Invatarea cititului reprezinta unul dintre momentele fundamentale ale dezvoltarii unui copil, reprezentand primul pas catre

educatie. La scoala, procesul de invatare a citirii este starns legat de scriere si este atent condus de catre cadrul didactic. Iata cateva intrebari importante legate de acest subiect la care multi parinti isi doresc sa obtina un raspuns. Este important ca baiatul sau fetita sa stie sa citeasca inainte de a intra in clasa intai? De ce literele nu sunt invatate la scoala in ordine alfabetica? Ce inseamna citire constienta? Doamna invatatoare Ioana Diaconu, de la Scoala numarul 10 Maria Rosetti din Bucuresti, ne raspunde la aceste intrebari si ne spune cum pot parintii sa ii ajute pe copii sa invete sa citeasca.

Poti opta pentru mai multe metode de a-l ajuta pe copil sa invete sa citeasca, in functie de ceea ce-l atrage.

Citeste-i in fiecare seara o poveste. Foloseste texte insotite de imagini colorate si sugestive. Propune-i jocuri care implica formarea sau descoperirea de cuvinte.

Afla mai multe despre stimularea cititului si despre felul in care alti parinti si-au motivat copiii sa citeasca. Tu cum l-ai ajutat pe copilul tau sa invete sa citeasca? Ce modalitati de invatare a cititului ai recomanda altor parinti? Fara exercitiu,fara despartirea corecta a cuvantului in silabe, a silabei in sunete, fara campul vizual silaba,exclus a citi corect!

Duminic, 23 Ianuarie 2011 14:24 vilmaristul nepotelul meu,incearca sa citeasca,dar la un cucant mai lung,nu are rabdare pana la capat si dupa primele 2-3 litere,in functie si de imagine spune cuvantul,100% ce isi imagineaza, nu cuvantul real Vineri, 21 Ianuarie 2011 20:39 ioana diaconu La aceasta varsta activitatea de baza a copilului este jocul. De aceea va sugerez sa incercati sa va "jucati" cu copilul d-voastra fara ca el sa simta ca de fapt el invata ceva. Incepeti cu cartonase pe care puteti scrie silabe scurte formate din doua litere, apoi uniti silabele intre ele si asa mai departe. Vineri, 21 Ianuarie 2011 15:47 iahim68 Copilul meu are 6 ani si jumatate.Este in grupa pregatitoare.Cunoaste toate literele(indeosebi literele mari de tipar) dar nu le leaga in silabe.Stiu ca darul cititului

vine cu timpul,ca nu trebuie sa fortez copilul,ca are timp la scoala...dar de ceva timp stagneaza...cunoaste literele si cand vreu sa-l ajut sa le lege in silabe,refuza sau raspunde simplu:nu stiu. Este curios ca ii place foarte mult sa-i citesc.Daca unii copii sunt amenintati sa mearga seara la culcare,la noi se rezolva foarte simplu cu afirmatia:nu mergi la culcare,nu avem timp sa citim.Credeam ca daca-i place foarte mult sa-i citesc va dori sa citeasca singur.Dar nu este o regula."Lasa,ca imi citesti tu!". Poate nu ma ocup suficient de el,poate nu am pedagogie...dar exista copii in grupa lui de care parintii nu s-au ocupat in mod deosebit de acest aspect si stiu deja sa citeasca. Cum invatam sa citim?

Majoritatea copiilor invata sa citeasca invatand cum arata si cum suna fiecare litera din alfabet. Apoi incep sa-si dea seama cum suna literele cand sunt asezate impreuna pentru a forma cuvinte. Cititul se aseamana cu mersul pe bicicleta pentru ca trebuie sa faci o gramada de lucruri in acelasi timp. Este greu la inceput, dar din momentul in care stii cum se face, devine un lucru usor si natural. In timpul cititului ochii si creierul trebuie sa faca urmatorii pasi: 1. sa se concentreze asupra caracterelor tiparite (litere si cuvinte) 2. sa controleze miscarea ochilor pe pagina 3. sa recunoasca cum suna literele 4. sa inteleaga cuvintele si gramatica (cum sunt alcatuite cuvintele) 5. sa construieasca imagini si idei 6. sa compare ideile noi cu ceea ce deja se stie 7. sa stocheze ideile in memorie.

Probabil deja stiti ca anumite psrti ale creierului realizeaza anumite lucruri. Pentru citit sunt raspunzatori centrii vederii, limbajului si memoriei. Avem nevoie de asemenea de o retea de celule nervoase care sa faca legatura intre acesti centri. Daca un copil are o problema la unul din acesti centri sau daca sunt afectate legaturile dintre ei cititul poate fi dificil.