Criza ecomomica globala Criza, indiferent ce forma imbraca, este o stare de incertitudine ,de neliniste, legata de viitor ce declanseaza

instinctul de conservare, ce ne indeamna uneori chiar spre comportamente irationale. O criza ecomonica poate fi declansata din cauze financiare, politice sau sociale. Cu toate acestea la origine se afla intotdeanuna o cauza monetara fundamentala, ce are la baza o expansiune monetara ce se poate manifesta printr-o criza a datoriei externe sau o criza de lichiditatii in sistemul bancar. Criza economica actuala , ce s-a declansat in 2008, a afectat unele din cele mai importante economii ale lumii , in special cele din lumea occidentala. Cu toate acestea cauzele declansarii acesteia le putem identifica cu 20 de ani mai deveme, cand odata cu caderea blocului sovietic, se produce o democtizare a tarilor foste sovietice , renuntanduse la impartirea ce divizase lumea mai bine de patru decenii. In paralel se produce si fenomenul de globalizare, dublat de e evolutie tot mai rapida a tehnologiei ce face posibila interconectarea intregii planete, in ceea ce Marshall McLuhan avea sa numeasca globall village. In acest fel, daca in urma cu cateva decenii, 5% din polulatia planetei detineau 90% din resurse, incepand din anii 90 s-a inceput o redistribuire catre cei 95% din saracii planetei. S-a ajuns astfel la sitatii stranii in care cetatenii dintr-o parte a planetei sunt adusi sa munceasca in cealalta parte a globului pe salarii mai mici, produced o scadere a nivelului salarial si deci o degradare a nivelului de trai. In Romania este cunoscut fenomenul bonelor filipineze, ce lucreaza in familiile bogate un numar mai mare de ore , pe un salariu mai mic1. Prima manifestare a crizei se considera a fi in Statele Unite ale Americii cand o importanta banca de investitii a pierdut aproape tot capitalul intrand in faliment. Criza s-a propagat precum un bulgare de zapada in societatea americana pe fondul unei expansiunii monetare dusa de aceasta. Intenationalizarea crizei s-a produs in urma neincrederii pe piata interbancare producandu-se o criza de lichidratii pe plan international. S-a produs asadar efectul de contagiune 2 ce este vazut ca o propagare a
1

http://www.gandul.info/magazin/bonele-filipineze-invadeaza-romania-a-crescut-cererea-cu-40-6464924 Cristian Paun Cauzele . propagarea si efectele crizelor intr-o lume din ce in ce mai globalizata , Sfera politicii ,volumul

XVIII, nr (6) 148, anul 2010

socurilor economice de la o tara la alta, intr-un efect de domino global. , din cauza interdependentei economiilor actuale , dar si legaturi politice si financiare in conditiile unei globalizari tot mai accentuate. Principalele efecte ale crizei s-au manifestat prin o scadere drastica a consumului pe fondul panicii create in jurul crizei, aceaste declansand o crestera a somajului in randul polulatiei. Totodata acesta a declansat o scadere a cererii pe pietele afectate de criza, o reorientare a investitorilor catre domenii mai putin riscante dar totodata declanseaza si inflatie sau asa numita politica a banului ieftin. In mod concret , criza s-a manifestat prin falimente rasunatoare , restructurari , fuziuni, preluari precum si o interventie directa a statului in economie pentru a impiedica un colaps economic. Asadar criza a fost declasata de un complex de factori prntre care o politica monetara defectuasa, un hazard moral din partea bancilor dublate de reglementari nocive ale statelor. In perioadele de crestere ecomonica suntem alimentati de dorinta de avea mai mult decat ne poate oferii piata , si totodata exista o suprea evaluare a produselor pietei. In literarura de specialitate s-au vehiculat diferite solutii pentru iesirea din actuala criza, printre care putem enumera o reformare a interventiei statului in pietele actuale, o limitare a expansiunii monetare si nu in ultimul rand introducerea de restrictii in ceea ce priveste creditarea. Interventia statului in economie prin ivestitii sau programe ce pot stimula consumul dar si prin investitii publice sau scaderi de taxe si impozite. O alta parghie folosita de state este si adoptarea unei politici monetare ,in scopul mentinerii unui climat macroeconomic stabil si impiedicarea unor fluctuatii economice bruste. Actuala criza nu a afectat insa la fel de puternic toate economiile statelor. Din grupul statelor emergente putem enumera Brazilia , Rusia, China sau India, pe care economistul Jim ONeil3 le numeste sub acronimul BRIC. Aceste au reusit sa aiba crestere economica in pofida climatului mondial nefavorabil mizand in primul rand pe inteligenta politica proprie si valorificarea potentialului intern. Modul pragmatic de dezvoltatare a puterilor emergente au pus in prim plan importanta initiativei politice in dezvoltarea unei economii, si repune in centrul atentiei necesitatea de a nu lasa fortele pietei sa domine politicul.
3

Terence James Jim ONeill, economist britan, sustinator al ideii conform careia tari cu economii in dezvoltare rapida pot rivaliza cu economia statelor din G7

Experienta acestora se dovedeste utila in protejare propriei tari de tendintele corporatiste de a acapara o anumita piata in sens monopolist, in limitarea capitalului speculativ dar si in eleborarea si promovarea unor masuri de crestere economica. O alta solutie este poate fi considerate si consolidarea relatiilor intre economiile mondiale , o colaborare mult mai larga , asemenea unei retele de internet flexibile din care toti au de castigat. Pentru o evolutie este nevoie de nasterea unui multilateralism real si eficient in elaborarea viitorului si politic global, asa cum semnaleaza Robert Zoellik4. Ordinea se poate obtine prin eforturile concertate ale tuturor statelor. Pentru o stategie eficienta este nevoie si de o colaborare intre stat si domeniile private, pentru o dezvoltare durabila prin maximizarea profitelor, eliminarea piederilor de orice fel, sau altefel spus, sa obtinem cat mai mult cu cat mai putin, fara a afecta insa posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi. Actuala criza economica , pare a fi ceea ce Karl Marx ar fi prezis ca fiind sfarsitul capitalismului, colapsul asteptat al acestui regim pe care il numeste plin de contradictii si injustitii, in care doar o parte a societatii are beneficii in timp ce cealalta este exploatata. Pe de alta parte , Einstein vede in crizele economice posibilitatea de a ne depasii propriile limite numind chiar cea mai binecuvantata situatie care poate apare pentru tari si persoane, pentru ca ea atrage dupa sine progrese5. Personal, as dori sa imbratisez viziunea optimista a lui Einstein , si sunt sigura ca in urma aceste perioade dificile, progresele nu vor intarzia sa apara, dar intr-o lume mai cumpatata si mai unita. In concluzie , criza econimica ce bantuie in continuare mapamondul, este o realitate de facto , care pentru a fi depasita necesita masuri rationale, echilibrate si nu in ultimul rand timp, pentru a fi implementate si a-si face efectul.

Bibliografie:
4
5

Sergiu Tamas Puterile emergente si criza globala, Sfera politicii ,volumul XVIII, nr (6) 148, anul 2010 http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/einstein-si-criza-134012.html

PAUN, Cristian ,Cauzele . propagarea si efectele crizelor intr-o lume din ce in ce mai globalizata , Sfera politicii , volumul XVIII, nr 6 (148), anul 2010, pag 11-21 LUPU Radu si DUMITRESCU Sorin Matematica Crizei sau Criza Matematicii. O analiza a modelelor matematice folosite in analizele financiale, Sfera politicii, volumul XVIII, nr 6 (148), pag 22-28 TAMAS Sergiu Puterile emergente si criza globala, Sfera politicii, volumul XVIII, nr 6 (148), pag 49-56

Surse web: http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/einstein-si-criza-134012.html, consultat 03 01 2013 http://www.gandul.info/magazin/bonele-filipineze-invadeaza-romania-a-crescut-cerereacu-40-6464924 , consultat 03 01 2013