Aparatul cardiovascular Este alcatuit din cord si vase de sange: a)Artere care sunt: mari, mijlocii si mici(arteriole) b)capilare

fac schimbul de gaze, nutrienti si toxine intre celule. Formeaza o retea de 2500km. c)venele care sunt: mari, mijlocii si mici(venule) Aorta are mai multe portiuni: 1)bulbul aortic din care pornesc arterele coronare care iriga inima dreapta si stanga 2)portiunea ascendenta care nu are nici o ramnificatie 3)carja sau crosa aortei are trei subportiuni a)artera subclaviculara stanga care iriga membrul superior stang b)artera carotida comuna stanga care se bifurca in artera carotida stanga externa si artera carotida stanga interna, cea externa iriga hemicraniul stang in exterior, cea interna iriga interiorul craniului c)trunchiul bronhio-cefalic cu 2 ramuri artera carotida comuna dreapta avem 2 bifurcatii si artera subclaviculara dreapta care iriga umaru si membrul superior drept 4)artera descendenta care are o portiune toracala din care pornesc arterele bronsice si toate arterele organelor toracice. Artera esofagului pana la diafragma urmata de portiunea descendenta abdominala care se bifurca : a)artera iliaca dreapta si stanga exterioara si interioara cele exterioare stanga si dreapta ies pron gaura coxalului si iriga membrele inferioare iar cele interne iriga organele genitale b)la nivelul abdomenului intalnim trunchiul celiac: artera gastrica, artera hepatica si arterele renale. Splina Organ intraperitoneal apartine sistemului circulator sangvin. Situata in hipocondrul stang sub diafragm posterior stomacului si deasupra unghiului colic stang. Situata in loja splenica.corespunde peretelui toracic cu costa 5(10). Are rol in: a)hemoliza sau ditrugerea hematiilor batrane b)formarea limfocitelor c)rezervor de sange care poate di pud in circulatie prin contractia splenica in caz de hemoragii mici sau mijlocii. Cordul Situat in hemimediatsrul stang cu baza indreptate in sus dreapta si varful in jos orientat spre stanga. Varful inimii corespunde socului apexian se gaseste in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara stanga Fiziologia inimii: Functioneaza ritmic si spontan datorita existentei in miocard a sistemului nodal care realizeaza automatismul cardiac. Frecventa normala a ritmului cardiac 70-75batai/minut este datorata excitatiilor pornind din nodul sinoatrial- ritm sinual sau ritm normal. Revolutia cardiaca este formata din doua componente: contractia(sistola) si relaxarea(diastola) In timpul unei revolutii cardiace(sistola-diastola) ventricolul stang inpinde prin orificiul aortic 70ml sange la fel ca si ventrocolul drept prin orificul arterei pulmonare. In timpul activitatii sale inima realizeaza trei tipuri de manifestari care insotesc ciculul cardiac: 1)manifestari acustice se caracterizeaza prin doua zgomote: a)zgomotul 1 (sistolic) produs prin inchiderea orificiilor atrio-ventriculare stang si drept b)zgomotul 2(diastolic) produs de inchiderea orificiilor de la nivelul valvulelor aortica si arterei pulmonare.

In cazuri patologice pot apara zgomote supraadaugate numite sufluri sistolice. Manifestarile care apar la nivelul valvulelor sunt de 2 tipuri: stenoza: ingustarea unui orificiu si poarta denumirea orificiului; insuflicienta: defect in inchiderea orificiului si porta denumirea lui. Cel ami frecvent intalnim modificari la nivelul nitralei si aortei(stanga) si sunt cele mai serioase probleme. 2)manifestari mecanice: a)socul apexian-varful inimii b)pulsul arterial se percepe prin palparea sau prin compresarea unei artere pe un plan dur. 3)manifestari elecrtice rezultate din diferenta de potential electric al celulelor miocardului si sunt inregistrate pe electrocardiograma P-QRS-T=contractie atriala-contractie ventriculara-relaxare Structura inimii La exterior se afla o foita dubla numita pericard intre cele 2 foite de gaseste un spatiu liber. Endocardul(foita interna) captuseste cele 4 camere, iar la nivelul celor 6 orificii cuteaza si se pliaza formand valvulele(valvele). Formeaza septul interatrial, septul interventricular si septurile atrio-ventriculare stang si drept. Miocardul muschiul propriuzis. Stagnarea sangelui la nivel pulmonar da astmul cardiac care se caracterizeaza clinic prin dispnee inspiratorie. Bolile arterelor coronare se numesc cardiopatii ischemice. Durerea din bolile coronarelor este considerata strigatul inimii la lipsa de oxigen. Cardiopatiile ischemice prin gravitatea lor sunt cu riscul cel mai mare de morbiditate si de mortalitate din totalul bolilor cardiace. Angina pectorala Suferinta a coronarelor avand drept cauza principala arteroscleroza(prin rigidizarea peretilor arteriali) sau ateroscleroza(prin dop pe artera) Simptom este durerea paroxistica precordiala dau retrosternala care apare in timpul unui efort fizic(efort fizic mari initial apoi la efort fizic mic)poate fi tipica sau atipica. Durerea tipica radiaza de la nivelul retrosternal in umarul stang coboara pe linia mediala a bratului si a antebratului stang pana la nivelul ultimelor 2 degete stangi. Durerea atipica: a)in mandibula si mimeaza o nevralgie dentara b)in hipocondrul drept si mimeaza o colica biliara c)durere in zona epigastrica mimand ulcerul gastric d)in hemitoracele drept mimand pneumonie. Daca durerea indiferent de care a fost cedeaza sau se atenueaza dupa incetarea efortului si mai ales dupa administrarea sublingual a unei tablete de nitro-glicerina inseamna ca ea e durere anginoasa. Evolutia: poate fi uneori complicata cu infarctul miocardic Tratament profilactic: consta in combaterea factorilor de risc ai ATS: obezitate, stres, fumat, droguri, alcool Tratament curativ: nitroglicerina se poate repeta la 10-15min dupa prima daca durerea n-a cedat; nitropector, pentalog, spironolactona-diuretic mai bland decat furosemidul; regim alimentar adecvat. Infarctul miocardic acut(IMA) Cardiopatia ischemica se datoreaza obstructiei unei ramuri sau mai multor ramuri ale coronarelor iar in urma obstructionarii miocardul se necrozeaza nemaiputand fi irigat cu sange arterial. Cauze: 1)principala cauza este ATS 2)microhemoragii a ramurilor coronare

3)malformatii ale arterelor coronare Boala isi incepe activitatea inca din tinerete se manifesta in decada urmatoare adica la maturitate sau imbatranire. Factori de risc: obezitatea, stresul, alcoolul, fumatul, sedentarismul, diabetul zaharat, alimentatia nesanatoasa, hiper tensiune arteriala, angina pectorala. Boala se instaleaza dramatic de obicei noaptea in repaos brusc Simptomul de baza este durerea atroce mai puternica decat angina, cu senzatie de lipsa de aer poate fi tipica sau atipica. Durerea e insotita de anxietate, agitatie si nu cedeaza la administrarea de nitroglicerina. Pulsul este tahicardic slab si filiform, tensiunea arteriala maxima poate fi scazuta, temeratura poate fi moderat crescuta Pot aparea tulburari digestive(sughit continuu apare prin iritarea nervului vag) pot aparea varsaturi. Cianoza, VSH crescut, leucocitoza mai mare decat normal, glicemie usor crescuta, transaminaze usor crescute, modificari pe EKG Complicatii: 50% sunt mortale, letale prin ruptura inimii sau peretelui miocardic, in caz de supravietuire sunt aritmiile. Tratamentul: a)repaos absolut la pat, transport de urgenta la terapie intensiva grad 0, administrare de mialgin pentru durere b)la indicatia medicului se administreaza morfina c) administrare anticoagulant:heparina, plavix d)administrare oxigen. Edem pulmonar acut(EPA) Poate sa apara in insuficienta ventriculara acuta stanga, insuficienta miocardiaca acuta stanga. Simptome: a)dispneee paroxistica tip inspirator b)tuse initial uscata care devine cu expectoratie spumoasa rozata(datorita acumularii sangelui in alveolele pulmonare) c)polipnee-respiratie superficiala si frecventa d)perceperea ritmului de galop cardiac e)raluri crepitante in ploaie f)este consecinta unei insuficiente cardiace stangi este o mare urgenta medica ca si IMA sau mai mare, daca nu se intervine la timp bolnavul poate sucomba. Masuri de interventie: 1)tratament de urgenta in terapie intensiva 2)recunoastere EPA 3)daca e posibil se face o emisie de sange de 400-500ml. 4)administrare medicamentoasa de: 1 fiolo miofilin, fiola de strofantina(tonic cardiac), 1 fiolo diuretic:furosemid, oxigenoterapia dacae constienta Arteroscleroza(ATS) Suferinta arterelor datorita dereglerii metabolismului lipidic cu cresterea in exces a colesterolului care impreuna cu sarurile de calciu formeaza placa de aterom sau ateromul sau ateroame. Acesta se depune pe peretii arterelor determinand doua consecinte: 1)pierderea elasticitatii vasului 2)diminuarea lumenului sau ingustarea lui Cel mai frecvent ATS apare la nivelul coronarelor. Poate sa apara si la vasele cerebrale si apare accidentul vascular cerebral(AVC), sau la nivelul arterelor renale apare insuficienta renala care necesita dializa.

Boala care incepe sa se instaleze din tinerete si se mainifesta mai tarziu. Cauze: HTA, IMA, AVC, insuficienta renala, tulburari psihice mergand pana la dementa:alzheimer. Factori de risc: obezitatea, ereditatea, stres, fumat, alcool, alimentatie nesanatoasa, diabetul Tratament: 1)curativ nu exista 2)doar profilactic: combaterea factorilor de risc in special a sedentarismului: odihna activa recreativa. 3)medicamente: vitamina C, itamina A, clofibrat, Vitamina PP, acid nicotinic. In spital bolnavul este ingrijit atent si permanent respectandu-se planul de tratament fixat de catre medic timp de 15-20 zile se mentine repaosul la pat dupa care se efectueaza exervitii pasive apoi active. Foarte importanta este psihoterapia bolnavului cu IMA. Perioada de convalescenta 100 zile. Regim alimentar 1000-1200 kcla pe zi fara grasimi, sare, alimente usor digerabile, 5-6mese/zi cantitati mici. Hiper tensiune arteriala (HTA) Crestrea valorilor tensiunii peste valori normale, respiratii sistolice sau max peste 120mg/hg, min peste 93mm/hg. Dpdv etiologic HTA este de 2 tipuri: 1)HTA esentiala (HTAE) sau boala hipertensiva la care nu se poate depista cauza 1)HTA secundara (HTA S) se poate preciza cauza in cadrul unor boli generice anemie, vertijul astenie.in dezvoltarea sa HTA are trei stadii: 1)stadiul 1 cand valorile tensiunii sunt usor crescute este depistata intamplator si se poate trata corect, astfel se vindeca. 2)stadiul 2 in care cresterile valorii tesiiunii alterneaza cu normalitatea acestora si cand tratamentul doar amelioreaza 3)stadiul 3 apar complicatiile HTA aceste complicatii sunt: a)cerebrale hemoragiile cerebrale care de cele mai multe ori sfarsec prin pauze de ACV b)cardiace angina pectorala, IMA cardiopatii ischemice c)renale insuficienta renala cronica. HTA esentiala se poate manifesta in doua feluri: 1)beningna in aceasta forma complicatiile apar tarziu in timp 2)maligna complicatiile apar devreme si brusc. Alte complicatii: boli ale hipofizei, ale suprarenarelor, traumatism craniocerebral, tumorile cerebrale, ATS HTA esentiala intalnita la bolnavii peste 40 ani, mai frecvent la barbati. Semnele tipice clinice sunt: cefalee occipitala si matinala, tulburari de vedere, ameteli, palpitatii. In cadrul HTA secundara primeaza simptomatologia bolilor cauzatoare. Tratamentul HTA presupune individualizare si urmarirea scaderii valorii tensiunii in mod lent prin regim igieno dietetic. Regim hiposodat, hipocaloric(pentru scaderea ponderala), repaos relativ, consum de lichide, evitarea conflictelor sia emotiilor puternice. Medicatia este hipotensiva: captopril, nifedipin, chinina. Medicatie diuretica: netrix, furosemin, spironolactina Medicatie sedativa a sistemului nervos: clordelazin, neprobamat. Pericarditele Afectiune inflamatoare ale pericardului si cavidatii pericardului plus lichid in cavitatea pericardica.

Cauze: 1)ce mai frecventa este streptococul, betahemolitic grup A care determina pericardita reumatismala. 2)bacilul koch, virusurile si alti ageti microbieni. Pericarditele pot fi: 1)uscate fara lichid 2)exudative cand avem trei situatii: a)lichid seros in cavitatea pericardica b)puroi in cavitatea pericardica c)sange in cavitatea pericardica Simptomatologia: durere precordiala, frecatura pericardica( se aude liber stetoscop) zgomotele cardiace sunt asurzite, matitatea cardiaca este marita( cardiomegalie) Evolutia este in functie de agentul cauzal: a)pericarditele reumatismale si virale au o evolutie favorabila b)cele microbiene au o evolutie mai grava c)in cazul pericarditelor TBC complicatia de baza este tamponada cardica(insuficienta cardica sistolo-diastolica cand umplerea diastolei a inimii este incompleta prin depuneri de calciu in membrana pericardului dar si pierderea elasticitatii. Tratament este in functie de cauza: a)in cea exudativa microbiana:antibiotice(penicilina, apicilina, eritromicina) b)medicatie in cea TBC: etambutol, mine, hidrazida, izonicatinica. c)in toate formele pericarditei exudative pana a se insoti tratamentul inainte amintit se efectueaza punctie pericardica.