta era aşa de puternic ă , că fiecare gând a făcut drum către aceasta, dar ai plă tit deja datoria karmică . Soţ ul tău, pe care l-ai iubit cu pasiune, a murit curând după aceea, şi acest lucru a fost pentru tine ca un elefant alb". Dorin ţ a ini ţial ă de posesiune ar fi putut să nu-i afecteze soţ ul prin gândurile ei, dacă acestea ar fi fost pozitive, dar aşa, amândoi s-au aflat sub legea karmic ă. Femeia simţ ea acea mare dorin ţă de a avea casa, şi ar fi trebuit s ă spun ă :

"Inteligen ţă infinită , dă-mi casa potrivită , egal ă în frumuseţ e cu aceea, dă -mi

casa care este a mea prin drept divin!" Alegerea divină ar fi dat o perfect ă satisfacţ ie şi ar fi adus binele în toate. Modelul divin este singurul că ruia îi este permis să lucreze nev ă tă mat. Dorin ţ a e o for ţă de temut şi trebuie dirijată pe calea cea dreaptă , altfel ea naşte haos. În consecinţă , cel mai important este primul pas, acela de a "spune aşa cum trebuie". Trebuie să ceri întotdeauna numai ce e al tă u prin drept divin. De exemplu, dacă femeia ar fi luat aceast ă atitudine: "Casa pe care o doresc este a mea şi nu o pot pierde, iar dac ă nu-i a mea, dă -mi echivalentul ei!", atunci omul s-ar fi decis să se mute în altă parte în mod armonios (cazul alegerii divine pentru ea), spre a gă si o altă casă în schimb. Orice lucru for ţ at în manifestare prin dorin ţ a personal ă este întotdeauna cu "ghinion" şi nu are "succes". Omul este avertizat: "Fie voia ta, nu a mea"; şi e curios cum obţ ine mereu ceea ce doreşte dacă renunţă la voinţ a personal ă . În modul acesta dă posibilitate Inteligen ţ ei Divine să lucreze pentru el. "Stai liniştit şi aşteaptă îndrumarea lui Dumnezeu". O femeie veni la mine în mare dezn ă dejde. Fiica ei se hot ă râse s ă fac ă o excursie foarte hazardată şi mama se temea grozav. Ea spunea că a folosit toate argumentele, i-a pus în faţă toate piedicile care o pândesc şi i-a interzis să meargă , dar fiica ei era din ce în ce mai încă păţ ânată şi mai hotă râtă să o facă . I-am spus mamei: "Ai impus voin ţ a ta personal ă fa ţă de fiica ta, ceea ce nu aveai dreptul să faci; frica ta faţă de excursie este tocmai aceea care o atrage pe fată, pentru că omul atrage ceea ce îi produce frica. Las-o să mearga

şi retrage- ţi mental mâinile de pe ea, pune-o în mâinile lui Dumnezeu şi spune

urmă toarele cuvinte: Pun această situaţ ie în mâinile ştiinţ ei şi puterii

înţ elepciunii infinite, şi dacă aceast ă excursie este un plan divin, o

binecuvântez şi nu mai rezist deloc, iar dacă ea nu-i pl ă mă dită în mintea divin ă , aduc laude pentru că ea acum este dizolvat ă şi desf ă cută ". O zi sau dou ă dup ă aceasta, fiica ei i-a spus că a renuntat la excursie şi situa ţia s-a

întors la "nimicnicia" original ă. Trebuie să învăţă m s ă stă m linişti ţi; lucrul acesta i se pare atât de greu omului! Ne-am ocupat mai mult de această lege

în capitolul despre Legea nonrezisten ţ ei.

Aici voi da un exemplu despre semă nat şi cules, care s-a manifestat într- un chip foarte curios. O femeie a venit la mine, spunând că a primit de la bancă un bilet fals de 20 de dolari. Era supă rată şi-mi spunea că omul de la bancă nu-şi va recunoaşte greşeala. S-a gândit câteva minute şi a exclamat:

"Ştii, am trimis în glumă unei prietene câteva bilete false (de teatru) tocmai ca să râd de ea". Legea, care nu ştie de glumă , i-a trimis şi ei un bilet fals. I-am

spus: "Acum să chemă m legea iertă rii ca să neutraliză m situaţ ia". Creştinismul

e bazat pe legea iertă rii. Christ ne-a mântuit de blestemul legii karmice şi

Christos dinlă untrul fiecă rui om este Mântuitorul şi salvatorul tuturor condi ţ iilor nearmonice. I-am mai spus: "Spirit infinit, chemă m legea iert ării şi multumim că este în favoarea noastr ă . Ea nu poate pierde aceşti 20 de dolari, care sunt

ai ei prin drept divin. Acum du-te la bancă şi spune că ai primit aceşti bani din

greşeal ă ". A ascultat şi, spre surpriza ei, bancherul i-a dat alt bilet, plin de

15

curtoazie. Astfel, cunoaşterea legii dă omului puterea să-şi îndrepte greşeala.

Ceea ce este în afar ă nu poate fi for ţ at să fie ceea ce nu este. Dacă doreşti bog ăţ ie, trebuie mai întâi să fii bogat în conştiin ţă .

O altă femeie veni la mine cerându-mi un tratament pentru prosperitate.

Ea nu arăta prea mult interes în treburile casnice şi casa îi era în mare dezordine. I-am spus: "Dacă doreşti să fii bogat ă , trebuie s ă fii ordonat ă. Toţ i

oamenii cu mari bogăţ ii sunt ordona ţ i, ordinea fiind prima lege a omului." Am adă ugat, "şi nu vei deveni niciodată bogata dacă înfigi chibriturile în perni ţ a de ace". A rearanjat mobila, a reparat sertarul de la birou şi îndată s-a manifestat

o mare dona ţ ie financiar ă , ca un cadou neaşteptat. Femeia însă şi a devenit

fabricantă , ţinea contabilitatea, fiind totdeauna atent ă la prosperitatea exterioar ă , ştiind că Dumnezeu este averea ei. Mulţ i oameni nu cunosc faptul că darurile şi lucrurile sunt investi ţii, că acumul ă rile şi economiile duc inevitabil la pierdere. "Acolo a fost risipă şi acum este spor, acolo unde s-a îngr ă mă dit mai mult decât trebuie apare s ăr ă cia". Am cunoscut un om care avea nevoie de o blană pentru a-şi că ptuşi un

palton. El şi soţ ia lui au mers la diferite pră v ălii, dar n-au gă sit ceea ce doreau.

El spunea că toate au un aspect "ieftin". În fine, au vă zut o blan ă despre care

negustorul spunea că valoreaz ă 1000 de dolari, dar cum sezonul trecuse, era dispus să o dea cu 500 de dolari. Resursa lor financiar ă se ridica la 700 de dolari. Mintea raţ ional ă ar fi spus: "Nu- ţi pot permite să cheltuieşti atâţ ia bani pentru blan ă ", dar el era foarte intuitiv şi niciodată rezonabil. S-a întors spre nevasta lui şi a spus: "Dacă iau această blan ă , voi face un butoi cu bani", şi nevasta lui a consimţ it cu greu, cu ezită ri. O lună mai târziu a primit un comision de 10.000 de dolari. Blana l-a fă cut să se simtă aşa de bogat, că s-a înfrăţ it cu succesul şi prosperitatea, dar fără această blan ă nu ar fi primit acel comision. A fost o investi ţ ie răspl ătită cu o mare dobândă . Dacă omul nu cunoaşte această cale spre a cheltui sau a dă rui, aceeaşi sumă de bani se va duce într-un mod neinteresant sau nefericit.

O femeie mi-a spus că , la o aniversare a ei, a anunţ at familia că nu-şi

poate permite să dea o masă . Câteva zile mai târziu, cineva a intrat în biroul ei

şi a luat de acolo o sumă echivalentă cu costul acelui dineu. N ăpasta (legea) se

retrage întotdeauna din faţ a omului care cheltuieşte fă ră frică , dar cu

înţ elepciune.

Una din studentele mele se afla la târg cu nepo ţ elul ei; copilul cerea o jucă rie şi ea spunea că nu-şi poate permite să o cumpere. Dar apoi, a înţ eles că acest refuz ar fi o lips ă de prevedere, că ci ea cunoştea pe Dumnezeu ca pe singura avere a ei. A cump ă rat jucă ria şi, pe drum, a g ăsit o sumă de bani egal ă cu cea pe care o dă duse pe jucă rie. Averea omului este inepuizabil ă şi mascată când acesta are credinţă şi deplin ă speranţă , lucruri care preced realizarea. Las ă credin ţ a ta să fie cu tine! Credin ţ a este substan ţ a lucrurilor sperate, eviden ţ a lucrurilor nev ă zute; ea men ţ ine viziunea hot ă rât ă şi imaginile contrare sunt dizolvate şi distruse; "şi în dou ă r ăstimpuri am putea coace dacă n-am fi slabi". Isus Christos ne-a adus Evanghelia ca pe o lege mai puternică decât Karma şi fiindcă aceasta depă şeşte legea karmei. Este legea îndur ă rii sau a iert ării. Este legea care eliberează omul de cauză şi efect - legea consecinţ elor. "Sub milă şi nu sub lege (judecat ă), am spus că pe acest plan omul culege şi unde nu a semă nat; darurile Domnului sunt, pur şi simplu, vă rsate asupra lui". "Tot ce Împă răţ ia Cerurilor dă, este aici". Această stare continuă de fericire îl aşteaptă pe omul care a depăşit gândirea rasei sau a omenirii. În gândirea omenească există mâhniri adânci, dar Isus a spus: "Îndr ă zni ţ i, eu am biruit

16

lumea!". Gândirea omenească cauzeaz ă dureri, sup ă ră ri şi moarte. Isus a tăiat cu fieră str ă ul absoluta lor nerealitate şi a spus că grijile, supă r ările şi chiar moartea trebuie să treacă ; ultimul inamic va fi depă şit. Noi ştim acum, chiar din punct de vedere ştiinţ ific, că moartea poate fi dep ăşită cu convingerea tinereţ ii eterne, a vieţ ii eterne. Subconştientul, fiind putere f ăr ă direc ţ ie, duce ordinele la îndeplinire făr ă să întrebe. Lucrând sub direc ţ ia subconştientului (Christ sau Dumnezeu din om), învierea corpului va fi împlinit ă. Omul nu-şi va mai lepă da trupul s ă u în moarte, ci îl va transforma în trupul electric cântat de Walt Whitman, pentru că creştinismul este întemeiat pe iertarea pă catelor şi pe "mormântul gol".

Capitolul VI ARUNCAREA POVERII. IMPRESIONAREA SUBCONŞTIENTULUI

"Lasă soarta în mâna Domnului". Când omul cunoaşte puterea lui proprie şi a înfăptuirii min ţ ii lui, el caut ă drumul cel mai uşor şi mai rapid pentru a impresiona subconştientul în bine, pentru că numai în ţ elegerea intelectual ă a adev ă rului nu aduce rezultate. În cazul meu propriu, am gă sit că cea mai uşoar ă cale este aceea de a "arunca povara". Un metafizician a explicat odată aceasta, astfel: "Ceea ce face ca un lucru să fie greu este gravita ţ ia, şi dacă o piatr ă ar putea fi ridicată în afara câmpului gravita ţ ional, în ea nu ar mai exista greutate". Acest lucru îl afirma, metaforic, Isus: "Jugul meu este bun şi povara mea este uşoar ă." El a depăşit vibra ţ iile lumii, tr ăind în lumea cu patru dimensiuni unde este numai perfec ţ iune, abunden ţă , via ţă şi bucurie. El a spus: "Veni ţ i la mine toţ i cei osteni ţ i şi împov ă ra ţ i şi eu vă voi odihni!" "Lua ţ i jugul meu asupra voastră , fiindcă jugul meu este uşor şi povara este uşoar ă ". Ni se spune, de asemenea, în Psalmul 54: "Las ă soarta ta în seama Domnului!". În multe pasaje din Biblie ni se spune că b ătălia este a lui Dumnezeu şi nu a omului, că omul trebuie să stea întotdeauna liniştit ca să vadă "mântuirea" lui Dumnezeu. Asta arată că mintea supraconştient ă sau chiar Christ dinl ă untru este comandantul care conduce bă tă lia omului şi uşureaza povara lui. Se vede că omul violeaz ă legea ducând el însuşi povara, că o povar ă este un gând advers, acesta la rândul lui fiind înr ă dă cinat în subconştient. Pare aproape imposibil a afla un drum prin care să poţ i dirija subconştientul prin conştient (sau minte ra ţ ional ă ), intelect; dacă mintea raţ ional ă este limitat ă în concep ţ ia ei şi este plină de îndoial ă şi frică. Cât de pozitiv pare atunci să arunci povara în mintea supraconştient ă (sau Christ dinl ă untru) unde ea devine "uşoar ă " sau se dizolv ă în "nimicnicia original ă ". O femeie, într-o urgentă nevoie de bani, a f ăcut afirma ţ ia: "Arunc povara lipsei lui Christ dinl ă untrul meu şi eu merg spre abunden ţă ". Credin ţ a în lipsuri era povara ei, şi când a trecut-o lui Christos dinl ă untrul ei, supraconştientul a inundat conştientul cu credin ţ a în belşug, toate acestea având ca rezultat o avalanş ă de bunuri. Noi citim: "Christ din tine este speran ţ a gloriei". Alt exemplu: una din studentele mele a primit cadou un pian, dar ca să-l poată duce acas ă trebuia să-l mute pe cel vechi, fiindcă în locuin ţ a ei nu încă peau amândou ă. Dorea să-l pastreze pe cel vechi şi nu ştia unde s ă-l duc ă. Era disperată , că ci noul pian trebuia să sosească şi nu avea loc unde s ă-l pun ă. Atunci i-a venit ideea să spun ă mereu: "Arunc aceast ă povar ă lui Christ dinl ă untrul meu şi sunt liber ă ". Câteva minute mai târziu primeşte un telefon de la o prieten ă care o întreabă dacă îi poate închiria pianul ei cel vechi şi aşa

17

el a putut fi mutat din locuin ţă exact cu câteva minute mai devreme de sosirea celuilalt. Cunoşteam o femeie a că rei povar ă era mânia: "Arunc povara mâniei mele lui Christ dinl ă untrul meu şi sunt liber ă s ă fiu blând ă , armonioas ă şi fericită ". Atotputernicul supraconştient a inundat subconştientul cu dragoste şi întreaga ei via ţă s-a schimbat. De ani de zile, mânia o ţinea într-o stare de nelinişte şi îi întemni ţ ase sufletul. Afirma ţ iile trebuiau f ăcute fără încetare ceasuri întregi, încet sau tare, liniştit sau calm, dar cu hotă râre. De multe ori am comparat acest proces cu dezumflarea (amortizarea) unei armonici; noi înşine trebuie să ne dezumfl