Entuziasmului i amatorismului autodidact al unora dintre scriitorii paoptiti, ale cror priviri au fost aintite spre cultura francez,

le vor fi opuse n ultimele decenii ale secolului al XIX-lea spiritul critic junimist, cultul pentru rigoare i claritate, gustul pentru clasic i spiritul filosofic. Acestea vor impune ntregii culturi a timpului o direcie nou, n acord cu schimbrile pe care marile evenimente ale timpului,Unirea i Independena, le-au adus i n viaa social, politic i economic a rii.Aceste caracteristici nu pot fi strine de influena culturii academice germane, cci, exceptndu-i pe Creang i pe Caragiale, singurii care nu au urmat coli superioare, i pe Vasile Pogor,care a studiat n Frana, junimitii au frecventat universitai germane. Va fi, fr ndoial, perioada cea mai important din punct de vedere cultural a secolului. Odat cu definitivarea procesului de creare a unei limbi literare unitarei cu stabilirea normei lingvistice de c tre Academia Romn , produse la c u O c c id e nt ul, d ep et e sfritul secolului al XIXlea,c ul t ur a ro m n , c hi a r da c nc d ep a rt e d e m om ent ul sinc r o niz r i i st a d iul adolescenei, ntreptndu-se hotrt n direcia maturitii depline.n numele principiului autonomiei esteticului, se va produce o ndep rtare de literatura cu accente patriotice,dar i patriotarde a vremii. Lirismului excesiv, declamativ i sentimental al paoptitilor, ivor fi opuse o varietate de teme i de forme stilistice, nemantlnite pn atunci n literatura romn.