1. Definitia marketingului Marketingul reprezint "tiina i arta de a convinge clienii s cumpere" [1].

Philip Kotler definea marketingul ca "un proces social i managerial prin care indivizi sau grupuri de indivizi obin ceea ce le este necesar i doresc prin crearea, oferirea i schimbul de produse i servicii avnd o anumit valoare". 2. Relatia marketing vanzari Un asamblu de mijloace de stimulare in majoritate pe termen scurt destinate sa impulsioneze cumpararea mai rapida sau in cantitate mai mare a anumitor produse .

3.Relatia marketing management Management- marketing, in sens practic, are semnificatia de management bazat pe marketing, altfel spus semnifica conducerea firmei care a acceptat, inteles si utilizeaza in derularea proceselor optice, viziunea si filosofia marketingului. Management- marketing este opus unui alt tip de management, care in esenta nu este bazat pe marketing. Managementul bazat pe marketing presupune utilizarea arsenalului de metode si tehnici ( a instrumentarului stiintific) in derularea proceselor. Acesta are rolul de a operationaliza filosofia marketingului. Din punct de vedere practic, in centrul demersului de management se afla instrumentarul de marketing, motiv pentru care management marketingul se afla mai aproape de marketing decat de management, fiind dezvoltat in lucrari apartinand unor reputati specialisti ai marketingului.
4. Locul marketingului in firmele mici Firmele mici au nevoie de un marketing orientat spre cresterea constanta si sustinuta a vanzarilor. 5. Locul marketingului in firmele mari Firmele mari au nevoie de un marketing orientat spre mentinerea si cresterea vanzarilor si de rasplatirea clientilor fideli, dezvoltarea unor noi departamente.

6. Ce intelegeti prin marketing ca orientare a intregii companii? Detaliati. Marketingul produce o inversare a vechiului raport dintre firm i pia, n sensul c orientarea ntregii activiti a firmei se face pornind de la cerinele cumprtorilor, produsele i serviciile oferite trebuind s corespund n msur ct mai mare nevoilor acestora. Astfel, marketingul urmrete cunoaterea pieei poteniale, actuale i viitoare, pentru adaptarea produciei corespunztor satisfacerii consumatorilor n msur ct mai mare i realizrii de profit de ctre agentul economic.
7. Etapele de evolutie ale marketingului - etapa "marketingului clasic", corespunznd perioadei de apariie a marketingului i pn n anii '60 Principala problema pe care trebuia s-o rezolve marketingul era realizarea unui echilibru a tandemului produs-client.

- etapa "marketingului ofert creatoare" care, ofer o tehnica nou destinat s inventeze clienii. Deci daca clientul nu mai are nevoi percepute ca atare, i vor fi create altele noi, lansndu-se pe piaa produse noi i n cantiti mari; - etapa "marketingului ofensiv" sau "marketingul de lupt a aprut la nceputul anilor '80, cnd doi cercettori francezi Yves Philoleau i Jean-Louis Swiners, lanseaz o teorie conform creia n pieele deservite, stabile, nu se progreseaz dect cucerind teritoriile concurenilor, consumatorii nu mai sunt inte, deci adversari, ci un cmp de btlie asupra cruia se confrunt diferite oferte, opinia consumtorilor urmnd a fi influenat i apoi ctigat. 8. Confuzii ale intelegerii marketingului Deseori managerii inteleg gresit rolul marketingului in plasarea si comercializarea unor produse/servicii. De exemplu : 1. Marketingul inseamna vanzari : Evident ca vnzarea face parte din marketing, nsa aceasta reprezinta doar o mica parte din ceea ce nseamna astazi marketingul. 2. Marketingul este doar un departament : Un alt mod limitat de a ntelege marketingul este atunci cnd acesta este considerat un simplu departament. Nu toate activitatile de marketing sunt derulate n cadrul departamentului de marketing. Toate celelalte departamente functionale contribuie fie direct fie indirect la procesul de servire a clientilor n bune conditii. 9. 10. Specificul practicii marketingului azi Marketingul modern este considerat astzi factorul esenial al succesului unei organizaii, indispensabil n dezvoltarea sa economico-social, soluie miraculoas ce rezolv problemele acesteia, instrument de baz n atingerea marilor performane, dar i n evitarea riscului.

11. Ce intelegem prin marketing eficient? Exemplificati Ei bine, activitatea de pia a oricrei companii trebuie s se desfoare dup anumite planuri i programe de marketing prin care s se stabileasc obiective, responsabilii cu ndeplinirea obiectivelor respective i termenele limit pentru atingerea obiectivelor i ducerea la bun sfrit a activitilor specifice.
12. Relatia marketing creare de valoare Un marketing bun, asigura cresterea valorii produsului in timp. 13. Functiile marketingului 1. Cercetarea pietei si a nevoilor de consum 2. Cercetarea adaptabilitatii firmei la cerintele si dinamica pietei 3. Satisfacerea cat mai deplina sau in conditii superioare a necesitatilor de consum 4. Cresterea eficientei activitatii economice, maximizarea profitului 14. Factori de influentare a consumatorilor individuali Consumatorii individuali sunt cei care isi cumpara produse sau servicii pentru ei insisi sau pentru familia lor. Invariabil sunt fie utilizatori sau beneficiarii acestor produse/servicii , fie responsabili pentru bunastarea sau prosperitatea celor care le folosesc. 15. Factori de influentare a consumatorilor organizationali Consumatorii organizationali cumpara produse/servicii in numele organizatiei pentru care lucreaza. Nevoile pe care le satisfac sunt cele ale organizatiei. Exemplu : cumpara documente contabile pentru a tine gestiunea organizatiei in ordine; cumpara echipamente necesare organizatiei pentru a obtine propriile produse destinate vanzarii etc. 16.Segmentarea : definitie, scop, criterii

Definitie : Este o parte importanta a oricarui plan de marketing, practic, este primul pas din asa numitul proces STP care precede orice strategie de marketing : segmentare, tintire, pozitionare. Scop : scopul procesului este acela de a identifica si de a descrie segmentele de piata vizate ca tine de marketing si de a evidentia avantajele pe care urmeaza sa se puna accentul demersului de marketing . Criterii : Segmentare geografica, demografica, psihografica si comportamentala. 17. Propunei cele mai relevante criterii de segmentare pentru o firm productoare de medicamente generice analgezice Cel mai relevant criteriu de segmentare in cazul de fata este segmentarea demografica deoarece se iau in considerare variabilele urmatoare : varsta, marimea familiei, etapa din ciclul de viata al familiei, sex, venitul, ocupatia, educatia, religia, rasa, generatia, nationalitatea si clasa sociala. 18. Propunei cele mai relevante criterii de segmentare pentru o firm productoare de lactate Cel mai relevant criteriu de segmentare in cazul de fata este segmentarea geografica deorece presupune impartirea pietei pe unitati geografice cum ar fi : tari, state federale, regiuni, tinuturi, orase sau cartiere. 19. Propunei cele mai relevante criterii de segmentare pentru o firm productoare de cosmetice Cel mai relevant criteriu de segmentare in cazul de fata este segmentarea demografica deoarece se iau in considerare variabilele urmatoare : varsta, marimea familiei, etapa din ciclul de viata al familiei, sex, venitul, ocupatia, educatia, religia, rasa, generatia, nationalitatea si clasa sociala. 20. Propunei cele mai relevante criterii de segmentare pentru o firm productoare de pantofi Cel mai relevant criteriu de segmentare in cazul de fata este segmentarea geografica deorece presupune impartirea pietei pe unitati geografice cum ar fi : tari, state federale, regiuni, tinuturi, orase sau cartiere 21. Propunei cele mai relevante criterii de segmentare pentru o firm productoare de mobilier Cel mai relevant criteriu de segmentare in cazul de fata este segmentarea psihografica deoarece se refera la impartirea cumparatorilor in grupuri delimitate pe baza trasaturilor psihologice/de personalitate, a stilului de viata sau a sistemului de valori.. 22. Instrumentele cercetarii de marketing . Philip Kotler consider c, pentru culegerea datelor necesare cercetrii de marketing, se pot

utiliza dou categorii de instrumente i anume chestionarul i aparatura specializat. Avnd n vedere i opiniile altor specialiti de marketing, instrumentele considerate a fi cel mai des utilizate n cadrul cercetrii de marketing sunt: interviul i chestionarul.
23. Etapele cercetarii de marketing

1. Definirea problemei, a variantelor de decizie si a obiectivelor cercetarii. 2. Elaborarea planului de cercetare

24. Metode de cercetare de marketing

1. Cercetarea observationala 2. Cercetarea prin grupuri de discutii orientate (focus-grupuri) 3. Cercetarea prin ancheta

4. Date comportamentale
25. Tipuri de cercetare de marketing 1. Cercetari exploratorii are ca scop localizarea coordonatelor si a punctelor cheie ale activitatii sau procesului de marketing cercetat. Formularea mai precisa a acestora pentru o mai buna intelegere. Identificarea si analizarea unor idei noi sau unor noi concept de produs. 2. Cercetari instrumentala Are ca scop acela de a-l ajuta pe decident sa identifice, sa testeze, sa aleaga si sa valideze instrumentele, tehnicile si metodele de cercetare specific intr-o anumita situatie. 3. Cercetari descriptiva Utilizata de regula pentru a prezenta motivatiile si modul de actiune a purtatorilor de informatii. 4. Cercetari explicative (cauzale) Urmareste obtinerea de informatii despre relatiile cauza effect dintre variabilele marketingului. 5. Cercetari predicative Isi propun ca obiective realizarea de previziuni pe termen scurt, mediu si lung ale fenomenelor de marketing

26,27,28,29: . Cea mai buna modalitate pentru a proiecta o cercetare de marketing sunt chestionarele si studiile de piata.
30. Etapele luarii deciziei de cumparare

Cel mai larg rspandit model privind luarea deciziei de cumprare este cel in cinci etape: a) Recunoaterea problemei
b) Cutarea informaiilor privind soluiile problemei

c) Evaluarea alternativelor identificate d) Luarea deciziei de cumprare e) Procesele post-cumprare

31. Comportamentul de cumprare al consumatorilor individuali. Ei cumpra bunuri att pentru a face fa cerinelor de zi cu zi ale vieii, ct i pentru a-i indica rolul n societate, pentru a-i exprima personalitatea, pentru a lua o anumit atitudine sau pentru a-i exprima o opinie, pentru a-i demonstra valoarea ori pentru a-i etala bunstarea. Cu alte cuvinte, produsele sau serviciile sunt cumprate nu numai pentru a satisface nevoile fizice, ci i pe cele sociologice sau psihologice.

32. Modelul marshallian de consum Este un model creat de Marshall inca din sec.XIX, conform acestui model oamenii isi cheltuiesc veniturile pentru cumpararea acelor bunuri care le ofera cea mai mare satisfactie la un anumit nivel acceptat al preturilor

33. Modelul pavlovian de consum Acest model de comportament al consumatorului are la baza teoria inovarii si este inspirat de experientele fiziologului si psihologului Ivan Pavlov.Nu a fost creat de Pavlov dar are la baza teoria invatarii in conditii impuse de mediu. Adaptat la specificul economic al consumatorului, modelul pavlovian opereaza cu 4 concepte de baza : impuls, sugestie, reactie, recidiva. 34. Modelul Freudian de consum Modelul Freud mut sursa determinanilor comportamentului la nivel incontient, motivaia real a comportamentului de consum, n general iraional, fiind diferit de cea aparent i raional 35. Modelul veblenian de consum Modelul Veblen, ce deriv din teoria consumului ostentativ, dezvoltat de Thorstein Veblen. Aceast abordare aduce n prim-plan prestigiul social ca trebuin esenial, ce devine miz a aciunii consumatorului i, deci, un factor esenial de influen a comportamentului acestuia. 36. Modelul Hobbesian de consum Modelul hobbesian al comportamentului consumatorului, denumit i al factorilor de organizaie,aduce o alt perspectiv asupra ,,cutiei negre i a mecanismelor i proceselor comportamentale.Acest model i datoreaz numele lui Thomas Hobbes, un mare filosof englez.Modelul pune n atenie achiziionarea de bunuri sau servicii pentru entiti colectiveinstituionalizate. i n cazul acestui tip de consumatori se pune problema lurii deciziilor de cumprare,privind bunuri sau servicii, specificul acestor decizii fiind marcat de tipul de organizaie. 37. 38. Ce este un lovemark? Orice brand poate s ajung lovemark? Justificai. Lovemark este concept de marketing care tinde sa incluiasca ideea de brand. Relatia dintre lovemark si alte concept de vanzari se bazeaza pe conceptul respect & love. Orice brand poate sa ajunga lovemark atata timp cat respecta regulile simple ale unui produs revolutionar/nemaintalnit. 39. Forme ale fidelitatii clientilor Formele pentru a fideliza clientii sunt urmatoarele : promotii,acordarea de premii in anumite campanii,apropierea de consumatorii acelui produs prin anumite campanii de promovare. 40. Mentinerea loialitatii clientilor Calitatea i performanele produselor i serviciilor joac un rol major n meninerea loialitii clienilor, dar este mai important dect oricnd s se ating i s se menin un nivel ridicat al relaiilor cu clienii pentru fidelizarea clienilor 41. 42. Informarea clienilor n procesul deciziei de achiziie Sursele de informare sunt : surse personale (familie, prieteni, vecini, cunostinte);

surse comerciale (reclame, personal de vanzare, distribuitori, ambalaje, expozitii); surse publice (mass-media, organizatii ale consumatorilor); surse experimentale directe (examinarea, folosirea produsului).

43. Satisfacia clienilor Pentru a monitoriza permanent gradul de satisfactie al clientilor privind produsele furnizate sau relatiile stabilite, organizatia colecteaza si analizeaza urmatoarele informatii: reclamatiile, sugestiile clientilor; chestionarele de evaluare a gradului de satisfactie al clientilor; comunicarea directa cu clientul; informatii referitoare la nevoile pietei; informatii referitoare la concurenta.
44. Specificul marketingului B2B

Marketingul de afaceri este practicat de persoane sau organizatii,inclusiv intreprinderile comerciale,guvernele si institutiile,care faciliteaza vanzarea de produse sau servicii de la alte companii sau organizatii,care la randul lor le revand,le folosesc ca si componente in produsele sau serviciile pe care le ofera,sau le folosesc pentru a sprijini operatiunile lor.De asemenea,este cunoscut sub numele de marketing industrial,de marketing de afaceri,de asemenea mai este numit si business-to-business marketing,sau marketing B2B.
45. Specificul marketingului B2C

B2C este un termen abreviat pentru mediul de afaceri de marketing pentru consum.Mediul de afaceri de marketing pentru consum este atunci cnd o afacere comercializeaza produse pentru o pia de consum. Un consumator este un cumprtor de produse care nu sunt legate de afaceri. Produsele B2C includ bunuri i servicii, cum ar fi alimente, haine, masini, case, servicii de telefonie, servicii de reparaii de credit, etc

46. Utilizarea sistemelor de CRM n marketing

Customer Relationship Management (abreviat CRM dup en. Customer Relationship Management) reprezint un set de strategii, politici i tehnologii destinate atragerii, reinerii i fidelizrii clienilor. ntr-un sens larg, CRM include activitile aferente departamentelor de marketing, vnzri, financiar i suport tehnic relativ la clieni, poteniali clieni, furnizori i parteneri.Scopul unei aplicaii CRM este de a unifica interaciunile unei companii cu clienii acesteia i de a valorifica informaiile pe care le obin despre acetia. Un sistem CRM

susine atragerea celor mai profitabili clieni i generarea de noi oportuniti pe clienii existeni. Aplicaiile software de tip CRM au 2 dimensiuni:
47. Modelul lui Porter

Abordarea strategic a lui Michael Porter aprofundeaz dinamica concurenial a me-diului i concepe manevre strategice specifice particularitilor fiecrei firme. n concepia sa,alegerea unei strategii depinde, n primul rnd, de natura i intensitatea concurenei care se manifest n sectorul de activitate considerat. n acelai timp, Porter definete strategiile generice care constituie puncte de pornire n construcia particular, cu caracter original, a strategiei fiecrei firme
48. Strategii de marketing n funcie de concuren

Un ansamblu de raporturi in care intra agentii economici in lupta pentru asigurarea resurselor de aprovizionare, dispunerea acelorasi furnizori, clienti sau prestatori de servicii. Concurenta face parte din regula de joc, stimuleaza cresterea cantitatii si calitatii, stimuleaza procesul de primenire al firmelor slabe cu capacitati mici dar si inoirea produselor in productie.In concluzie pentru a fii mai buni decat concurenta trebuie sa obtinem contracte cat mai bune cu furnizorii si sa reusim sa atragem cat mai multi clienti.
49. Conflicte concureniale i impact al exagerrii luptelor concureniale

Conflictul reprezinta interferenta intentiilor unui agent sau a unui grup n eforturile de atingere a unor obiective de catre un alt individ sau grup. Se presupune ca cele doua parti implicate au obiective incompatibile, astfel nct atingerea obiectivului de catre una dintre parti determina imposibilitatea atingerii de celalata parte implicata. Conflictul nu poate fi identificat (sau nu este

similar) cu concurenta. n timp ce concurenta presupune de asemenea obiective incompatibile ntre parti, aceasta nu implica interferenta (cel putin n situatiile n care concurenta este fairplay). Astfel, se poate aprecia ca exista o situatie concurentiala atunci cnd doua sau mai multe parti ncearca sa cstige, prin depunerea unui efort individual, prin atingerea obiectivelor proprii, fara sa intervina pentru blocarea sau influentarea progresului celeilalte sau celorlalte parti. Efectul actiunilor ntreprinse depinde numai de comportamentul fiecarei parti n atingerea obiectivelor si nu din interferenta cu comportamentele celorlalte parti.2 n mod cert, la nivel de firma sau organizatie, concurenta nu se manifesta la fel de des sau deschis precum conflictele. Organizarea unor concursuri de vnzari la nivel de firma determina fara ndoiala o situatie concurentiala, iar aceasta se poate transforma cu usurinta ntruna conflictuala n urma actiunilor de interferenta ale unuia dintre participanti asupra celorlalti; dorinta exagerata de cstig determina aceasta schimbare de stare.

Definitia conflictului enuntata mai sus sustine n fapt ca partile interfereaza n mod intentionat unele cu celelalte n atingerea obiectivelor. Aceasta nu implica nsa automat faptul ca partile sa fie de rea credinta sau sa fie constiente de gradul sau maniera n care actiunile lor afecteaza celelalte parti.
50. Ce nseamn benchmarking? Cum ai proiecta o aciune de benchmarking pentru Facultatea de Management din SNSPA?

Benchmarking-ul este o strategie care imbunatateste performanta unei afaceri si care, odata aplicata, asigura o mai mare eficienta serviciilor si o calitate superioara produselor pe care le oferi clientilor tai. Benchmarkingul presupune ca antreprenorul sa accepte ideea de schimbare si sa fie receptiv sa invete permanent de la parteneri sau concurenta, asigurand, in felul acesta, cresterea productivitatii prin cheltuirea mai economica a banilor si, in acelasi timp, calitate si servicii mai bune.
51.Factorii de influen asupra existenei produselor

52.Matricea BCG Matricea BCG este un instrument dezvoltat de Boston Consulting Group. Acest instrument permite efectuarea unei fotografii a pozitionarii unei companii intr-un sector de activitate dat. Fiecare sector de activitate al unei companii este pozitionat pe o matrice caracterizata de doua coordonate, fiecare dintre aceste coordonate corespunzand unui indicator: - Raportul dintre cota de piata a companiei si cea a liderului (sau cea a celui mai puternic concurent in cazul in care compania este liderul) in abscise. - Rata de crestere a sectorului de activitate studiat in coordonate. In functie de aceste informatii, matricea BCG permite pozitionarea sectorului de activitate pe un cadran si in functie de locul sau pe cadran, acesta este identificat ca: - stea: piata in continua crestere si pozitie dominanta a companiei pe aceasta piata; - dilema: piata in continua crestere dar cota de piata mica a companiei; - vaca de muls: piata cu crestere scazuta sau recesiune si pozitie dominanta a companiei pe aceasta piata; - piatra de moara: piata cu crestere scazuta sau recesiune si cota de piata mica a companiei. Scopul acestei metode este de a identifica care sunt sectoarele de activitate strategice pentru companie, precum si eventualele ajustari care trebuie facute. 53.Etapele ciclului de via a produsului 1) concept/viziune;

2) fezabilitate; 3) proiectare/dezvoltare; 4) producie; 5) retragere treptat din uz.

54.Ce nelegei prin marketingul ofertei? Marketingul ofertei presupune investigarea n profunzime a nevoilor consumatorilor, identificarea unor nevoi latente, i propunerea, pe aceast baz, a unor produse noi, pe care consumatorii nu le percepeau ca fiind utile i, n concluzie, nu le solicitaser n mod explicit. n realitate, accentul cade pe cercetarea complex de marketing i pe adaptarea produselor ntreprinderii nu la nevoile actuale, ci la cele viitoare ale consumatorilor. Acest proces de cercetare trebuie s se mbine n mod fericit cu creativitatea tehnic. 55.Cum ai proiecta un sistem de marketing al ofertei pentru Facultatea de Management din SNSPA?

56.Relaia marc-brand-produs In prezent ,exista multe controverse cu privire la marca si brand.Cu toate acestea,cei doi termeni denumesc entitati diferite.Astfel,marca reprezinta un semn distinctiv,avand rolul de invividualiza un obiect,un produs.Trebuie mentionat faptul ca marca presupune,la randul ei,existenta a doua componente: numele de marca si simbolul grafic.Termenul de brand avea aceeasi semnificatie ca si marca ,reperezentand tot un semn distinctiv,prin marcarea cu un fier inrosit.La sfarsitul secolului al XIX-lea ,notiunea de brand a fost asociata produselor ce purtau insemnul producatorului,reprezentand, in acelasi timp si o dovada a calitatii produsului.Astfel,brandul nu mai este doar un semn distinctiv,ci devine o garantie credibila a calitatii produsului.

57.Ce nseamn efectul de halo al brandului? Efectul Halo se ntlnete atunci cnd percepiile pozitive asupra unui brand se rasfrang asupra altor branduri. Cel mai bun exemplu ar fi iPod-ul care a fcut ca orice iThing Apple s fie mai interesant n ochii cumprtorilor. Compania a pariat pe cel mai bun produs, a investit masiv n promovarea acestuia, contient fiind de avantajele pe care strategia le va avea asupra celorlalte produse marca Apple

58.Exist ciclu de via al brandului? Justificai. Ciclul de viata (CV) reprezinta perioada de timp in care produsul/brandul de produs se afla pe piata, incepand cu introducerea si sfarsind cu retragerea (aceste doua faze pot fi identificate cu usurinta)

59.Capitalul de brand din punct de vedere marketing

Capitalul unui brand reprezinta un set de active si pasive legate de numele si simbolurile brandului, care adauga ceva la valoarea furnizata de acesta. Capitalul brandului aduce o marja mai mare de profit, permitand preturi premium si o reducere a promotiilor, ofera cresterea afacerii prin intermediul extensiilor de brand, obtine pozitii privilegiate pe raft si beneficiaza de diverse programe de marketing.

60.Logica brandului Evolutia marketingului trage dupa sine si o evolutie a conceptului de brand, iar acesta pune in evident importanta serviciului, a intregului demers ce participa la vanzarea unui produs sau serviciu.Aceasta logica sustine faptul ca importanta este orientarea spre partea de serviciu si nu spre productie, ca serviciul in sine reprezinta numitorul comun al schimbului comercial, ca valoarea se creeaza impreuna cu clientul.

61.Extensiile de brand Strategia extensiei de brand implica introducerea sub un nume bine cunoscut a unui produs nou de catre aceeasi companie. Aceasta strategie este folosita fie pentru a creste valoarea intrinseca a brandului fie pentru a revitaliza un brand care trece printr-un con de umbra, in general se obtine o plus valoare cu minim de efort bazat doar pe reputatia numelui de brand.

62.Decizii tipice de brand management Brand Manager : Persoana responsabila cu planificare si coordonarea activitatilor de marketing ale unei firme legate de un singur brand. In atributiile brand managerului intra realizarea planului de marketing, adica organizarea de evenimente, promovarea produsului respectiv si al brandului, activitati de publicitate si PR.

63.Strategii de stabilire a preurilor pentru produsele noi - a. strategia preului de excepie - b. strategia preurilor minime - c. strategia bazat pe valoarea produsului - d. strategia suprapreului. -e. preul pentru fructificarea avantajului de pia - f. preul de penetrare a pieii.

64.Pre creator de valoare

65.Sensibilitatea consumatorilor la pre n cercetarea de pia, sensibilitatea consumatorilor n privina preului este furnizat de curba cererii produsului n cauz ,cunoscut sub denumirea de curbele cererii de pre sau curbele de sensibilitate la pre .Curbele de sensibilitate la pre se traseaz pentru un produs sau serviciu, cu referin la o perioad de timp bine precizat.