Sunteți pe pagina 1din 2

In Gradina Ghetsemani

VASILE VOICULESCU Traditionalismul a fost o orientare literara si culturala al carei nume este derivat in cuvantul traditie. Adeptii acestei orientari si-au exprimat atasamentul fata de obiceiurile, datinile,credinta stramoseasca si universul rural, in interiorul a trei curente literare : samanatorismul, poponarismul si gandirismul . Constituit ca reactie impotriva modernismului lovinescian, gandirismul considera ca alaturi de cultivarea valorilor autohtone, religia ortodoxa constituite dimensiunea definitorie a sufletului romanului. Ortodoxismul, ca traditionalism metafizic, a avut in planul literaturii consecinte dintre cele mai faste. Unul dintre poetii autentic ortodoxisti a fost Vasile Voiculescu, prin cele mai reprezentative volume ale sale Poeme cu ingeri, Parga. Poezia In Gradina Ghetsemani, al carei titlu vine din ebraica, insemnand gradina unde se presarau maslinii, face parte din cel de-al doilea volum amintit. In primul rand, aceasta creatie isi are punctul de plecare din motivul biblic al rugaciunii lui Iisus ( Evaghelia Sfantului Luca, versetul 22). Prin valorificarea acestui motiv, Vasile Voiculescu dezvaluie nelinistea omului, aspiratia lui catre absolut. Este de fapt, misticismul insusi al starii de poezie, fara de care mestesugul artei nu ar putea fi. De aceea, poemul se cuprinde in sfera poeziei traditionalist-gandirista. In a doilea rand, una dintre imaginile frecvent intalnite in poezia religioasa este Iisus asociat cu tema durerii. Acesta este si nucleul poeziei In Gradina Ghetsemani, iar absenta marcilor eului liric incadreaza aceasta creatie in lirismul obiectiv. Prima parte, (prima strofa), in care se realizeaza portretul lui Iisus, ne trimite la iconografia ortodoxa : Curgeau sudori de sange pe chipui-i alb ca varul. Epitetul metaforic sudori de sange semnifica chinul vietii terestre, dimensiunea umana a lui Iisus. Chipul alb ca varul ( comparatie si epitet cromatic) sugereaza dimensiunea cereascsa si puritatea lui Iisus. Cazut pe branci ( ipostaza umana), El se impotriveste intr-una, imaginea chinului si a spaimei predestinate trimitandu-ne la Tudor Arghezi. La strigatul Lui, se dezlantuie stihiile ( imagine expresionista), iar paharul refuzat este cel al mortii terestre care il va face vesnic. In al treilea rand, partea a doua a poemului dezvaluie simbolul biblic al paharului, prin sintagma grozava-i cupa, in care se afla infama bautura. Opozitiile viata-moarte, venin-dulceata, dezvolta dualitatea lui Iisus, si accentueaza tragismul situatiei. Alegoric vorbind, apare confictul dintre setea de absolut si de real in acelasi timp : si o sete uriasa sta sufletul sa-i rupa. Soarta, din prima strofa, este acum o mana neindurerata, Tatal necrutator, care-i duce la gura grozava cupa. Campul cromatic se dezvolta, in aceasta secventa poetica, prin imagini ca sterlicii de miere si apa ei verzuie, sugerand jocul ispitirii, cel al relatiei esentaaparenta.
1

Dualismul imaginilor artistice din versurile Si sub veninul groaznic simtea ca e dulceata, sau Batandu-se cu moartea, uitase de viata, concentreaza sensul luptei christice: moartea terestra insemna viata vesnica. Impotrivirea, frica sunt specifice omului, puterea de a le invinge este dumnezeiasca. In al partulea rand, in ultima secventa, natura participa la drama, durerea lui Iisus fiind extinsa cosmic, intr-o imagine apocaliptica. Maslinii, simbol al pacii, vor sa fuga, sa nu mai vada durerea. Metafora batai de aripi, sustine ambiguitatea limbajului poetic, putand fi vorba de mesageri ai mortii sau ai mantuirii. De fapt, sugestia mortii este accentuata, in final, prin simbolul ulii de seara. In concluzie, poezia In Gradina Ghetsemani este traditionalista prin inspiratia religioasa, ortodoxista. Imaginarul poetic este sustinut de metafore simbol specifice , de sugestii cromatice , dar mai ales prin dualismul ipostazei Christice : uman-spiritual.