versuri de

Magda ISANOS

George GRAMA georgegrama2005@yahoo.com august, 2005

As vrea sa fiu copac si-as vrea sa cresc langa fereastra ta, te-as auzi si-n voie te-as privi intreaga zi. M-as apuca si iarna sa-nfloresc, ca sa te bucuri

Pasarile cele mai mandre-ar face cuib pe creanga mea, si noptile mi-ar da cercei de stele, pe care ca pe frunze, ti le-as da.

Prin geamul larg deschis, de-atatea ori m-as apleca usoara sa-ti sarut cand parul ce pe frunte ti-a cazut cand buzele, cu buze moi de flori.

Spre toamna m-as juca, zvarlidu-ti mere si foi de aur rosu prin odaie, cu-a ramurilor tanara putere ti-as apara obloanele de ploaie.

Si, cine stie, poate ca intr-o seara de primavara, cand va fi si luna, va trece prin gradina-o zana buna, facandu-ma femeie sa fiu iara.

Atuncea, sprijinindu-mi de pervaz genunchiul ud de frunze si pamant, cu parul inca doldora de vant, cu roua si cu luna pe obraz,

eu ti-as sari in casa, si senina (uitand de-atata vreme sa vorbesc), cu cate-un cuib in fiecare mana intinsa, as incepe sa zambesc.

II
Vreau suflete, sa ma dezbar de tine si sa traiesc ca pomii de pe vale, cu flori in locul gandurilor tale, o viata fara rau si fara bine.

Departe,-ntr-o padure de la munte, cand pasarile toate-or face haz, sa ma trezesc cu soarele pe frunte si lacrimile cerului pe obraz.

Si despletita ploaie sa ma spele de pulberea durerii de demult, din care radacinile mi-am smult, iar noptile sa-mi dea cercei de stele

Luna cea plina vreau s-o cumpanesc mirata-n lantul crengii ca pe-un cuib. De raze si de seva sa ma-mbuib, ca tot deasupra altora sa cresc.

Atunci mi-oi face ferecate strune din ramurile mele si-am sa cant doar bucuria frageda ca sunt; padurea-n jurul meu o sa se-adune.

CAISUL Azi dimineata m-am trezit, caci mi-a batut nerabdator in geam, cu degetele sale fragede de ram, caisul, care peste noapte-a inflorit.

Si nu-l recunoscui de la-nceput Atata alb si roz isi rasfata risipa, ca m-am gandit un inger c-a trecut si-n ramurile lui si-a frant aripa.

TRIUMFUL IUBIRII

As vrea sa fiu ca aerul, usoara si sa m-ating de toate ce-ai atins, sarutul meu de-a pururea aprins sa fie-acela care te-nfasoara;

Primavara-n padure vazui cum trecea Dumnezeu cu cetele lui, si-aprindea in fiecare mugur un fir de lumina, ca un safir.
In padure

Ma scald in zi ca un copil in rau. N-am ieri, nici maine, si voiosa-n uliti privesc cum trece soarele cu suliti, si ma gandesc la vara si la grau.
Ma scald in zi

Ploi verzi, de vara, sufletu-mi vrajira, si-n melodia calda, ramuroasa, eu auzeam pamantul cum respira, iarba cum creste, noaptea cum se lasa.
Ploaia

N-auzi cum bat si cheama, in soare, clopote de-arama ?

..

In toate-i o lege profunda, de care neamul meu omenesc a fugit. In arborii linistiti care cresc in fuga timpului, alba, rotunda
N-auzi cum bat si cheama ?

Ai ochi fascinatori de sarpe; ai ochii verzi ca lacul blestemat, in care,-atrasi de schimbatoare ape, atatia trecatori s-au inecat.
Gelozie

Si ne-om culca-n nisipuri amandoi, de soare stravezii, satui de ploi, vom adormi cu pleoapele deschise, prins fiecare-n delta lui de vise.
Calatorie

As vrea un basm, dar cine sa mi-l spuna Cand a tacut de-o vreme chiar si vantul ?
As vrea un basm

Cu picioare goale ea pasea, in oglinda rasuna cristalul, /

dimineata stramutase balul fetelor-lumini in casa mea. Dimineata

Eu nu mai stiu, dar amintirea ta e ca un fir pe care-l simt prin vreme, si nu m-as rataci, si nu m-as teme decat in clipa-n care m-ai uita

Triumful iubirii

Eu nu regret povestea de iubire, dar e nespus de trist si de ciudat sa simti ca-asemeni unui fir subtire ceva frumos din tine s-a sfaramat.

Sa fiu bucata rece de granit, ascuns filon de marmora sa fiu, sa-mi dorm, in fine, somnul linistit sub straturi suprapuse mai tarziu. Eu n-o sa simt rozandu-ma izvoare, si peste-un veac o mana de artist va nemuri minuni stralucitoare din trupu-mi fara liniste si trist.
Dorinta

Batrana radacina uneori cauta muguri in pamant si flori, uitand ca ce-a fost viata si mister se leagana deasupra ei, in cer.

Radacina

Daca suferi, sa ma chemi serile, si-am sa vin langa inima ta, de-ar trebui sa strabat zarile si marea cu aripa mea.
Copilul meu, sa nu ma cauti

Asteptand sa vina cel drag, am pus o ramura verde pe prag. Ferestile nu stiu cum luminau. Parca radeau.
Asteptand

Doamne, n-am ispravit cantecul pe care mi l-ai soptit. Nu-mi trimite ingeri de gheata si para in orice seara. Nu pot pleca. Arborii imi soptesc; florile calea-mi atin si ma opresc. Despre toate-am inceput o cantare de lauda si naiva mirare.
Doamne, n-am ispravit !

Intocmai ca Manole, simt eu bine, c-am sa-mi durez atuncea manastire in veacuri, cand te-oi pune si pe tine la temelia versului: iubire.
( Cu ochii mei)

Cantecul desertaciunii

Si, iata, de nimica rau nu-mi pare, la gandul ca m-apropii de-acel ceas, ca de iubirea cata mi-a ramas necheltuita-n suflet, si de soare.

Nu-i vina mea, n-as vrea sa fiu cum sunt si-mi par si mie fara de-nteles, ulcior stangaci si subred de pamant, in care toti strabunii s-au cules.
Nu-i vina mea

Darur

Tu esti in inima mea ca un dar neasteptat si mult prea scump, pe care il cercetez mirata iar si iar, cu-aceeasi nesecata desfatare.

Intoarceti-va, intoarceti-va in pamant Si aripa-i mare de vant facu sa se scuture-ntreaga livada, sa fie toamna, apoi zapada; Nici o frunza nu se clatina sus

E-asa frumos sa ratacesti o noapte, cu luna, ca o amfora, pe umar, sa simti, asemeni fructelor prea coapte, cum cad in tine ganduri fara numar.

Ratacind cu luna

Se clatina-n mine catarguri si doruri de larguri, de lanuri cu spicul de spuma, cu sarea deasupra drept bruma.
Romanta

Parc-ar fi un stejar stufos, gandii in taina, dar era frumos. Se supara si-ndata radea. Acum-am sa-l fac sa nu mai poata pleca. Barbatul

Ceva nespus de tanar s-a pierdut Asa, cu golul fiecarui ceas, S-a risipit in mine, s-a retras, Ca un izvor de nimenea stiut.
Regret

E-atata frig in mine,-ncat imi zic, ca o livada toamna: Oare n-am visat?
Toamna

Triumful iubirii

Apus

Daca-as intinde mana, l-as atinge, / si ranile lui sangera lumina. / Imi amintesc de-un suflet fara vina, / pe care nu-l mai am, si-ncep-a plange.

Dormiti dormiti, sub proaspata zapada

Trimite-o unui prieten trimite-o

unui prieten

trimite-o unui prieten